George B.\nL\u00f6wendal \u015fi Aron Pumnul (I)<\/p>\n\n\n\n
V\u00e2lceaua Florilor<\/em> din P\u0103tr\u0103u\u0163ii Bucovinei se va fi botezat din\ncump\u0103na sabiei, poate din ideea heruvimilor cu s\u0103bii rotitoare a\u015feza\u0163i \u00een\npoarta de r\u0103s\u0103rit a Edenului. Ce ap\u0103rau c\u0103lug\u0103ri\u0163ele-infirmiere de la P\u0103tr\u0103u\u0163i\ndac\u0103 nu Pomul Vie\u0163ii \u015fi te \u00eentrebi dac\u0103 peste vaietele p\u0103g\u00e2ne vor fi putut\nc\u0103lca nep\u0103s\u0103toare. C\u00e2nd desprim\u0103v\u0103reaz\u0103, cire\u015ful scutur\u0103 alb \u00een s\u00e2ngele\nmielului, dar ce mai conteaz\u0103 al cui o fi mielul, c\u0103 porcul era celt…\nSupravie\u0163uitori, g\u00e2ndim minunile lumii dintr-un univers esen\u0163ializat \u00een\nsemitonuri, culori \u015fi nuan\u0163e. Flora cere lui Venus buta\u015fii trandafirilor de\ntoamn\u0103, Suger mai sparge safire pentru albastrul vitraliilor sale, pe c\u00e2nd\nLumina aurorei tri\u00admite Bucovinei paleta de peruzele a lui George L\u00f6wendal.<\/p>\n\n\n\n Refuzase\npostul de consilier de art\u0103 al Operei Metropolitane din New York: Pe mine o soart\u0103 mai fericit\u0103 m-a aruncat\n\u00eentr-o Americ\u0103 \u00eenc\u0103 nedescoperit\u0103 de pictorii rom\u00e2ni: Bucovina! Pentru mine,\ncol\u0163ul acesta de \u0163ar\u0103 \u00eenseamn\u0103 un material imens care pentru a fi prelucrat\ncere vreo trei-patru sute de ani… \u00cen satele din fundul Bucovinei au r\u0103mas a\u015fez\u0103ri\nde r\u0103ze\u015fi \u00een care portul de pe vremea lui \u015etefan cel Mare se poate g\u0103si\nnealterat…, iar fresca bisericilor a r\u0103mas neatins\u0103 de sute de ani… \u00cen\nBucovina, tezaurul acesta neatins e f\u0103r\u0103 pre\u0163<\/em>.1<\/sup><\/p>\n\n\n\n Pictorului\nscenograf de la Teatrul Na\u0163ional din Cern\u0103u\u0163i (1926-1935) G. L\u00f6wendal i se anun\u0163\u0103\n\u00een 1927 primul portret, dar botezul<\/em>\nexpozi\u0163ional se produce la Ia\u015fi, prin participarea \u00een grupul pictorilor\nmoldoveni din 1932 \u015fi 1933.<\/p>\n\n\n\n \u00cen 1936, Leo\nvan Puyvelde, directorul general al Muzeelor de art\u0103 din Bruxelles, pre\u015fedintele\nComitetului Interna\u0163ional al Istoriei Artei \u015fi comisar general al Expozi\u0163iei de\nArt\u0103 Modern\u0103 de la Bruxelles, \u00eei cump\u0103r\u0103 Portretul\n\u0163\u0103ranului cu p\u0103l\u0103ria rupt\u0103<\/em>, care se afl\u0103 la muzeul din Bruges (Belgia).2<\/sup>\nSigur c\u0103 fiind vorba de Bruxelles \u015fi de \u00eenaltele func\u0163ii ale domnului Leo van\nPuyvelde, p\u0103l\u0103ria rupt\u0103 a \u0163\u0103ranului<\/em>\nnostru va fi putut constitui subiect de discu\u0163ie aplicabil \u00een timp oric\u0103rui\ndomeniu, va fi pus diagnostice politice poate chiar profetice, mai grave dec\u00e2t\npierderea unei m\u0103nu\u015fi \u2013 ca la Tiziano \u00een T\u00e2n\u0103rul\ncu m\u0103nu\u015fa<\/em> (1530) \u2013 dar, ne\u00eendoielnic, mult mai nevinovate dec\u00e2t urechea t\u0103iat\u0103 a Omului Van Gogh<\/em> din\n1889, cople\u015fit de criza care avea s\u0103-i aduc\u0103 internarea \u00een casa de s\u0103n\u0103tate din\nSaint Remy.<\/p>\n\n\n\n Evenimentul este relatat de \u00eensu\u015fi L\u00f6wendal.\n\u00cen scrisoarea c\u0103tre S. Tzigara-Samurca\u015f, van Puyvelde apreciaz\u0103 c\u0103 dup\u0103 modesta lui p\u0103rere, \u00een ultimele trei\nsecole nu s-a n\u0103scut \u00een Europa un desenator care s\u0103 m\u0103 egaleze \u2013 <\/em>scrie\nL\u00f6wendal \u2013 \u015fi c\u0103 inten\u0163iona s\u0103 a\u015feze\nportretul \u00een muzeu, \u00eentre Holbein \u015fi D\u00fcrer… Bani pentru aceast\u0103 lucrare n-am\nc\u0103p\u0103tat, ca de obicei. Totu\u015fi, acesta a fost cel mai mare succes moral al vie\u0163ii\nmele \u00eentregi. Poate ve\u0163i \u00een\u0163elege de ce un om care se v\u0103ic\u0103re\u015fte la fiecare pas\nde ghinioanele care \u00eel urm\u0103resc, \u00ee\u015fi permite s\u0103 reproduc\u0103 acest episod \u2013\ncataplasm\u0103 pe orgoliul lui de artist<\/em>.<\/p>\n\n\n\n \u00cen refugiul\nbucovinean de la \u00eenceputul lui 1944, G. L\u00f6wendal ob\u0163ine de la Cern\u0103u\u0163i autoriza\u0163ia\npentru libera practic\u0103 a recunoscutului s\u0103u har \u015fi \u00een 28 februarie<\/em> picta Casa prof.\nArune Pumnul, \u00een Cern\u0103u\u0163i, acuarel\u0103 \u015fi creioane colorate pe h\u00e2rtie 0,500×0,345\nm, semnat, datat pe verso<\/em>, aflat \u00een Colec\u0163ia Lydia \u015fi Radu M. Papae<\/em>, fiica \u015fi ginerele pictorului, c\u0103rora le\neste d\u0103ruit, la nunta lor din 20 iulie 1947.3<\/sup><\/p>\n\n\n\n P\u00e2n\u0103 la\nimaginea revigorat\u0103 de veghea luminoas\u0103 a z\u0103pezii l\u00f6wendaliene s-au p\u0103strat\naceea fotografic\u0103 din 1910 a lui Octav Minar \u015fi alte c\u00e2teva din perioada\n1943-1964, sus\u0163inute de o istoriografie succint\u0103. Sigur este c\u0103 a supravie\u0163uit\nbombardamentului, nu \u015fi cl\u0103direa anex\u0103 a Bibliotecii gimnazi\u015ftilor cern\u0103u\u0163eni,\nc\u0103 \u00een 1943, Basil Abager fotografia aceast\u0103 cl\u0103dire anex\u0103, gata s\u0103 cad\u0103, \u015fi un\ncol\u0163 igrasios din camera ocupat\u0103 de elevul Mihai Eminovici.4<\/sup><\/p>\n\n\n\n Este \u015fi\nmomentul recuper\u0103rii din m\u00e2inile negustorilor a casei din str. A. Pumnul, nr.\n19, cas\u0103 moldoveneasc\u0103, cu cerdac\nbucovinean, cu gr\u0103din\u0103 spa\u0163ioas\u0103<\/em>, scrie C. Loghin, cu \u00eencrederea c\u0103 va fi transformat\u0103 \u00een muzeu<\/em>.5<\/sup><\/p>\n\n\n\n Domnul\nVasile T\u0103r\u00e2\u0163anu, admirabil cunosc\u0103tor al istoriei acestor pre\u0163ioase zidiri, ne\nasigur\u0103 c\u0103 \u00een 1964, imobilul a suferit modific\u0103ri majore prin instalarea a trei\nfamilii de chiria\u015fi. <\/p>\n\n\n\n Privind\ntabloul lui G. L\u00f6wendal am avut impresia unui d\u00e9j\u00e0 vu, repede confirmat,\n\u00eentruc\u00e2t asem\u0103narea cu casa \u015etefan \u015fi Veronica Micle din Ia\u015fi, str. Butu, nr.\n14 este frapant\u0103, mai pu\u0163in podul, probabil modificat de profesorul Micle, c\u00e2nd\nrepar\u0103 acoperi\u015ful, \u00een toamna lui 1866, cump\u0103rat\u0103 fiind din prim\u0103var\u0103. \u015ei casele\nau destinul lor \u00eenc\u00e2t asem\u0103narea mi-a p\u0103rut semnul c\u0103 pe proprietarii cei noi\nar trebui s\u0103-i g\u00e2ndesc \u00eentr-un epilog istoric imaginar, de dup\u0103 sf\u00e2r\u015fitul\nciclului cosmic revolu\u0163ionar. Cu senza\u0163ia p\u0103\u00adtrunderii \u00eentr-un univers postum,\nal unei geografii visate de providen\u0163ialul L\u00f6wendal, m-am l\u0103sat convins\u0103 de\nautorepro\u015ful insuficien\u0163ei \u00een materie de Aron Pumnul \u015fi mai ales, de rela\u0163ia\nposibil\u0103 cu profesorul \u015etefan Micle, doi ardeleni cu aceea\u015fi voin\u0163\u0103 de a for\u0163a\ndestinul na\u0163ional. De \u015etefan Micle m\u0103 ocupasem, dar se vede c\u0103 mereu r\u0103m\u00e2ne\nceva lipicios…<\/p>\n\n\n\n \u015ei pe eroi\ntot acas\u0103 \u00eei g\u0103se\u015fti, sufletul rupt \u015ftie calea-\u00eenapoi. Dureros c\u00e2nd se pustie\u015fte,\ndevine fragil\u0103, izb\u0103vit\u0103 de vise, p\u0103truns\u0103 de lilieci semin\u0163ele prispei\nsec\u0103tuite… Admirabil c\u0103 nu s-a clintit, o insul\u0103 alb\u0103 din harul z\u0103pezii, \u00een\nafara oric\u0103rei republici.<\/p>\n\n\n\n \u00cen Bucovina,\nAron Pumnul ajunge l\u0103turalnic<\/em>, \u015fi el curentat<\/em> de unguri ca B\u0103rnu\u0163iu, adic\u0103\ndat \u00een urm\u0103rire, spre a-l supune sor\u0163ii\ncumplite ce o avu protopopul Buteanu<\/em>.6<\/sup> \u00cen Duminica Tomei<\/em> din 30 Aprilie\n1848<\/em>, Pumnul semna prima pagin\u0103 de istorie probatoare sie\u015fi ca f\u0103uritor al\ndestinului rom\u00e2nesc, pecetluit\u0103 de Al. Papiu-Ilarian, \u00een detaliat\u0103 evocare.7<\/sup>\nCele transmise de Necrologul<\/em> lui A.\nHurmuzachi,8<\/sup> din primul num\u0103r al Bucovinei<\/em>,\nde dup\u0103 12\/24 Ianuarie 1866<\/em>, c\u00e2nd Pumnul<\/em> (n. 1818) au \u00eencetat a fi muritoriu<\/em>, trebuie primite cu discern\u0103m\u00e2ntul impus\nde evenimente, drept care, dup\u0103 t\u0103m\u00e2ierile de cercevea<\/em>, Aron Pumnul are dreptul la martorii cu care a ridicat\ntreapta istoric\u0103 a Blajului.<\/p>\n\n\n\n Preotul cu\nstudii vieneze \u015fi profesorul de filosofie de la Liceul din Blaj (1847-1848) scrie o prochiem\u0103ciune chiemitoare la\nadunare pe duminica Tomei \u015fi o d\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 la fiecare studinte, s\u0103 o \u00eempr\u0103\u015ftie\n\u00een toate p\u0103r\u0163ile \u0163\u0103rii, <\/em>c\u0103 plecau \u00een vacan\u0163a pascal\u0103, de l\u0103\u0163esc ca fulgerul faima adun\u0103rii, de nespus folos pentru cauza na\u0163ional\u0103<\/em>.<\/p>\n\n\n\n Revolu\u0163ionarul\njurase o via\u0163\u0103 \u00eenchinat\u0103 vie\u0163ii na\u0163ionale<\/em>.\nLa um\u0103r, sim\u0163i umbra mai t\u00e2n\u0103rului s\u0103u confrate, Al. Papiu-Ilarian (n. 1827)\ndiscipol al lui B\u0103rnu\u0163iu, tribun al revolu\u0163iei din echipa Laurian, Cipariu \u015fi\nAvram Iancu. Papiu este revolu\u0163ionarul de 20 de ani \u015fi cronicarul de 23-24. \u201eIstoria Rom\u00e2nilor din Dacia Superioar\u0103<\/em>\u201d\n\u00een dou\u0103 volume apare la Viena \u00een 1851-1852, \u00eenc\u00e2t toat\u0103 c\u0103l\u0103toria tinerimii de-a lungul \u0163\u0103rii, cu prochiem\u0103ciunea<\/em> lui Aron\nPumnul, pentru duminica Tomei<\/em> la\nBlaj, p\u0103streaz\u0103 nestins\u0103 \u00eensufle\u0163irea\nc\u0103l\u0103toriei apostolilor \u015fi a preconilor romani<\/em>,9<\/sup> dintr-un timp\nnou, acutizat \u00een presim\u0163iri de istorie, care \u00eentre\u0163in respira\u0163ia mitului.\nProfesorul de filosofie conta pe \u00eencrederea \u00een r\u00e2ndurile tinerimii, pe care o \u015fi merita<\/em>, apas\u0103 Papiu, pentru \u015ftiin\u0163ele sale \u015fi patosul na\u0163ional<\/em>.\n<\/p>\n\n\n\n \u0162ara se mi\u015fc\u0103,\nproclama\u0163ia<\/em> ajunge pe biroul\nguvernatorului Josef Teleky, care ordon\u0103 ca protopopii\n\u0163\u0103rii, de am\u00e2ndou\u0103 riturile<\/em>, chema\u0163i cu c\u00e2te doi preo\u0163i \u015fi doi s\u0103teni<\/em>, cum suna apelul, s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 acas\u0103! Dar,\nnici suprema prefectur\u0103 de arme, nici mili\u0163ia, nici aplecarea episcopului \u015eaguna\nc\u0103tre unguri \u015fi unguri\u0163i, nici tentativele de am\u00e2nare sau scindare a neuni\u0163ilor\nde uni\u0163i, stra\u015fnic comb\u0103tute de Aron Pumnul, nu au putut clinti adunarea din\nduminica Tomei, 30 aprilie 1848. Pumnul \u015fi Grindeanu se \u00eent\u00e2lnesc la Sibiu cu\nIancu, \u00een a\u015fteptarea lui \u015eaguna de la Carlowitz se \u0163in conferin\u0163e. Banatul \u015fi\nTisa \u00ee\u015fi anun\u0163\u0103 prezen\u0163a, Murgu promite c\u0103 vine. Despre forfota Blajului,\ndespre amenin\u0163\u0103ri \u015fi zvonuri \u00eenfrico\u015f\u0103toare, Pumnul \u00eei scrie lui Papiu.10<\/sup>\nPreotul Simeon Balint cedeaz\u0103 \u015fi se \u00eentoarce la Ro\u015fia, podurile de pe Mure\u015f \u015fi Some\u015f au fost trase, dar poporul trecea cu\n\u00eenotul<\/em> \u015fi calea Blajului nu mai putea fi oprit\u0103.<\/p>\n\n\n\n Lu\u0103rile de\ncuv\u00e2nt s-au rostit de pe piatra bisericii catedrale, ungurii au cuv\u00e2ntat rom\u00e2ne\u015fte!<\/em>, episcopului care continu\u0103 s\u0103 \u00eei\ntrimit\u0103 acas\u0103, \u00een numele iubirii sale p\u0103rinte\u015fti, i se scurteaz\u0103 vorba \u015fi mul\u0163imea\naclam\u0103 pe Iancu \u015fi pe Buteanu, cel dint\u00e2i otr\u0103vit c\u00e2t s\u0103 \u00eennebuneasc\u0103, cel\u0103lalt\nsp\u00e2nzurat! Vocea tribunului umple pia\u0163a: \u2013 Domnule\nEpiscope, ast\u0103zi cel ce nu ascult\u0103 de popor, nu ascult\u0103 de Dumnezeu!<\/em> Cu\nangajarea revederii din 15 Mai<\/em>, B\u0103rnu\u0163iu\n\u00eencheie adunarea din duminica Tomei, cea\nmai frumoas\u0103 din c\u00e2te s-au \u0163inut p\u00e2n\u0103 atunci \u00een Transilvania<\/em>.11<\/sup><\/p>\n\n\n\n Duminic\u0103\ndup\u0103-amiaz\u0103, B\u0103rnu\u0163iu, Cipariu \u015fi Pumnul se \u00eent\u00e2lnesc \u00een vederea scrisorilor chiem\u0103toare pentru 15 Mai.\nViziteaz\u0103 pe teologii din seminariu \u015fi tinerimea de acolo, cu \u00eendemnul de a\nmerge din nou \u00een toate p\u0103r\u0163ile<\/em> cu vestea viitoarei adun\u0103ri. Seara, urbea se ilumineaz\u0103, saluta\u0163iuni \u015fi\ntinerimea \u0163erean\u0103 salt\u0103 jocul na\u0163ional al C\u0103lu\u015fiarilor<\/em>. Episcopul de Blaj\nIoan Lemenyi se scuz\u0103 guvernatorului c\u0103 nu a putut face nimic la duminica\nTomei, c\u0103 tinerii i-au stricat toat\u0103\npopularitatea<\/em>.12<\/sup> <\/p>\n\n\n\n Dintre Documentele<\/em> anexe ale tomului al doilea\nal Istoriei<\/em> lui A. Papiu-Ilarian, re\u0163inem\nProtocolul \u015eedin\u0163ei<\/em> a II-a din 16 mai 1848<\/em>, de alegeri Pentru Comitetul permanent \u00een Sibiu:\nEpiscopul Andrei \u015eaguna, Pre\u015fedinte. Simeon B\u0103rnu\u0163iu, Vice-pre\u015fedinte. Protopop\nMoise Fule. Protopop Ioan Moga… Profesore Arune Pumnul. Cancelist A.\nPapiu-Ilarian. Av. Ioan Buteanu. Av. Avram Iancu…<\/em>13<\/sup><\/p>\n\n\n\n A b\u0103tut\nPrincipatele fugarnic, Bucure\u015ftiul cu muscali \u015fi holer\u0103 \u00eel pricopsise, l\u00e2ng\u0103\nz\u0103plazul cu man\u0103 de pere se \u00eentremeaz\u0103, dar ajuns de p\u00e2r\u0103 este arestat \u015fi\ncondus la Ia\u015fi sub escort\u0103. Impresionat de soarta ardelenilor iubitori de neam \u015fi\nde \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ie, doroban\u0163ul care \u00eel str\u0103juia \u00eei\nf\u0103cu prilej s\u0103 ias\u0103 din gros<\/em> \u015fi s\u0103 ia calea Bucovinei.<\/p>\n\n\n\n Bate la u\u015fa\nchiliei lui Iraclie Porumbescu, student la teologia din Cern\u0103u\u0163i, secretar de\nredac\u0163ie al Bucovinei<\/em> fra\u0163ilor\nHurmuzachi ale c\u0103rui memorii<\/em> le men\u0163ion\u0103m\n\u015fi pe care acum le putem \u00eentregi documentar. Este \u015fi greu de crezut c\u0103 Aron\nPumnul ar fi sc\u0103pat de arestul ie\u015fean doar din mila doroban\u0163ului, cum imposibil\ndevenise \u015fi de trecut cordonul<\/em>, f\u0103r\u0103\najutor.<\/p>\n\n\n\n Coresponden\u0163a\nde familie a lui Constantin Hurmuzachi dezv\u0103luie insisten\u0163ele pentru prietenul cu nume conspirativ care trebuia\najutat s\u0103 treac\u0103<\/em>.14<\/sup> Un \u00eenver\u015funat opozant al lui Mihail Sturdza\nVv., Costache Hurmuzachi \u00ee\u015fi \u00eencepe cariera pe l\u00e2ng\u0103 boierul Constantin Bal\u015f de\nDumbr\u0103veni pe care \u00eel cunoa\u015fte din 1834, \u00een timpul studiilor vieneze. Din 1835\nvechil la mo\u015fia basarabean\u0103 Galbena cu vestita herghelie de ras\u0103, \u00een 1842\nexpedia scrisori tot de acolo, dar, scrie Gh. Ungureanu, \u00een anii 1846-1849 documentele ne dau date sigure c\u0103 C. Hurmuzachi a\nlocuit la Dumbr\u0103veni, unde a dat ad\u0103post sigur revolu\u0163ionarilor care treceau\napoi \u00een Bucovina, la Cernauca p\u0103rinteasc\u0103<\/em>.15<\/sup> Intendent general,\navocat, consilier intim al boierului C. Bal\u015f, priceput contabil, negustor \u015fi\nadministrator, C. Hurmuzachi devine de ne\u00eenlocuit, urc\u0103 toat\u0103 ierarhia din\ndreapta boierului m\u0103surat\u0103 de la 800 la 2000 de galbeni anual, p\u00e2n\u0103 la\nprocurator general \u015fi executor testamentar, c\u0103ci boierul \u015fi moare \u00een 15 aprilie\n1848.<\/p>\n\n\n\n Este de\nmirarea cum de rezistase, pu\u0163intel cum era, \u00een pustiet\u0103\u0163ile mo\u015fiere\u015fti. \u00cen\nsinea lui, C. Hurmuzachi aderase la via\u0163a de erou, tenace \u015fi chibzuit, cu\nvisuri de m\u0103rire pentru care era nevoie de bani. Coresponden\u0163a camuflat\u0103 \u00een\nfonduri inaccesibile, p\u00e2n\u0103 nu de mult, l\u0103mure\u015fte alegerea de a r\u0103m\u00e2ne \u00een singur\u0103tatea s\u0103lbatic\u0103 a unei societ\u0103\u0163i\nlipsite de sentiment \u015fi de inteligen\u0163\u0103, \u00eentre oameni cu care nu avea nimic \u00een\ncomun<\/em>, \u015fi de care fratele Alecu \u00eel \u00eendeamn\u0103 s\u0103 se dezlege.16<\/sup>\n(Continuare \u00een num\u0103rul viitor)<\/p>\n\n\n\n Elena\nVULC\u0102NESCU<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n 1<\/sup> \u201eGeorge\nBaron L\u00f6wendal<\/em>\u201d, Facla<\/em>, 15. VII.\n1935;<\/p>\n\n\n\n 2<\/sup> Ion Potopin, \u201eGheorghe L\u00f6wendal<\/em>\u201d, Buc., Meridiane, 1987, p. 34; 40;<\/p>\n\n\n\n 3<\/sup> cf. Lydia L\u00f6wendal-Papae, \u201eC\u0103su\u0163a lui Arune Pumnul<\/em>\u201d, Astra<\/em>, nr. 6, 1984; \u015fi Catalogul de expozi\u0163ie Centenar L\u00f6wendal \u2013\n1897\/1997<\/em>, \u00eentocmit de Lydia baronesse L\u00f6wendal-Papae, Buc., 1997, p. 43; <\/p>\n\n\n\n 4<\/sup> Aug. Z. N. Pop, \u201eContribu\u0163ii documentare la biografia lui Eminescu<\/em>\u201d, Buc., 1962, p.\n51;<\/p>\n\n\n\n 5<\/sup> Constantin Loghin, \u201eAron Pumnul \u2013 Mihai Eminescu<\/em>\u201d, Cern\u0103u\u0163i, 1943, p. 98;<\/p>\n\n\n\n 6<\/sup> Iraclie Porumbescu, \u201eCum a venit Aron Pumnul \u00een Bucovina<\/em>\u201d, \u00een \u201eAmintiri<\/em>\u201d, ed. Ion \u015etefan, 1943, p. 224 \u015fi urm.; <\/p>\n\n\n\n 7<\/sup> Al. Papiu-Ilarian, \u201eIstoria Rom\u00e2nilor din Dacia Superioar\u0103<\/em>\u201d II, p. 109;<\/p>\n\n\n\n 8<\/sup> \u201eArune\nPumnul de A. Hurmuzachi<\/em>\u201d, \u00een vol. \u201eAron\nPumnul Voci asupra vie\u0163ii \u015fi \u00eensemn\u0103t\u0103\u0163ii lui<\/em>\u201d, Cern\u0103u\u0163i, 1889, p. 3 \u015fi\nurm.;<\/p>\n\n\n\n 9<\/sup> Al. Papiu-Ilarian, Op. cit.<\/em>, II, p. 114;<\/p>\n\n\n\n 10<\/sup> Ibidem<\/em>,\np. 132; <\/p>\n\n\n\n 11<\/sup> Ibidem<\/em>,\np. 148;<\/p>\n\n\n\n 12 <\/sup>Ibidem<\/em>, p. 152;<\/p>\n\n\n\n 13<\/sup> Ibidem<\/em>,\np. 300;<\/p>\n\n\n\n 14<\/sup> A.N.I.C. Bucure\u015fti; Inventar 949, Fond\nHurmuzachi; Scrisorile tat\u0103lui c\u0103tre Constantin 1840-1856; V Constantin\nHurmuzachi\/158-172;<\/p>\n\n\n\n 15<\/sup> Gh. Ungureanu, \u201eEminescu \u00een documente de familie<\/em>\u201d, Buc., 1977, p. 98 nota 5; <\/p>\n\n\n\n 16<\/sup> Apud<\/em>\nIlie Luceac, \u201eFamilia Hurmuzachi<\/em>\u201d,\nCern\u0103u\u0163i 2000 Timi\u015foara, p. 182 \u015fi urm.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" George B. L\u00f6wendal \u015fi Aron Pumnul (I) V\u00e2lceaua Florilor din P\u0103tr\u0103u\u0163ii Bucovinei se va fi botezat din cump\u0103na sabiei, poate din ideea heruvimilor cu s\u0103bii rotitoare a\u015feza\u0163i \u00een poarta de r\u0103s\u0103rit a Edenului. Ce ap\u0103rau c\u0103lug\u0103ri\u0163ele-infirmiere de la P\u0103tr\u0103u\u0163i dac\u0103…<\/p>\n