{"id":16606,"date":"2019-05-23T17:25:04","date_gmt":"2019-05-23T17:25:04","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=16606"},"modified":"2019-05-23T17:25:04","modified_gmt":"2019-05-23T17:25:04","slug":"elemente-modernizatoare-in-evolutia-scolii-din-basarabia-in-anii-1918-1923-i","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/studii-si-sinteze\/elemente-modernizatoare-in-evolutia-scolii-din-basarabia-in-anii-1918-1923-i\/","title":{"rendered":"ELEMENTE MODERNIZATOARE \u00ceN EVOLU\u0162IA \u015eCOLII DIN BASARABIA \u00ceN ANII 1918-1923 (I)"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

Dup\u0103 Marea\nUnire, Basarabia se integreaz\u0103 treptat \u00een via\u0163a social politic\u0103, economic\u0103 \u015fi\ncultural\u0103 a Rom\u00e2niei, care avea deja, instituit un sistem func\u0163ional de institu\u0163ii\nmoderne. Cristalizarea Rom\u00e2niei ca stat\nmodern<\/em> pe parcursul secolului XIX \u2013 \u00eenc. sec. XX a avut loc sub influen\u0163a\nspiritualit\u0103\u0163ii europene. Un rol important \u00een modernizarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc<\/em> l-au avut adoptarea Constitu\u0163iei din 1866<\/em> \u015fi reformarea \u015fcolilor\nde toate gradele pe temelii moderne de c\u0103tre Spiru Haret. \u00cencep\u00e2nd cu anul\n1866, au fost stabilite principiile constitu\u0163ionale de baz\u0103 ale \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului\nrom\u00e2nesc: libertatea, obligativitatea \u015fi gratuitatea. (\u2026)<\/p>\n\n\n\n

\u00cen Basarabia<\/em>, \u00een prima jum\u0103tate a secolului\nal XIX-lea, activitatea de instruc\u0163ie primar\u0103 se desf\u0103\u015fura preponderent \u00een\ncadrul parohiilor. Con\u0163inutul materiei se reducea la studiul religiei, a\nlimbilor rus\u0103, slavon\u0103 \u015fi a aritmeticii. Abia \u00een anii 1874-1875 se \u00eenfiin\u0163eaz\u0103\nprimele \u015fcoli primare cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori retribui\u0163i cu salarii din fondurile institu\u0163iilor\n\u00eentemeietoare: Sf. Sinod, Ministerul Instruc\u0163iunii Publice, zemstvele1<\/sup>\nlocale sau persoanele particulare. Controlul acestor \u015fcoli \u00eel exercita\nMinisterul Instruc\u0163iunii Publice prin organele sale: inspectorii \u015fi directorii\nguberniali2<\/sup> ai \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului. Limba de predare \u00een toate institu\u0163iile\nde \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt era, rusa. Treptat, \u015fcolile primare trec de sub tutela bisericii\nsub cea laic\u0103, de stat. Acestea devin adev\u0103rate focare de rusificare a popula\u0163iei b\u0103\u015ftina\u015fe<\/em>. La sf. sec. XIX \u2013\n\u00eenceputul sec. XX \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul din Basarabia prezenta un amalgam de institu\u0163ii \u015fcolare\nizolate, f\u0103r\u0103 o continuitate a treptelor de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, \u00een totalitate cu\npredare \u00een limba rus\u0103.(\u2026)<\/p>\n\n\n\n

La finele\nsecolului al XIX-lea \u2013 \u00eenceputul sec. XX pe teritoriul dintre Prut \u015fi Nistru nu\nexis\u00adta nici o \u015fcoal\u0103 rom\u00e2neasc\u0103<\/em>. O\n\u00eencercare de a introduce limba rom\u00e2n\u0103 la Seminarul Teologic dup\u0103 1905, a\n\u00eent\u00e2mpinat multe piedici din partea autorit\u0103\u0163ilor. \u00cen anul 1911 Duma imperial\u0103\na votat un proiect de lege pentru \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul primar, care stipula ca \u00een localit\u0103\u0163ile\ncu popula\u0163ie polonez\u0103, lituanian\u0103, german\u0103, t\u0103tar\u0103, estonian\u0103, leton\u0103, armean\u0103,\ngeorgian\u0103 etc., \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul primar s\u0103 poat\u0103 fi urmat \u00een primii doi ani \u00een\nlimba matern\u0103. Moldovenilor, \u00eens\u0103, li s-a refuzat \u015fi acest drept. C\u0103tre anul\n1918 Basarabia era singura regiune din Europa care nu avea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt primar\nobligator.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

Ca urmare a\npoliticii for\u0163ate de rusificare a popula\u0163iei locale din Basarabia, promovat\u0103 de\nc\u0103tre imperiul \u0163arist, a fost \u00eenregistrat un procent foarte \u00eenalt al\nanalfabetismului, \u00eendeosebi, printre rom\u00e2nii basarabeni (numi\u0163i \u00een\nrecens\u0103m\u00e2ntul din 1897 \u201emoldoveni\u201d). Conform acestui recens\u0103m\u00e2nt \u00een Basarabia\ncuno\u015fteau carte, doar, 283.174 de persoane, ceea ce constituia aproximativ 19,4\n% din totalul popula\u0163iei. (\u2026) \u00cen compara\u0163ie cu celelalte provincii rom\u00e2ne\u015fti, \u015ftiin\u0163a\nde carte \u00een Basarabia se situa pe ultimul loc: 39,9 % \u00een Vechiul Regat (1912);\n45,2 \u00een Bucovina (1910); 51,1 % \u00een Transilvania (1910); \u015fi Basarabia 19,4\n(1897). (\u2026)<\/p>\n\n\n\n

\u00cen\nBasarabia, problema \u015fcolii na\u0163ionale<\/em>\na fost abordat\u0103 \u00een cadrul Congresului General al \u00cenv\u0103\u0163\u0103torilor din 10-13\naprilie 1917. Din cei aproape 600 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori prezen\u0163i \u00een sal\u0103, doar 30-35 erau\nmoldoveni. Pan Halippa, \u00een calitate de reprezentant al Partidului Na\u0163ional\nMoldovenesc, a expus problema na\u0163ionaliz\u0103rii \u015fcolii, demonstr\u00e2nd c\u0103 p\u00e2n\u0103 la\nrevolu\u0163ie, \u015fcoala a fost un mijloc de rusificare a popula\u0163iei autohtone,\ncondamn\u00e2nd oficialit\u0103\u0163ile \u015fcolare. <\/p>\n\n\n\n

Majoritatea\ncongreselor \u015fi adun\u0103rilor ob\u015fte\u015fti, desf\u0103\u015furate pe teritoriul Basarabiei \u00een\nanul 1917, au abordat problemele democratiz\u0103rii \u015fi na\u0163ionaliz\u0103rii \u015fcolii din\nBasarabia, adopt\u00e2nd programul Partidului\nNa\u0163ional Moldovenesc<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen urma\nCongresului \u00cenv\u0103\u0163\u0103torilor Moldoveni din 25 mai 1917, a fost adoptat\u0103 urm\u0103toarea\nrezolu\u0163ie: toate \u015fcolile din satele locuite de moldoveni, s\u0103 fie transformate\n\u00een \u015fcoli moldovene\u015fti, \u00eencep\u00e2nd cu 1 septembrie 1917; limba rus\u0103 s\u0103 fie doar ca\nobiect de studiu; crearea de licee pentru moldoveni; deschiderea de catedre de\n\u201elimb\u0103, literatur\u0103 \u015fi istorie moldoveneasc\u0103\u201d la universit\u0103\u0163ile din Kiev \u015fi Odessa.\nUna din cele mai importante decizii a fost adoptarea grafiei latine. Aceste\nhot\u0103r\u00e2ri au fost destul de importante pentru evolu\u0163ia ulterioar\u0103 a \u015fcolii\ndintre Prut \u015fi Nistru. \u00cen urma adopt\u0103rii rezolu\u0163iilor acestui congres s-au pus bazele na\u0163ionaliz\u0103rii \u015fcolii<\/em>, care marca\n\u00eenceputul unei noi etape \u00een evolu\u0163ia \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului din Basarabia. <\/p>\n\n\n\n

Concomitent\ncu instruirea cadrelor didactice, a fost desf\u0103\u015furat\u0103 o ampl\u0103 activitate pentru\nasigurarea \u015fcolilor cu materiale didactice. Prima tipografie cu grafie latin\u0103 a\nfost adus\u0103 \u00een Basarabia de Onisifor Ghibu, ardeleanul care a contribuit substan\u0163ial\nla trezirea con\u015ftiin\u0163ei na\u0163ionale a moldovenilor dintre Prut \u015fi Nistru. \u00cen urma\naloc\u0103rii a 20 de mii de ruble ruse\u015fti de c\u0103tre zemstva gubernial\u0103 a fost anun\u0163at\nun concurs de noi manuale \u015fcolare. \u00cen acest scop s-a organizat o comisie care\ntrebuia s\u0103 supravegheze tip\u0103rirea manualelor, astfel ca \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul \u00een limba\nmatern\u0103 s\u0103 \u00eenceap\u0103 la timp. \u00cen luna noiembrie 1917 au ie\u015fit de sub tipar\nprimele manuale \u015fcolare \u00een limba rom\u00e2n\u0103 u grafie latin\u0103: \u201eAbecedarul<\/em>\u201d, autor fiind arhimandritul Gurie Grosu, \u201eCartea de citire<\/em>\u201d, autor \u015etefan Ciobanu,\n\u201eManualul de religie<\/em>\u201d, semnat de\np\u0103rintele Vlad. La asigurarea \u015fcolii cu manuale au contribuit \u015fi dona\u0163iile de\ncarte din Vechiul Regat. (\u2026)<\/p>\n\n\n\n

Ac\u0163iunile de\nna\u0163ionalizare \u015fi reorganizare<\/em> a \u015fcolii,\nde lichidare a barierelor sociale \u015fi na\u0163ionale \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul primar \u015fi\nsecundar \u00een anii 1917-1918 poart\u0103 \u00een sine amprente modernizatoare, \u00eens\u0103, \u00een\nlipsa unei legisla\u0163ii corespunz\u0103toare, a lipsurilor materiale, a mijloacelor\ndidactice, a cadrelor profesioniste \u015fi, \u00een fine, a unei strategii bine\nstructurate au creat impedimente serioase \u00een extinderea \u015fi dezvoltarea\nprocesului de reformare \u015fi modernizarea<\/em>\n\u015fcolii din spa\u0163iul basarabean.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 Unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia<\/em>, \u015fcoala\ndintre Prut \u015fi Nistru se integreaz\u0103 treptat \u00een cadrul sistemului de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc<\/em>. \u00cen cadrul acestei etape au fost\nunificate toate institu\u0163iile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, programele, con\u0163inuturile educa\u0163ionale,\nmodalit\u0103\u0163ile de instruire \u015fi perfec\u0163ionare a corpului didactic \u015fi\nadministrativ, sistemul de finan\u0163are \u015fi dirijare a institu\u0163iilor de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt.\nLegile \u015fi regulamentele ruse\u015fti au fost \u00eenlocuite treptat cu legisla\u0163ia \u015fcolar\u0103\ndin Vechiul Regat. Pe parcursul anilor 1919-1923 pe teritoriul noilor provincii\nalipite, a fost aplicat\u0103 Legea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului\nprimar din Vechiul Regat<\/em>, sanc\u0163ionat\u0103 prin \u00cenaltul Decret Regal nr. 2199\ndin 29 aprilie 1896 \u015fi cu numeroase modific\u0103rile ulterioare. (\u2026) <\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103\npreluarea conducerii \u015fcolii din Basarabia de c\u0103tre Ministerul Instruc\u0163iunii din Rom\u00e2nia<\/em> din aprilie 1918, procesul de\nna\u0163ionalizare a \u015fcolii din Basarabia ia amploare. Pe 30 aprilie 1918 directorii\nde \u015fcoli sunt informa\u0163i despre obligativitatea pred\u0103rii \u00een \u015fcoala primar\u0103 \u00een limba matern\u0103<\/em> \u015fi obligativitatea\npred\u0103rii limbii de stat<\/em> (rom\u00e2na),\npentru \u015fcolile minoritare<\/em>. Pentru\nfunc\u0163ionarii din cadrul organelor administrative locale periodic se desf\u0103\u015furau\ncursuri de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103. Conform ordonan\u0163ei din 15 mai 1918 func\u0163ionarii Directoratului de Instruc\u0163ie<\/em> au fost\n\u00eenscri\u015fi la cursuri de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 f\u0103r\u0103 plat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen vara\nanului 1918, la Chi\u015fin\u0103u a avut loc \u015fedin\u0163a inspectorilor \u015fi revizorilor \u015fcolari\ndin Basarabia, \u00een scopul stabilirii situa\u0163iei corpului didactic \u015fi luarea unor\ndecizii temporare p\u00e2n\u0103 la promulgarea noii legisla\u0163ii \u015fcolare. (\u2026)<\/p>\n\n\n\n

Conform Decretului-Lege din 5 iulie 1919<\/em>,\nobligativitatea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului primar s-a extins p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta de 16 ani prin\nintroducerea unui curs complementar de 3 ani cu caracter practic, specific\neconomiei regiunii. \u00cencep\u00e2nd cu anul 1919 \u00een localit\u0103\u0163ile din Basarabia se\norganizeaz\u0103 circumscrip\u0163ii \u015fcolare, \u00een baza c\u0103rora, anual, se realiza\nrecens\u0103m\u00e2ntul copiilor \u00een v\u00e2rst\u0103 de p\u00e2n\u0103 la 16 ani. \u00cen conformitate cu prevederile\nLegii \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului Primar din Vechiul Regat, \u00eencep\u00e2nd din 1921, obligativitatea studiilor primare se extinde\n\u015fi \u00een Basarabia<\/em>. <\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een\nanul 1917 \u00een Basarabia nu exista nici o \u015fcoal\u0103 primar\u0103 cu predare \u00een limba\nmatern\u0103 (cu excep\u0163ia pred\u0103rii a 2-3 obiecte \u00een \u015fcolile germane \u015fi evreie\u015fti),\n\u00een urm\u0103torul an, dup\u0103 Unire, func\u0163ionau 1557 de institu\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt\nprimar, \u00een care erau \u00eenscri\u015fi 118.220 copii \u015fi activa un corp didactic \u00een num\u0103r\nde 2772 persoane. <\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 Unire,\nat\u00e2t \u00een \u015fcolile primare rurale, c\u00e2t \u015fi \u00een cele urbane a fost \u00eenregistrat un\nnum\u0103r sporit de \u00eenscrieri al elevilor. Mai mult din jum\u0103tate din num\u0103rul total\nde elevi din institu\u0163iile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt primar, erau \u00eenscri\u015fi \u00een clasa I. Iar\n\u00een clasele a II-a \u2013 a V-a erau 43% din num\u0103rul total de elevi.<\/p>\n\n\n\n

\u00cencep\u00e2nd cu\nanul 1918 au fost fondate primele institu\u0163ii\nde \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt pre\u015fcolar<\/em>. Deja, \u00een anul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt 1919-1920 erau 75 de\ngr\u0103dini\u0163e cu 4.229 copii (urbane \u2013 38, rurale \u2013 37). Personalul didactic era\ncompus din 75 de persoane, dintre care 15 maestre cu titlu definitiv, 24 de\nmaestre cu titlu provizoriu \u015fi 36 suplinitoare de maestre. (N. R.<\/strong> \u2013 text prelucrat)<\/p>\n\n\n\n

Continuare\n\u00een num\u0103rul viitor.<\/p>\n\n\n\n

Cercet\u0103tor \u015ftiin\u0163ific\nNatalia MAFTEU\u0162A,<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Institutul\nde Istorie Chi\u015fin\u0103u, Republica Moldova<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

1<\/sup> Zemstva<\/strong>\n(zemstvo, \u00een limba rus\u0103) \u2013 form\u0103 de guvernare local\u0103 instituit\u0103 \u00een timpul\nreformelor libe\u00adrale din Imperiul Rus de \u0163arul Alexandru al II-lea. Prima\nzemstv\u0103 a fost creat\u0103 prin lege \u00een 1864, \u00een Basarabia legea aplic\u00e2ndu-se abia\ndin 1870. Sistemul zemstvelor asigura consiliile de conducere districtuale sau\nprovinciale din Rusia \u00eentre 1864 \u015fi 17 octombrie 1917, cuprindea toate clasele\nsociale, inclusiv \u0163\u0103ranii, \u015fi avea ca obiect problemele \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului primar,\nasisten\u0163ei medicale, asisten\u0163ei sociale \u015f.a.<\/p>\n\n\n\n

2<\/sup> Gubernie<\/strong>\n\u2013 cea mai important\u0103 subdiviziune administrativ\u0103 a Imperiului Rus. Acest tip de\nsubdiviziune a fost creat de Petru cel Mare prin ucazul din 8 decembrie 1708,\nprin care Rusia era \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00een opt gubernii. Mai apoi, num\u0103rul guberniilor a\nfost crescut de la 8 la 23. Revolu\u0163ia din Octombrie nu a schimbat \u00eemp\u0103r\u0163irea\nadministrativ\u0103, dar a redenumit aparatul de conducere soviet gubernial.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dup\u0103 Marea Unire, Basarabia se integreaz\u0103 treptat \u00een via\u0163a social politic\u0103, economic\u0103 \u015fi cultural\u0103 a Rom\u00e2niei, care avea deja, instituit un sistem func\u0163ional de institu\u0163ii moderne. Cristalizarea Rom\u00e2niei ca stat modern pe parcursul secolului XIX \u2013 \u00eenc. sec. XX a…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[14,385],"tags":[],"class_list":["post-16606","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-studii-si-sinteze","category-numarul-221"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16606","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16606"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16606\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16615,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16606\/revisions\/16615"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16606"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16606"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16606"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}