{"id":16714,"date":"2019-06-21T15:37:29","date_gmt":"2019-06-21T15:37:29","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=16714"},"modified":"2019-06-21T15:37:29","modified_gmt":"2019-06-21T15:37:29","slug":"rememorari-nemtene-iunie-2019","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/rememorari-nemtene-iunie-2019\/","title":{"rendered":"Rememor\u0103ri nem\u0163ene \u2013 iunie 2019"},"content":{"rendered":"\n<p>\u25a0 1\/1934 \u2013\nn. <strong>Constantin Avadanei<\/strong> la S\u0103rata,\nDobreni, Neam\u0163 (d. 1994, Piatra-Neam\u0163), profesor. Cursurile primare \u015fi\ngimnaziale la Dobreni, \u015ecoala Pedagogic\u0103 de B\u0103ie\u0163i din Piatra-Neam\u0163, Facultatea\nde Matematic\u0103 \u2013 Fizic\u0103 din Ia\u015fi. \u00cenv\u0103\u0163\u0103tor la D\u0103muc, apoi profesor la Liceul\n\u201ePetru Rare\u015f\u201d din Piatra-Neam\u0163. A fost pre\u015fedinte al filialei Neam\u0163 a S. \u015e. M.\nA publicat articole \u00een \u201eGazeta de matematic\u0103\u201d. Autor (colab.): \u201eDe la\nmatematica elementar\u0103 spre matematica superioar\u0103\u201d, 1987.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 2\/1943 \u2013\nn. <strong>Cezarina-Georgeta Str\u0103til\u0103<\/strong>,\nprofesoar\u0103. A absolvit Liceul \u201eCalistrat Hoga\u015f\u201d din Piatra-Neam\u0163 \u015fi Facultatea\nde Matematic\u0103-Mecanic\u0103 din Ia\u015fi. Cariera didactic\u0103: profesor la Dobreni, Neam\u0163\n\u015fi la Grupul \u015ecolar de Chimie din Piatra-Neam\u0163, azi, Colegiul Tehnic \u201eGheorghe\nCartianu\u201d (1971-2000), director adjunct, director (1994-1999). Pe l\u00e2ng\u0103 cariera\nprofesional\u0103, a desf\u0103\u015furat o activitate deosebit\u0103 ca manager, \u00een administrarea\n\u015fcolii \u015fi \u00een organizarea unui num\u0103r important de manifest\u0103ri didactice \u015fi \u015ftiin\u0163ifice\ncu elevii \u015fi cu cadrele didactice (Simpozionul \u201e\u015etefan Procopiu\u201d, de ex., de\nnivel na\u0163ional), multe dintre aceste ac\u0163iuni fiind sus\u0163inute material din\nfonduri proprii, chiar \u015fi dup\u0103 pensionare. De numele s\u0103u se leag\u0103 \u00eenfiin\u0163area\nFunda\u0163iei Grup \u015ecolar Chimie \u015fi continuarea public\u0103rii revistelor \u015fcolare,\n\u201eAnotimpuri\u201d \u015fi \u201eAnuarul \u015fcolii\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 3\/1899 \u2013\nd. <strong>Constantin Gh. \u015eoarec<\/strong> (n 1837,\nPiatra), primar (1876), deputat \u015fi senator. A urmat cursurile \u015ecolii Domne\u015fti\n\u015fi ale Seminarului de la Socola. A fost unul dintre cei mai boga\u0163i oameni din\nPiatra-Neam\u0163, a sprijinit Unirea \u015fi reformele lui Alexandru Ioan Cuza; ca\nprimar a contribuit la sus\u0163inerea R\u0103zboiului pentru Independen\u0163\u0103, iar despre\nactivitatea sa s-a scris \u00een \u201eR\u0103zboiul\u201d \u015fi \u00een \u201eCoresponden\u0163ia provincial\u0103\u201d, au\nvorbit I. C, Br\u0103tianu \u015fi Mihail Kog\u0103lniceanu. <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 6\/1944 \u2013\nn. <strong>Calinic Argatu<\/strong>, la Crac\u0103ul Negru,\nNeam\u0163, cleric ortodox rom\u00e2n, absolvent al Seminarului Teologic Ortodox de la\nM\u0103n\u0103stirea Neam\u0163 (1864), al Institutului Teologic al Universit\u0103\u0163ii din Sibiu\n(1968) \u015fi tot \u00een acel an este hirotonit preot, iar la 31 decembrie 1972, este\ntuns \u00een monahism. A fost stare\u0163 al m\u0103n\u0103stirilor Sinaia, (1977-1981), Cernica\n(1981-1985), arhiereu vicar al Episcopiei R\u00e2mnicului \u015fi Arge\u015fului, Episcop al\nEpiscopiei \/ Arhiepiscopiei Arge\u015fului \u015fi Muscelului (din 1990). Este membru al\nU. S. din Rom\u00e2nia (2006).<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 7\/1854 \u2013\nn. <strong>Paul I. Oceanu<\/strong> (Constantinescu),\nla Ocea \/ Topoli\u0163a, Neam\u0163 (d. 3. 01..?, Bucure\u015fti), medic veterinar, profesor.\nA urmat \u015fcoala primar\u0103 \u00een T\u00e2rgu-Neam\u0163, gimnaziul la Ia\u015fi, \u015ecoala Veterinar\u0103,\nBucure\u015fti; a lucrat \u00een Jude\u0163ele F\u0103lciu, Vaslui; s-a specializat \u00een Fran\u0163a\n(1883-1885); a practicat medicina veterinar\u0103 \u00een Ialomi\u0163a, Turnu-Severin;\nprofesor la \u015ecoala Superioar\u0103 de Medicin\u0103 Veterinar\u0103 (1888). Primul medic din\nRom\u00e2nia care a efectuat opera\u0163ia de castrare la vac\u0103 (1894) \u015fi primul din lume\ncare a efectuat opera\u0163ia de castrare la bivoli\u0163\u0103 (1895). Lucr\u0103ri: \u201eOvariotomia\nla iap\u0103, vac\u0103, bivoli\u0163\u0103, scroaf\u0103 \u015fi c\u0103\u0163ea\u201d; \u201eEfectele fiziologice ale\novariotomiei la capr\u0103\u201d, comunicare la Academia de \u015etiin\u0163e din Paris, cu Aurel\nBabe\u015f (1905); \u201eEpidemiologia febrei aftos\u0103\u201d (1903); \u00een delega\u0163ia Rom\u00e2niei la\nPrimul Congres International de Patologie Comparat\u0103 (Paris, 1912).<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 7\/1925 \u2013\nn. <strong>Elena Botez-Butnaru<\/strong>, la\nPiatra-Neam\u0163, sopran\u0103. A fost eleva Sidoniei Hoga\u015f, a absolvit Academia de\nMuzic\u0103 \u015fi Art\u0103 Dramatic\u0103, Bucure\u015fti, solist\u0103 la Opera din Bucure\u015fti \u015fi\nprim-solist\u0103 la Opera din Timi\u015foara, interpret\u00e2nd peste 30 de ani, al\u0103turi de\nNicolae Herlea, Dan Iord\u0103chescu, Viorica Cortez. Turnee: Fran\u0163a, Italia,\nGermania, Polonia \u015f. a. Colaboreaz\u0103 la Catedra de canto a Liceului de Art\u0103,\n\u201eVictor Brauner\u201d din Piatra-Neam\u0163. <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 8\/21\/1884\n\u2013 n. <strong>Eugenia Popovici<\/strong>, la\nR\u00e2mnicu-S\u0103rat (d. 15. 10. 1965, Haga), profesoar\u0103 de limba \u015fi literatura\nrom\u00e2n\u0103. A absolvit Facultatea de Litere \u015fi Filozofie din Bucure\u015fti, s-a\nstabilit la Piatra-Neam\u0163 (1910), a \u00eenfiin\u0163at, cu Natalia Foc\u015fa, \u015ecoala\nSecundar\u0103 Particular\u0103 de Fete \u201eEugenia Popovici \u015fi Valentina Foc\u015fa\u201d (1911).\nNumit\u0103 directoare (1919), i se \u00eencredin\u0163eaz\u0103 sarcina de a organiza \u015ecoala\nNormal\u0103 de Fete, pe care o va conduce p\u00e2n\u0103 \u00een 1921, c\u00e2nd revine la conducerea\n\u015fcolii secundare particulare, pe care, cu sprijinul lui P. P. Negulescu \u015fi I.\nPetrovici, o transform\u0103 \u00een liceu de stat (1923), institu\u0163ie ce-i va purta\nnumele (azi, Colegiul Na\u0163ional \u201eCalistrat Hoga\u015f\u201d) \u015fi unde a r\u0103mas directoare\np\u00e2n\u0103 la pensie (1944). \u00cen acest timp, s-a construit localul. Dup\u0103 moartea so\u0163ului\n(1949), pleac\u0103 \u00een Olanda, la fiul s\u0103u, George Popovici, inginer-diplomat la\nHaga. Colabor\u0103ri \u201eAv\u00e2ntul\u201d; \u201eBiruin\u0163a\u201d; \u201eReformatorul\u201d; \u201ePreocup\u0103ri didactice\u201d\n\u015f. a. <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 8\/1967 \u2013\nd. <strong>Otilia Cazimir<\/strong>, la Ia\u015fi, (n. 12.\n02. 1894, la Cotu Vame\u015f, Roman.)<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 10\/1982 \u2013\nd. <strong>Geo Barton<\/strong>, actor (n. 23. 03.\n1912, la Piatra \u2013 Neam\u0163.)<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 13\/1883 \u2013\nn. <strong>I.[oan] I. Mironescu<\/strong>, la Tazl\u0103u,\nNeam\u0163 (d. 22. 07. 1939), medic, scriitor. Absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Medicin\u0103,\ndoctorat (1912) \u015fi studii de specializare la Berlin. Profesor universitar \u015fi\n\u015fef de clinic\u0103 (1921). A debutat cu proz\u0103 scurt\u0103 (\u201eLa priveghiu\u201d \u015fi \u201eLa\npraznic\u201d) \u00een revista elevilor. Colabor\u0103ri: \u201eVia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103\u201d, \u201e\u00censemn\u0103ri\nie\u015fene\u201d, \u201eSolia Moldovei\u201d, \u201eAv\u00e2ntul\u201d, \u201e\u00censemn\u0103ri literare\u201d. Debut editorial:\n\u201eSandu Hurmuzel\u201d, (1916). \u201eScrieri\u201d. Alte volume: \u201eOameni \u015fi vremuri\u201d, 1920;\n\u201e\u00centr-un col\u0163 de rai\u201d (de\u00adsene de A. Murnu), 1930; \u201eCatihe\u0163ii de la Humule\u015fti\u201d,\n1938; \u201eTulie Radu Teac\u0103\u201d, pref. Mihail Sadoveanu, 1940; \u201eScrieri\u201d, ed. \u00eengr. de\nCezar \u0162ucu, 2006. <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 13\/1949 \u2013\nn. <strong>Eugen Ste\u0163cu<\/strong>, la Roman, poet\nformat \u00een cenaclurile literare \u201eCezar Petrescu\u201d \u015fi \u201ePanait Mu\u015foiu\u201d din ora\u015ful\nnatal. Este fiul cunoscutului profesor, istoric \u015fi critic literar Neculai Gr.\nSte\u0163cu. Debut (1996) cu placheta \u201eMitologii \u015fi sentimente\u201d, cu o prefa\u0163\u0103 de\nEugen Simion, urmat\u0103 de \u201ePe vocala unui zeu\u201d, 2005 \u015fi \u201eP\u00e2nza mov a obsesiei\u201d,\n2012.<\/p>\n\n\n\n<p>&nbsp;\u25a0 14\/1884 \u2013 n. <strong>Ioachim Botez<\/strong>, la Bistricioara, Neam\u0163 (d. 12. 06. 1956, Bucure\u015fti),\nprofesor, prozator. \u015ecoala primar\u0103 \u00een satul natal, Liceul \u201eDimitrie Cantemir\u201d\n\u015fi Facultatea de Litere \u015fi Filosofie din Bucure\u015fti. A predat la Liceul \u201ePetru\nRare\u015f\u201d din Piatra-Neam\u0163, apoi la o \u015fcoal\u0103 din Bucure\u015fti. Colabor\u0103ri: \u201eFoaia\npopular\u0103\u201d, \u201eAnuarul Liceului \u00abPetru Rare\u015f\u00bb\u201e, \u201eCurentul\u201d. Cartea sa \u201e\u00censemn\u0103rile\nunui belfer\u201d, ce re\u0163ine aten\u0163ia lui Pompiliu Constantinescu \u015fi Eugen Lovinescu,\n\u00eel anun\u0163\u0103 \u201eun mare prozator \u00een devenire\u201d. Volumele de dup\u0103 1944 pl\u0103tesc tribut\nsistemului politic al vremii: \u201eSchi\u0163e \u015fi \u00eensemn\u0103ri din \u015fcoala de ieri \u015fi de\nazi\u201d; \u201eDup\u0103 o jum\u0103tate de veac\u201d; \u201eDe azi \u015fi de demult\u201d; \u201ePrin Bucure\u015fti\nodinioar\u0103 \u015fi ast\u0103zi\u201d \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 15\/1929 \u2013\nn. <strong>Petru-Virgiliu Petrescu<\/strong>, la\nPiatra-Neam\u0163, artist plastic. Frecventeaz\u0103 ocazional cursuri la Institutul de\nArt\u0103 din Ia\u015fi. A deprins tehnicile grafice sub \u00eendrumarea lui Vasile Dobrian.\nMembru U. A. P. Specializat \u00een tehnici de mozaic, sgraffito, ceramic\u0103 pictat\u0103,\nfresc\u0103, vitralii, pictur\u0103 \u00een ulei. A participat la peste 80 de saloane\noficiale, expozi\u0163ii na\u0163ionale, interna\u0163ionale. Expozi\u0163ii externe: Cehoslovacia,\nAnglia, Elve\u0163ia, Fran\u0163a, Germania, Italia, Iugoslavia, Japonia, Olanda,\nPolonia, Spania, Venezuela. Premii la Bienala \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d, Piatra-Neam\u0163, \u015fi\nla \u201eVorone\u0163iana\u201d, Suceava.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 15\/1839 \u2013\nn. <strong>Sofia Cocea<\/strong>, la F\u0103lticeni (d. 27.\n10. 1861, Vaslui), publicist\u0103 \u015fi autoare de versuri. \u00cencepe s\u0103 \u00eenve\u0163e \u00eentr-un\npension din Ia\u015fi, continu\u0103 la T\u00e2rgu-Neam\u0163 \u015fi \u00ee\u015fi \u00eencheie studiile la \u015ecoala\nCentral\u0103 din Ia\u015fi (1856). Dup\u0103 ce i se respinge o cerere pentru o burs\u0103 de\nstudii \u00een str\u0103in\u0103tate, se va c\u0103s\u0103tori, cu profesorul G. Hrisoscoleu (1859) \u015fi\nva fi profesoar\u0103 la T\u00e2rgu-Neam\u0163, apoi la Vaslui. Colabor\u0103ri: \u201eGazeta de\nMoldavia\u201d, \u201eFoiletonul zimbrului\u201d \u201eRom\u00e2nul\u201d, \u201eGazeta poporului\u201d, \u201eDacia\u201d,\n\u201eSteaua Dun\u0103rii\u201d, \u201eTribuna\u201d. Traduceri: \u201eM-me de Genlis, Palmira \u015fi Flaminia\nsau Secretul\u201d; Al Duval, \u201eMaria sau Mustr\u0103rile de cuget a unei mame\u201d, \u201eOperile\ndoamnei Sofiei Chrisoscoleu, n\u0103scut\u0103 Coce\u201d, 1862. <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 16\/1884 \u2013\nn. <strong>Nicolae I. D\u0103sc\u0103lescu<\/strong>, la\nC\u0103ciule\u015fti, Neam\u0163 (d. 28. 09. 1969, Piatra-Neam\u0163), general de corp de armat\u0103.\nAbsolvent al \u015ecolii de Ofi\u0163eri de Artilerie \u015fi Geniu, din Bucure\u015fti \u015fi al\n\u015ecolii Superioare de R\u0103zboi. S-a distins \u00een timpului Primului R\u0103zboi Mondial \u00een\nluptele de la Sl\u0103nic-Moldova \u015fi Cire\u015foaia. Particip\u0103 la Al Doilea R\u0103zboi\nMondial pe diferite fronturi. \u00cen timpul regimului comunist, a fost arestat \u015fi\numilit, drept pentru care, dup\u0103 eliberare, c\u00e2nd se va \u00eencerca reabilitarea sa,\nva refuza orice onoruri. Func\u0163ii: secretar general al Ministerului Ap\u0103r\u0103rii,\ncomandant de divizie, de Corp de Armat\u0103, de Armat\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 17\/1825 \u2013\nn. <strong>Elena Cuza<\/strong>, la Ia\u015fi (d. 2. 04.\n1909, Piatra-Neam\u0163), \u201esf\u00e2nta\u201d, cum o numeau localnicii, so\u0163ia domnitorului\nAlexandru Ioan Cuza. Dup\u0103 moartea lui Cuza, va fi sor\u0103 la Spitalul de Copii\n\u201eCaritatea\u201d din Ia\u015fi, iar din 1903 se stabile\u015fte la Piatra-Neam\u0163, \u00een casa\nsituat\u0103 pe Strada \u201e\u015etefan cel Mare\u201d cump\u0103rat\u0103, pe c\u00e2nd se afla \u00een Elve\u0163ia, de\nla familia ing. Bacalu. Aici a tr\u0103it discret ultimii ani de via\u0163\u0103, f\u0103c\u00e2nd acte\nde caritate, dona\u0163ia c\u0103tre primul spital al ora\u015fului, care func\u0163iona \u00een localul\nunde este azi Centrul de \u00cengrijiri Comunitare. La 24 ianuarie 1909, c\u00e2nd se\n\u00eemplineau 50 de ani de la Unire, a fost vizitat\u0103 de Nicolae Iorga, iar\nmanifest\u0103rile dedicate eveni\u00admentului s-au desf\u0103\u015furat \u00een fa\u0163a casei sale.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 18\/1938 \u2013\nn. <strong>Paul Findrihan<\/strong> la Icu\u015fe\u015fti, Roman\n(d. 22. 07. 2004, Piatra-Neam\u0163), profesor, publicist. A absolvit Liceul\n\u201eRoman-Vod\u0103\u201d, Facultatea de Filologie-Istorie a Universit\u0103\u0163ii Bucure\u015fti (1960),\nprofesor \u015fi director la S\u0103b\u0103oani, Neam\u0163, referent \u015fi secretar literar al T. T.\ndin Piatra-Neam\u0163 (1966-1998), autor (colab.) a primului corpus de documente\nprivind activitatea T. T. (\u201eRemember\u201d, \u201eBreviar\u201d \u015fi \u201eTT\u201d). Membru \u00een comisia de\nredactare a unui \u201eLexicon\u201d al teatrului rom\u00e2nesc. A editat \u2013 singur sau \u00een\ncolaborare: Revista \u201eZigzag\u201d (1984-1989), Caietele-program ale spectacolelor\nTT. A participat la realizarea unor manifest\u0103ri cu public, \u201eAntologia\nScriitorilor Rom\u00e2ni Contemporani\u201d \u015fi \u201eColocviile critice\u201d. Colabor\u0103ri: Ziarul\n\u201eCeahl\u0103ul\u201d, revistele \u201eAsachi\u201d \u015fi \u201eApostolul\u201d. <\/p>\n\n\n\n<p>&nbsp;\u25a0 20\/1938 \u2013 n. <strong>Mihai Merticaru<\/strong>, la Be\u0163e\u015fti, Rediu, Neam\u0163, profesor, poet,\npublicist, membru al U. S. A absolvit Facultatea de Filologie, Ia\u015fi. A fost\nredactor la Ziarul \u201eCeahl\u0103ul\u201d. Colabor\u0103ri: \u201eConvorbiri literare\u201d, \u201eAntiteze\u201d,\n\u201eAsachi\u201d, \u201eSpirit critic\u201d, \u201eFlac\u0103ra\u201d \u015fi \u00een reviste didactice. C\u0103r\u0163i de poezie:\n\u201eV\u00e2n\u0103toare princiar\u0103\u201d, \u201eCatedrala de azur\u201d, \u201eScriere cuneiform\u0103\u201d, \u201e\u00cent\u00e2lnire pe\npod\u201d, \u201eImperiul lupului\u201d, \u201e\u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia clipei. 333 micropoeme \u00een stil haiku\u201d,\n\u201eArca lui Petrarca\u201d, \u201e\u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia frigului\u201d, \u201eGeometrie liric\u0103. 66 de sonete\u201d,\n\u201eUmbra p\u0103s\u0103rii, poeme alese\u201d; \u201eArta euritmiei, 74 de sonete\u201d, \u015fi c\u0103r\u0163i\ndidactice. (\u201eRepere literare \u015fi stilistice\u201d \u015f. a.)<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 21\/1949 \u2013\nn. <strong>Dan Cepoi<\/strong>, la T\u00e2rgu-Neam\u0163 (d.\n2008, Piatra-Neam\u0163), pictor. Absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Arte Plastice, Ia\u015fi.\nMembru al U. A. P. \u00cen paralel cu activitatea didactic\u0103 la Piatra-Neam\u0163, expune\npermanent, \u00een cadrul expozi\u0163iilor colective, ocazionale sau anuale, \u015fi\nparticip\u0103 la Taberele de pictur\u0103: Alma\u015f, V\u0103ratec, Dur\u0103u, Dumbrava. Este prezent\n\u00een selec\u0163iile Filialei Neam\u0163 a U. A. P. pentru expozi\u0163iile deschise la Ia\u015fi\n(1985), T\u00e2rgu-Mure\u015f \u015fi Piatra-Neam\u0163 (1987), Bucure\u015fti (1986), Bienala \u201eLasc\u0103r\nVorel\u201d, Piatra-Neam\u0163. Au publicat reproduceri dup\u0103 lucr\u0103rile sale revistele:\n\u201eArta\u201d, \u201eOrizonturi rom\u00e2ne\u015fti\u201d, \u201eVatra\u201d. Prezent \u00een numeroase colec\u0163ii\nparticulare din \u0163ar\u0103 \u015fi de peste hotare. <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 28\/1912 \u2013\nn. <strong>Sergiu Celibidache<\/strong>, la Roman (d.\n14. 08. 1996, l\u00e2ng\u0103 Paris), muzician, compozitor, membru de onoare al Academiei\nRom\u00e2ne. A absolvit liceul \u00een ora\u015ful natal. Se consacr\u0103 muzicii, pleac\u0103 la\nBerlin unde studiaz\u0103 la \u015ecoala de \u00cenalte Studii Muzicale (1936) \u015fi debuteaz\u0103\n(1945) la pupitrul Filarmonicii. Dirijeaz\u0103 cu regularitate renumite orchestre\nsimfonice europene; \u0163ine cursuri de perfec\u0163ionare \u00een arta dirijoral\u0103 la\nAcademia Muzical\u0103 din Siena (1960-1962), iar mai t\u00e2rziu la Fontainebleau \u015fi la\nM\u00fcnchen pentru tineri dirijori. Autorul unui \u201eRequiem\u201d, a patru simfonii \u015fi al\nunui Concert pentru pian \u015fi orchestr\u0103, r\u0103mase \u00een cea mai mare parte inedite. A\ncondus Orchestra Filarmonic\u0103 din Paris (din 1969), director al Filarmonicii din\nM\u00fcnchen (din 1979), pe care o va dirija \u015fi la Ateneul Rom\u00e2n (1978 \u015fi 1990).<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>Constantin\nTOM\u015eA<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u25a0 1\/1934 \u2013 n. Constantin Avadanei la S\u0103rata, Dobreni, Neam\u0163 (d. 1994, Piatra-Neam\u0163), profesor. Cursurile primare \u015fi gimnaziale la Dobreni, \u015ecoala Pedagogic\u0103 de B\u0103ie\u0163i din Piatra-Neam\u0163, Facultatea de Matematic\u0103 \u2013 Fizic\u0103 din Ia\u015fi. \u00cenv\u0103\u0163\u0103tor la D\u0103muc, apoi profesor la Liceul&hellip;<\/p>\n<p class=\"more-link-p\"><a class=\"more-link\" href=\"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/rememorari-nemtene-iunie-2019\/\">Read more &rarr;<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,391],"tags":[],"class_list":["post-16714","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-222"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16714","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16714"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16714\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16717,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16714\/revisions\/16717"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16714"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16714"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16714"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}