{"id":16795,"date":"2019-06-21T15:55:18","date_gmt":"2019-06-21T15:55:18","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=16795"},"modified":"2019-06-21T15:55:18","modified_gmt":"2019-06-21T15:55:18","slug":"refugiul-bucovinean-george-b-lowendal-si-aron-pumnul-ii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/comemorari\/refugiul-bucovinean-george-b-lowendal-si-aron-pumnul-ii\/","title":{"rendered":"REFUGIUL BUCOVINEAN, George b. L\u00f6wendal \u015fi Aron Pumnul (II)"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

De la \u00eenceputul lui iulie 1848, Comitetul revolu\u0163ionar\ndin Cern\u0103u\u0163i \u00eei cerea s\u0103 transmit\u0103\ninforma\u0163iuni despre inten\u0163iile ru\u015filor care au invadat Moldova \u015fi despre starea\nduhurilor din Moldova. <\/em>Aflat la Dumbr\u0103veni, pentru a \u00eentre\u0163ine leg\u0103turile refugia\u0163ilor cu membrii comitetului\nrevolu\u0163ionar din Ia\u015fi, <\/em>C. Hurmuzachi informa \u00een 15\/27 iulie 1848 pe Lasc\u0103r\nRosetti la Cern\u0103u\u0163i despre mi\u015fc\u0103rile politice \u2013 cheie ale momentului, convoc\u00e2nd\npe refugia\u0163i la \u00eentrunirea de la Ti\u015f\u0103u\u0163i.<\/p>\n\n\n\n

Iat\u0103-l pe Alecsandri ajutat\n\u015fi finan\u0163at de familia Hurmuzachi s\u0103 tip\u0103reasc\u0103 \u015fi s\u0103 r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 din Cern\u0103u\u0163i\npoemul-manifest \u201eDe\u015fteptarea Rom\u00e2niei\u201d. <\/em>Tot cu cheltuiala Hurmuz\u0103che\u015ftilor, <\/em>preia Mihai Iacobescu[1]<\/a>de la Cornelia Bodea[2]<\/a>,\ntip\u0103re\u015fte \u015fi M. Kog\u0103lniceanu \u201eDorin\u0163ele\npartidei na\u0163ionale<\/em>\u201d, \u00een tipografia lui Rudolf Eckhardt din Cern\u0103u\u0163i. Dar, pachete cu foi volante s-au g\u0103sit \u00een podul\nDumbr\u0103venilor unde se tip\u0103reau[3]<\/strong><\/a>,\n<\/em>\u00eenc\u00e2t finan\u0163area din partea Hurmuz\u0103che\u015ftilor r\u0103m\u00e2ne discutabil\u0103.<\/p>\n\n\n\n

M\u0103rturii contemporane, <\/em>consemneaz\u0103 Cornelia Bodea cit\u00e2ndu-l pe\nTeodor B\u0103lan, relev\u0103 c\u0103 to\u0163i b\u0103rba\u0163ii Hurmuzachi iau parte activ\u0103 la toate \u00eentrunirile refugia\u0163ilor, c\u00e2nt\u0103 La\nMarseillaise, se \u00eent\u00e2lnesc cu \u0163\u0103ranii, iau decizii…<\/em>Dorul lor era unirea rom\u00e2nilor din toate provinciile \u015fi\nsalutul \u2013 Tr\u0103iasc\u0103 Daco-Rom\u00e2nia!, <\/em>pentru care puneau la cale formarea unei armate populare.[4]<\/strong><\/a>\n<\/em>Se vede c\u0103 \u015fi \u00cemp\u0103ratul dorit de ei trebuia s\u0103 \u00eenve\u0163e imnul Fran\u0163ei…<\/p>\n\n\n\n

La curtea lui C. Bal\u015f, C. Hurmuzachi f\u0103cuse avere,\nhaiduce\u015fte, lui \u015fi familiei care ajut\u0103 pe refugia\u0163ii de la 1848. De la\nDumbr\u0103veni, c\u0103minarul \u015fi vechil Gh. Eminovici, un credincios al lui Mihail\nSturdza Vv., \u015fi bine preg\u0103tit \u00een ale administra\u0163iei, de aceea \u00een permanent\nconflict \u015fi procese cu C. Hurmuzachi, p\u00e2n\u0103 la noul Vod\u0103 Gr. Ghica, trebuia\neliminat. Familia Hurmuzachi era de credin\u0163\u0103 Ghicule\u015ftilor \u00eenc\u0103 de la\nprotostr\u0103mo\u015ful pitar Cr\u00e2ste Hurmuzachi recompensat de Grigore Ghica cel B\u0103tr\u00e2n\ncu mo\u015fia Horodi\u015fte de H\u00e2rl\u0103u (1721) leag\u0103nul neamului, iar acest Cr\u00e2ste trebuie\ns\u0103 fi fost fiul lui Mandachi, mare comis \u00een vremea lui Nicolai Mavrocordat\n(1711-1716), de unde \u015fi mo\u015ftenirea pasiunii pentru carte!…<\/p>\n\n\n\n

S\u0103 fi vizat Bucovina \u00een vederea exilului, Aron Pumnul ar\nfi luat-o de-a dreptul prin mun\u0163i, de vreme ce \u00eenc\u0103 din 30 martie 1848,\nautorit\u0103\u0163ile austriece anun\u0163au c\u0103 at\u00e2t supu\u015fii statului habsburgic, cum \u015fi\nc\u0103peteniile moldovenilor erau primi\u0163i peste cordon, f\u0103r\u0103 pa\u015faport. Se vede c\u0103\nPumnul avea \u00een g\u00e2nd Bucure\u015ftiul unde tocmai c\u0103zuse Gh. Bibescu \u015fi, dup\u0103\nguvernul provizoriu, din 28 iulie 1848 se instalase locotenen\u0163a domneasc\u0103\nHeliade \u2013 N. Golescu \u2013 Cr. Tell (- 13 sept. 1848). Spera \u00een sprijinul lui\nHeliade, cu care avea multe \u00een comun, cea mai marea parte a Proclama\u0163iei de la Islaz <\/em>fusese\nredactat\u0103 de Heliade, apoi filologul, lingvistul, publicistul, editorul,\n\u00eendrum\u0103torul literar Ion Heliade R\u0103dulescu \u00eei recl\u0103dea speran\u0163\u0103. De altfel,\nsinea profesorului \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 interlocutorul, pe discipolul care \u00eendeamn\u0103 la\nc\u0103utarea r\u0103spunsurilor. Ar mai fi \u015fi posibila \u00eent\u00e2lnire a studentului Aron\nPumnul cu Heliade, \u00een chiar casa banului Craiovei Mihail Ghica, fratele\ndomnitorilor, pe care am\u00e2ndoi o frecventau. Insuficient sondat\u0103 informa\u0163ia c\u0103 Pumnul ar fi dat lec\u0163ii de religie \u015fi limba\nrom\u00e2n\u0103 principeselor Mihail Ghica dintre care, viitoarea Dora d\u2019Istria,[5]<\/strong><\/a><\/em>\nnu trebuie ignorat\u0103. A. Hurmuzachi, de la care ne parvine referin\u0163a, \u00eentre\u0163ine\nfericita b\u0103nuial\u0103 a \u00eenrudirii cu Ghicule\u015ftii. Dovedit este c\u0103 sora lor Eliza\nm\u0103ritat\u0103 cu Grigore Sturza de la Dulce\u015fti era fiica lui Ion Ghica de la\nGhergani-D\u00e2mbovi\u0163a, fiul marelui logof\u0103t Tache Ghica, a c\u0103rui fiic\u0103 legitim\u0103\neste Maria George Sturdza de la Micl\u0103u\u015feni. Surori de pe tat\u0103, Maria\nGhica-Sturdza \u015fi Eliza Hurmuzachi-Gr. Sturdza Dulce\u015fti semnau am\u00e2ndou\u0103 una\ndintre cele \u015faptezeci de coroane depuse la sicriul poetului V. Alecsandri, \u00een\nziua de 26 august 1890.<\/p>\n\n\n\n

\"\"
Print<\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u015ei dac\u0103 venerabilul Doxachi ar fi avut \u015fi el o fiic\u0103 din\ncamuflata lui tinere\u0163e monahal\u0103, de pe c\u00e2nd \u00eel chema Dosoftei monahul[6]<\/strong><\/a><\/em>\n(n. 1782, Horodi\u015fte) \u015fi iubea florile, nu-i cu p\u0103cat. \u00cen 1806, la 24 de ani,\nera deja major! O aduce copil\u0103 \u00een cas\u0103, p\u00e2n\u0103 se m\u0103rit\u0103…<\/p>\n\n\n\n

B\u0103rbatul \u00eenalt cu chip smolit, cap de roman antic, <\/em>\u00eenv\u0103luit \u00een ne\u00eengrijire \u015fi burnuz, de\ntot sleit, se sprijinea \u00een b\u0103\u0163. \u00cen octombrie 1848, se furi\u015fase prin b\u0103l\u0103rii ca\nun heruvim biciuit, intra \u00een Bucovina f\u0103r\u0103 steag, pe l\u00e2ng\u0103 frontiera Mamorni\u0163ei<\/em>[7]<\/a>.<\/p>\n\n\n\n

 Bucovina devine\nsingura lui cas\u0103. \u00cen urm\u0103 se d\u0103duse foc locuin\u0163ei cu averea lui de c\u0103r\u0163i. I-au\ntrebuit trei ani s\u0103-\u015fi recupereze documentele de identitate \u015fi de studii \u00een\nvederea ocup\u0103rii definitive (1852) a catedrei de limba \u015fi literatura na\u0163ional\u0103\npentru el \u00eenfiin\u0163at\u0103, la gimnaziul din Cern\u0103u\u0163i.<\/p>\n\n\n\n

A fost menirea lui de profesor creator al celui dint\u00e2i\nmasiv manual de literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103, o veritabil\u0103 antologie, Lepturariul <\/em>pentru toate opt clasele de gimnaziu, \u00een 4 tomuri \u015fi 6\np\u0103r\u0163i, el este lingvistul supus cauzei na\u0163ionale, \u015fi pentru tot restul vie\u0163ii,\nb\u0103rbatul cu aer r\u0103nit, ca to\u0163i cei c\u0103rora le-a fost dat s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103 unei\nincalculabile dezam\u0103giri.<\/p>\n\n\n\n

Se adaptase, din 1851 cunoa\u015fte tihna c\u0103minului, se sim\u0163ea\n\u00een siguran\u0163\u0103. T\u00e2n\u0103ra de casa familiei Hurmuzachi devine Doamna Catinca Arune\nPumnul. Zestrea ei este casa oferit\u0103 de aceia c\u0103rora le slujise. Din valurile\nvorbei, Necrologul <\/em>abia atinge umbra\nv\u0103duvei triste \u015fi demne, <\/em>\u00een grija\nc\u0103reia, p\u0103strate cu sfin\u0163enie, <\/em>se\naflau scriptele <\/em>celui plecat. Au fost 15 ani de c\u0103s\u0103torie fericit\u0103 <\/em>l\u00e2ng\u0103\no so\u0163ie bun\u0103, al c\u0103rei devotament i-a u\u015furat\nlungile suferin\u0163e <\/em>\u015fi care i-a\ndob\u00e2ndit dreptul la simpatia amicilor r\u0103posatului.[8]<\/strong><\/a><\/em><\/p>\n\n\n\n

Primise aprobarea Ministerului Vienei de publicare a Lepturariului, <\/em>ispr\u0103vit \u00een 1860. Poate\nc\u0103 \u00eel istovise, c\u0103ci din 1857, cardiologul recomand\u0103 pruden\u0163\u0103. Se pare c\u0103 dorin\u0163ele\ncele mai profunde se \u00eemplinesc, mai totdeauna, prea t\u00e2rziu pentru a mai putea\nfi tr\u0103ite, cum \u015fi propunerea noului ministru M. Kog\u0103lniceanu de a-l avea pe\nAron Pumnul profesor la Universitatea ie\u015fean\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Toma G. Bulat[9]<\/a>\nafl\u0103 \u00een dosarul din 1860 privind \u00eenfiin\u0163area Universit\u0103\u0163ii din Ia\u015fi r\u0103spunsul\nlui Aron Pumnul la invita\u0163ia Ministerului de a ocupa o catedr\u0103 la noua\nUniversitate. Motiva\u0163iile sunt ale profesorului fericit pentru oferta unui c\u00e2mp cu mult mai larg, mai liber \u015fi mai\nm\u0103nos <\/em>dec\u00e2t cel de p\u00e2n\u0103 atunci, dar precump\u0103nitoare r\u0103m\u00e2n r\u0103spunderea\npentru angajamentele luate la Cern\u0103u\u0163i \u015fi nesiguran\u0163a fa\u0163\u0103 cu prefacerea\nlegisla\u0163iei impuse de actul Unirii din 1859. <\/p>\n\n\n\n

\u00cen Principate func\u0163ionau dou\u0103 guverne de o jalnic\u0103\ninstabilitate. R\u0103spunsul lui Aron Pumnul din 15 septembrie 1860 este condi\u0163ionat\nde cerin\u0163e privind recunoa\u015fterea vechimii didactice integrale, o numire\ndefinitiv\u0103 ministerial\u0103, asigurarea unei supliniri competente la Cern\u0103u\u0163i,\ndreptul de a-\u015fi alege catedra de la Ia\u015fi, cum \u015fi garan\u0163ia public\u0103rii Lepturariului<\/em>, deja aprobat\u0103 de\nMinisterul Vienei, sub auspiciile c\u0103ruia a \u015fi ap\u0103rut. <\/p>\n\n\n\n

R\u0103spunsul Ministerului din 7 octombrie 1860<\/em>, favorabil \u00een fond, impune prezentarea unui\nproiect de lege privind recunoa\u015fterea anilor de serviciu \u00een \u015fcolile rom\u00e2ne\u015fti\ndin Transilvania \u015fi Bucovina, cu speran\u0163a aprob\u0103rii din partea Camerei.<\/p>\n\n\n\n

Pentru profesorul Aron Pumnul era prea t\u00e2rziu.<\/p>\n\n\n\n

Testamentul lui Doxachi Hurmuzachi din 1 Iulie 1850 <\/em>prevede suma de 5702 fl. C. M. \u015fi 500 duca\u0163i plus 6%\ninterese <\/em>pe care Constantin o\navansase tat\u0103lui s\u0103u \u00een anul 1849 c\u00e2nd acesta g\u0103zduise pe refugia\u0163ii rom\u00e2ni.\nCopiii vor mai pl\u0103ti mai multe datorii \u00een suma de 28.047 fl. 53 kr. f\u0103cute de\nDoxachi pentru victualii \u00eentre anii 1848-1850. <\/em>Aici, Teodor B\u0103lan intervine\ncu nota 1 <\/em>de la p. <\/em>24, potrivit c\u0103reia, Testamentul\nlui Doxachi a fost semnat \u015fi de Aron Pumnul.<\/em>[10]<\/a><\/p>\n\n\n\n

Constantin Hurmuzachi ob\u0163ine \u00een 1856 cet\u0103\u0163enia rom\u00e2n\u0103 de\nla Gr. Al. Ghica Vv., devine sujet dublu \u015fi \u00ee\u015fi \u00eencepe cariera politic\u0103, la\nvedere.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1943, casa Aron Pumnul a fost pe punctul de a deveni memorial\u0103, <\/em>dar Comisia Monumentelor\nIstorice de la Bucure\u015fti nu s-a l\u0103sat convins\u0103 nici de insisten\u0163ele lui\nL\u00f6wendal. Cump\u0103na r\u0103zboiului a hot\u0103r\u00e2t \u00eenstr\u0103inarea. Din harul abord\u0103rii\nsubtile, ne-am ales cu darul luminos al pictorului silind la exerci\u0163ii dintre\ncele mai diverse. Imaginea oferit\u0103 de L\u00f6wendal nu este tocmai aceea din\nfotografie care seam\u0103n\u0103 mai degrab\u0103 cu vechea cas\u0103 Culianu a Ia\u015fului, dec\u00e2t cu\ncasa Micle. <\/p>\n\n\n\n

Oric\u00e2t li s-ar atinge temeliile, culmile picturii \u015fi ale\nistoriei \u00ee\u015fi r\u0103zle\u0163esc orizontul de semnifica\u0163ii \u015fi de conven\u0163ii. Ceea ce\np\u0103streaz\u0103 pictorul, confirmat de fotograf \u015fi de istoricul literar, este\ncerdacul \u00eenalt, t\u0103inuit \u00een flori de\numbr\u0103, <\/em>tipic bucovinean, pentru care \u00ee\u015fi face loc sc\u0103ri\u0163a, \u00eenc\u00e2t at\u00e2ta\nistorie ne umple de penibil…<\/p>\n\n\n\n

Cum nu apuc\u0103 piatra\n<\/em>muzeului, L\u00f6wendal o face dar de nunt\u0103, cas\u0103 a iubirilor de neam \u015fi de mare\npoezie.<\/p>\n\n\n\n

Nu cred c\u0103 i s-a mul\u0163umit suficient pentru darul s\u0103u, dar\ncred c\u0103 Bucovina a fost Arcadia tinere\u0163ii lui. Parafraz\u00e2ndu-l pe Schiller, cel n\u0103scut \u00een Arcadia, <\/em>\u00een traducere\neminescian\u0103, \u015ei eu n\u0103scui \u00een s\u00e2nul\nArcadiei, <\/em>Bucovina l-a adoptat pe L\u00f6wendal, i-a recunoscut meritele \u00eenainta\u015filor,\ni-a \u00eenflorit speran\u0163ele. La 1910<\/em>,\nscrie Traian Larionescu, se aflau \u00een\nBucovina aproape 500 de familii nobile austriece, cu toat\u0103 ierarhia rangurilor,\ndintre ofi\u0163eri, func\u0163ionari civili, sau amploia\u0163i guvernamentali<\/em>. Unii s-au\nc\u0103s\u0103torit cu bucovinence bogate, proprietare de mo\u015fii \u015fi au r\u0103mas \u00een Bucovina\nse \u00een\u0163elege, ca titlu, \u015fi lista este impresionant\u0103, dar numai prin\u0163ul Gurieli, \u015fi ducele Obolenski, <\/em>men\u0163ioneaz\u0103 istoricul\ngenealogist, n-au avut \u00een Bucovina nici\nun fel de avere, a\u015fa cum n-a avut nici pictorul de origine regal\u0103, baronul\nL\u00f6wendal, descendent direct din regii Danemarcei.<\/em>[11]<\/a><\/p>\n\n\n\n

Ultima fotografie a pictorului, d. 18 februarie 1964, din\naceea\u015fi iarn\u0103, a fost s\u0103 fie din m\u0103n\u0103stirea Vorone\u0163, cobor\u00e2nd penelul \u015fi\noferind paleta ca pe un scut al amurgului. Legenda spune c\u0103 pe aici statorniceau\nsiha\u015ftri, e \u00een legea lor s\u0103 fie treji, \u00een truda rug\u0103ciunii c\u00e2nd zeul d\u0103 s\u0103\nplece…Nedeslu\u015fit sur\u00e2sul, nici g\u00e2ndul F\u0103urarului cu El.<\/p>\n\n\n\n

Adorat de studen\u0163i, Sabin B\u0103la\u015fa p\u0103streaz\u0103 umbra\nplutirilor albastre: Dragul meu, fii\natent cu adev\u0103rul, s\u0103 nu fi d\u0103ltuit o minciun\u0103, fii atent cum e\u015fti construit ca\nom, dac\u0103 ai un punct de vedere, dac\u0103 ai curajul s\u0103 spui adev\u0103rul![12]<\/strong><\/a><\/em><\/p>\n\n\n\n

Elena VULC\u0102NESCU<\/em><\/strong>
<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

[1]<\/a> Mihai\nIacobescu \u201eDin istoria Bucovinei<\/em>\u201d I,\n(1774-1862), Buc., 1993, p. 410;<\/p>\n\n\n\n

[2]<\/a>\nCornelia Bodea, \u201e1848 la Rom\u00e2ni\u201d, <\/em>I,\ndoc. 181, p. 631-632;<\/p>\n\n\n\n

[3]<\/a> Em.\nC. Grigora\u015f, \u201eUn cuib de revolu\u0163ionari<\/em>\u201d,\n\u00een Adev\u0103rul, <\/em>7 Mai 1930, p. 5;<\/p>\n\n\n\n

[4]<\/a> Cf.\nMihai Iacobescu, Op. cit., <\/em>p. 409;<\/p>\n\n\n\n

[5]<\/a> A.\nHurmuzachi, Op. cit., <\/em>p. 5;<\/p>\n\n\n\n

[6]<\/a> T.\nBalan, \u201eMo\u015fia Cernauca \u015fi Familia\nHurmuzachi<\/em>\u201d Cern\u0103u\u0163i, 1925, p. 13;<\/p>\n\n\n\n

[7]<\/a>\nIlarie Porumbescu, Op. cit., <\/em>p. 230;<\/p>\n\n\n\n

[8]<\/a> A.\nHurmuzachi, Op. cit., <\/em>p. 9;<\/p>\n\n\n\n

[9]<\/a> Toma\nG. Bulat, \u201eAron Pumnul candidat la\nUniversitatea din Ia\u015fi<\/em>\u201d, \u00een Neamul\nRom\u00e2nesc, <\/em>V\u0103lenii-de-Munte, An III, 1911, p. 170 \u015fi urm.; <\/p>\n\n\n\n

[10]<\/a> Teodor B\u0103lan, \u201eMo\u015fia Cernauca \u015fi\nFamilia Hurmuzachi<\/em>\u201d Cern\u0103u\u0163i, 1925, Extras din Anuarul Liceului Aron Pumnul\n1923-1924;<\/p>\n\n\n\n

[11]<\/a>\nTraian Larionescu, \u201eArmorialul Moldovei\nde Sus<\/em>\u201d, Bucure\u015fti, 1976, p. VII;<\/p>\n\n\n\n

[12]<\/a> Cf.\nIon Potopin, Op. cit., <\/em>p. 7;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

De la \u00eenceputul lui iulie 1848, Comitetul revolu\u0163ionar din Cern\u0103u\u0163i \u00eei cerea s\u0103 transmit\u0103 informa\u0163iuni despre inten\u0163iile ru\u015filor care au invadat Moldova \u015fi despre starea duhurilor din Moldova. Aflat la Dumbr\u0103veni, pentru a \u00eentre\u0163ine leg\u0103turile refugia\u0163ilor cu membrii comitetului revolu\u0163ionar…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[5,391],"tags":[],"class_list":["post-16795","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-comemorari","category-numarul-222"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16795","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16795"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16795\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16804,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16795\/revisions\/16804"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16795"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16795"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16795"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}