{"id":16894,"date":"2019-06-21T16:22:23","date_gmt":"2019-06-21T16:22:23","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=16894"},"modified":"2019-06-21T16:22:23","modified_gmt":"2019-06-21T16:22:23","slug":"publicistica-basarabeana-a-tranzitiei-pasi-spre-unire","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/cronica-literara\/publicistica-basarabeana-a-tranzitiei-pasi-spre-unire\/","title":{"rendered":"Publicistica basarabean\u0103 a tranzi\u0163iei. Pa\u015fi spre Unire."},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

Nina CORCINSCHI <\/strong><\/p>\n\n\n\n

S-a n\u0103scut la 20 septembrie 1979 \u00een\nDi\u015fcova, Orhei. Absolvent\u0103 a Facult\u0103\u0163ii de Filologie din\ncadrul Universit\u0103\u0163ii Pedagogice de Stat \u201eIon Creang\u0103\u201d din Chi\u015fin\u0103u.<\/em> Este doctor \u00een\nfilologie, conferen\u0163iar universitar, director adjunct al Institutului de\nFilologie al Academiei de \u015etiin\u0163e a Republicii Moldova. Redactor-\u015fef\nadjunct la revista Metaliteratur\u0103. <\/em>Membru al Uniunii Scriitorilor din\nRepublica Moldova. Membru al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia. A publicat\nvolumele Poezie \u015fi publicistic\u0103.\nInterferen\u0163a limbajelor<\/em>, Chi\u015fin\u0103u, 2008; Arcul voltaic. Textul ca realitate (i)mediat\u0103<\/em>, Chi\u015fin\u0103u, 2013, ed.\na II-a, Bucure\u015fti, 2016; Publicistica\nliterar\u0103 din Republica Moldova <\/em>(\u00een colaborare cu Aliona Grati \u015fi Olesea\nG\u00e2rlea), Chi\u015fin\u0103u, Institutul de Filologie, 2015; C\u0103r\u0163ile care m\u0103 iubesc<\/em>, Ia\u015fi, 2016. Premiul Uniunii Scriitorilor\ndin Republica Moldova (2008, 2013), Premiul Academiei de \u015etiin\u0163e a Republicii\nMoldova pentru critic\u0103 literar\u0103 (2010, 2012), Premiul Salonului Interna\u0163ional\nde Carte de la Chi\u015fin\u0103u (2015).<\/p>\n\n\n\n

La 27 august 1991 s-a produs\nrelansarea rom\u00e2nismului \u00een Basarabia, fenomen care a \u00eensemnat procesul\nrecuper\u0103rii memoriei, a con\u015ftiin\u0163ei na\u0163ionale. Un vulcan al tr\u0103irilor organice\na irupt prin for\u0163a desper\u0103rii \u201efiind deopotriv\u0103 supliciul frustr\u0103rii\n\u00eendelungate, alarma unei iminente nonfiin\u0163\u0103ri, voin\u0163a de suplinire a imenselor\ngoluri de spiritualitate \u015fi a sl\u0103biciunilor de caracter\u201d[1]<\/a>.\n<\/p>\n\n\n\n

Dorin\u0163a de democratizare\na societ\u0103\u0163ii moldovene\u015fti a costat imense sacrificii economice, fapt inevitabil\n\u00eentr-un stat posttotalitar, dar sunt incontestabile schimb\u0103rile \u00een bine\natestate \u00een domeniul vie\u0163ii culturale. \u00cenc\u0103 de la primii pa\u015fi spre\ndemocratizare s-a conturat \u00een societatea moldoveneasc\u0103 schimbul de opinie,\nlibertatea de expresie, dezbaterea social\u0103 a problemelor, antrenarea omului\nsimplu \u00een circuitul social de idei. Cu alte cuvinte, con\u015ftiin\u0163a social\u0103<\/em> a cunoscut amplitudini neb\u0103nuite anterior. Un\nmerit major revine aici mijloacelor de informare \u00een mas\u0103, care, favorizate de\nnoile libert\u0103\u0163i ale timpului, s-au plasat \u00een ipostaza de ghizi \u00een labirintul\n\u00eencurcat al politicii postsovietice, evolu\u00e2nd \u00een \u201epivo\u0163i ai democra\u0163iei\u201d[2]<\/a>.\n<\/p>\n\n\n\n

Informarea corect\u0103 a\ncet\u0103\u0163eanului, orientarea adecvat\u0103 a acestuia devin condi\u0163ii sine qua non<\/em> ale democratiz\u0103rii\npublicului prin mijloacele presei. V. Moraru vorbe\u015fte de constituirea de c\u0103tre\nmass media, \u00een spa\u0163iul postcomunist, a \u201eunui nou spa\u0163iu public<\/em>\u201d, care rezid\u0103 \u00een \u201eexpansiunea particip\u0103rii\nefective a cet\u0103\u0163enilor la dezbateri \u015fi la luarea deciziilor\u201d[3]<\/a>.\n<\/p>\n\n\n\n

Presa din perioada tranzi\u0163iei, \u00een\ncomponen\u0163a ei eterogen\u0103, \u00eei include \u00een primul r\u00e2nd pe scriitori. Ace\u015ftia s-au\ndovedit foarte receptivi \u00een a informa cititorii cu problemele emergente, care\nvizau revenirea la grafia latin\u0103, clarificarea identit\u0103\u0163ii na\u0163ionale a\nmoldovenilor, lichidarea spa\u0163iilor albe ale istoriei create artificial de regimul\ntotalitar, aspecte social-economice \u015fi politice etc. S-ar putea spune c\u0103 prin\natitudinea lor, intelectualii, oamenii scrisului au preg\u0103tit terenul pentru\nviitoarele reforme sociale. Scrierile lor au sensibilizat profund opinia\npublic\u0103, determin\u00e2nd cet\u0103\u0163enii s\u0103 aib\u0103 o pozi\u0163ie activ\u0103 \u00een societate.<\/p>\n\n\n\n

Un scriitor care a\ncontribuit prin crea\u0163ia sa, dar \u015fi prin exemplul vie\u0163ii sale la eliberarea\nbasarabenilor de mentalitatea \u00eenvechit\u0103 este D. Matcovschi. Poet \u015fi dramaturg,\nel a abordat \u00een crea\u0163ia liric\u0103 \u015fi dramatic\u0103 numeroase probleme de con\u015ftiin\u0163\u0103,\narma sa fiind \u00eentotdeauna adev\u0103rul. A avut curajul \u015fi puterea de analiz\u0103 \u201epe\nvertical\u0103, \u00een esen\u0163\u0103, a faptelor vie\u0163ii \u015fi de interpretare nemiloas\u0103, necru\u0163\u0103toare\na acestora\u201d, remarc\u0103 I. Ciocanu, ad\u0103ug\u00e2nd despre articolele Povara istoriei<\/em> \u015fi Ho\u0163 \u00een rezerva\u0163ie<\/em> c\u0103 sunt \u201eni\u015fte veritabile pietre de hotar \u00een\npublicistica anilor 1987-1988\u201d[4]<\/a>.\nGrave probleme de ecologie a abordat I. Dru\u0163\u0103 \u00een P\u0103m\u00e2ntul, apa \u015fi virgulele<\/em>; de spiritualiate \u015fi cultur\u0103 \u00een cine\na stins lumina \u00een moldova?<\/em>, Neamul la r\u0103scruce<\/em> etc. Alte articole de\nr\u0103sunet \u00een acel timp au fost Tragicul\naerostat<\/em> de S. Sa\u043aa, O lupt\u0103 \u015fi o\nsuferin\u0163\u0103<\/em> de Gr. Vieru, Nimeni <\/em>de\nL. Lari, Cine tulbur\u0103 apele?<\/em> de I.\nVatamanu, Adev\u0103rul ca aer al rena\u015fterii<\/em>\nde I. M\u00e2n\u0103scurt\u0103. Prin scrieri publicistice, \u00eencearc\u0103 s\u0103 sensibilizeze\ncititorul cu situa\u0163ii social-economice grave \u015fi Gh. Malarciuc, cu probleme de\ncultur\u0103 \u2013 I. Vatamanu, V. Be\u015fleag\u0103, Mihail Gh. Cibotaru, N. Dabija, I. Ciocanu,\nM. Cimpoi, V. Romanciuc \u015f. a. \u00cen articolele lor, scriitorii ridic\u0103 un \u015fir de\nprobleme majore \u00een presa timpului, cum ar fi stoparea distrugerii monumentelor\nde istorie \u015fi cultur\u0103, necesitatea restaur\u0103rii bisericilor, deschiderea unor\nmuzee ale localit\u0103\u0163ilor etc. <\/p>\n\n\n\n

Pozi\u0163ia activ\u0103, total angajat\u0103 a\nintelectualilor \u00een opera de \u00eentremare a verticalit\u0103\u0163ii neamului se desprinde nu\ndoar din crea\u0163iile lor, ci \u015fi din scrisorile semnate de grupuri de intelectuali\n\u00een sprijinul ideilor noi, din lu\u0103rile de cuv\u00e2nt la mitingurile de solidaritate,\ncare au culminat cu Marea Adunare Na\u0163ional\u0103. Aceste ac\u0163iuni au fost \u201eun semnal\nal desc\u0103tu\u015f\u0103rii \u015fi un reviriment spre o dezbatere democratic\u0103 \u015fi o participare\nactiv\u0103 a cet\u0103\u0163enilor \u00een via\u0163a public\u0103\u201d[5]<\/a>.\n<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u00cen ceea ce prive\u015fte ziarele \u015fi\nrevistele timpului, al\u0103turi de \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul\nPublic, <\/em>unica publica\u0163ie care a difuzat scrisoarea celor 67 de intelectuali\n\u00een sprijinul alfabetului latin, <\/em>un\nloc aparte, determinant, \u00eei revine s\u0103pt\u0103m\u00e2nalului Literatura \u015fi Arta. <\/em>Redactor-\u015fef esteN. Dabija, <\/em>care se\nimplic\u0103 direct \u00een Mi\u015fcarea de eliberare na\u0163ional\u0103 din Moldova, public\u00e2nd mii de\nscrisori ale cet\u0103\u0163enilor. Ace\u015ftia, printre alte deziderate, cer \u00een mod\nimperativ oficializarea alfabetului latin, de \u00eenstr\u0103inarea c\u0103ruia se f\u0103cea\nvinovat\u0103 puterea sovietic\u0103. Literatura \u015fi Arta<\/em> devin un fel de\nportdrapel al mi\u015fc\u0103rii de eliberare na\u0163ional\u0103, asum\u00e2ndu-\u015fi responsabilitatea de\na explica oamenilor beneficiile democra\u0163iei. Articolele lui N. Dabija servesc\ndrept manifest de lupt\u0103 \u00een b\u0103t\u0103lia dintre vechi \u015fi nou, dintre mentalitatea\nperimat\u0103 \u015fi ideile noi, dar \u00eenc\u0103 necunoscute ale democra\u0163iei. Spiritul lor\ncombativ este o \u00eencurajare direct\u0103 a maselor. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, \u201eziarul lui\nDabija\u201d, numit astfel de cititori tocmai pentru publicistica remarcabil\u0103 a\nscriitorului, reu\u015fe\u015fte s\u0103 eclipseze alte publica\u0163ii, iar tirajul lui atinge\ncifre inimaginabile p\u00e2n\u0103 atunci. Despre aceast\u0103 publica\u0163ie distinsul publicist\nIulius Popa afirm\u0103 c\u0103 \u201ea fost primul s\u0103pt\u0103m\u00e2nal \u00een tot spa\u0163iul rom\u00e2nesc\npostbelic, care a inserat \u00een paginile sale articole \u00abnecenzurate\u00bb \u015fi care era a\u015fteptat\njoia ca p\u00e2inea cea cald\u0103. Au \u00eenceput s-o citeasc\u0103 \u015fi o parte a basarabenilor\ncare \u00een via\u0163a lor n-au \u0163inut un ziar \u00een m\u00e2n\u0103\u201d[6]<\/a>.\nUlterior, mesajul este preluat \u015fi de ziarele \u0162ara, Glasul Na\u0163iunii \u015f.a.<\/em><\/p>\n\n\n\n

 La o r\u0103scruce a istoriei, scriitorul\nbasarabean \u015fi-a \u00eensu\u015fit curajul de a spune lucrurilor pe nume. \u201eS-ar putea\n\u00eent\u00e2mpla, sus\u0163ine Eugen Lungu, ca retorica publicistic\u0103 a momentului s\u0103 ne par\u0103\nazi fie prea clamoroas\u0103, fie dep\u0103\u015fit\u0103, fie naiv\u0103 sau chiar fals\u0103. S\u0103 nu uit\u0103m\n\u00eens\u0103 c\u0103 echipa propagandistic\u0103 a Comitetului Central era \u00eenc\u0103 o forma\u0163ie de\nlupt\u0103 \u015fi acoperea orice liter\u0103 a democra\u0163iei cu sute de contraargumente\u201d[7]<\/a>.\nDespre riscurile existente \u00een acea perioad\u0103 nesigur\u0103, Dabija scrie: \u201eNe d\u0103deam\nseama c\u0103, dac\u0103 partidul comunist ar fi r\u0103mas la putere sau dac\u0103 puciul din 1991\nar fi reu\u015fit, cu noi se putea \u00eent\u00e2mpla orice\u201d (\u201e…\u015ei<\/em>…\u201d \/\/ Literatura \u015fi arta,\n<\/em>2005, 29 septembrie). <\/p>\n\n\n\n

Problemele sociopolitice \u015fi\nculturale sunt subiecte pentru care publicistul Nicolae Dabija manifest\u0103 un\ninteres major \u015fi pe care le trateaz\u0103 cu mare curaj cet\u0103\u0163enesc, opun\u00e2nd rezisten\u0163\u0103\nminciunii \u015fi \u00eenstr\u0103in\u0103rii de istorie \u015fi neam.<\/p>\n\n\n\n

Tema cea mai dureroas\u0103 \u00een\npublicistica lui Nicolae Dabija este \u00eenstr\u0103inarea de \u0163ar\u0103, dezbinarea neamului\nrom\u00e2nesc \u015fi dorin\u0163a de comuniune \u015fi reunire a hotarelor celor dou\u0103 state rom\u00e2ne\u015fti.\nCum am ajuns separa\u0163i, smul\u015fi de la matca istoric\u0103? Publicistul le explic\u0103 cona\u0163ionalilor\nce fapte istorice au stat la baza comiterii acestei nedrept\u0103\u0163i. \u00cen cartea Libertatea are chipul lui Dumnezeu<\/em>,\narticolul \u0162\u0103ri\u015foricu\u0163a<\/em> (p. 185-189)\nautorul demonstreaz\u0103 cum a fost forfecat teritoriul rom\u00e2nesc: \u201e…La 28 iunie\n1940 Iosif Visarionovici Stalin, blagoslovit \u00een inten\u0163iile sale de Adolf\nGoebbelsovici Hitler, a rupt din \u0162ar\u0103 ni\u015fte teritorii din care a f\u0103cut mai\n\u00eent\u00e2i o \u00abrepublicu\u0163\u0103 sovietic\u0103\u00bb, apoi urma\u015fii lui \u2013 una \u00abindependent\u0103\u00bb, dar\nfoarte dependent\u0103 de fostul imperiu, pe care \u015fefule\u0163ilor no\u015ftri de tot soiul \u015fi\nrangul le-a pl\u0103cut de atunci \u00eencoace s\u0103 o tot dezmierde: \u0162\u0103ri\u015foara noastr\u0103…\nMoldovioara noastr\u0103… Republicu\u015foara noastr\u0103… (…) Iar dup\u0103 ce vom da \u015fi\nTransnistriei \u00abce i se cuvine\u00bb, avem toate \u015fansele s\u0103 devenim \u015fi din \u00ab\u0163\u0103ri\u015foric\u0103\u00bb\n\u2013 o veritabil\u0103 \u00ab\u0163\u0103ri\u015foricu\u0163\u0103\u00bb…\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Publicat peste o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, poemul \u0162ara mea de dincolo de Prut<\/em> se axeaz\u0103 pe\nacela\u015fi reper al \u00eenstr\u0103in\u0103rii p\u0103m\u00e2nturilor rom\u00e2ne\u015fti de la matc\u0103. \u00cen versuri\npulseaz\u0103 sentimente cople\u015fitoare: dragostea pentru \u0162ar\u0103, regretele \u015fi dorul\ndesp\u0103r\u0163irii de fra\u0163i, speran\u0163a unei comuniuni cu ei m\u0103car dincolo de morm\u00e2nt.\nVocea eului liric e, ca \u015fi \u00een eseuri, grav\u0103, emo\u0163ionant\u0103 \u015fi trist\u0103. Poezia face\nuz de accesoriile retoricii, extrase din textul publicistic: \u201eMi se-ng\u0103duie \u015fi-acum,\nca mai-nainte,\/ S\u0103 bocesc cu c\u00e2teva cuvinte.\/ Trec pe strad\u0103, nec\u0103jit, \u015fi-mi\nzic:\/ Of, mai bine mut \u2013 dec\u00e2t peltic!\u201d. Autorul exprim\u0103 tran\u015fant, \u00een manier\u0103\nnarativ\u0103, adev\u0103ruri curente, dar \u015fi general-umane. Discursivitatea are la el o\nfinalitate pragmatic\u0103, de movere<\/em>,\niar, pentru atingerea efectului poetic scontat, poetul recurge la viziune: \u201e\u0162ara\nmea de dincolo de Prut,\/ Mi s-a dat porunc\u0103 s\u0103 te uit,\/ S\u0103 te \u015fterg din minte\nc-un burete,\/ Patria mea pus\u0103 la perete\u201d. Astfel, poezia social\u0103 a lui N.\nDabija, discursiv\u0103 \u00een datele ei fundamentale, are \u015fi resorturi poetice de func\u0163ionare.\nGrev\u0103<\/em>, de exemplu, exprim\u0103 revolta\nscriitorului pentru nedrept\u0103\u0163ile sociale: \u201eNen\u0103scu\u0163ii \u015fi mor\u0163ii acuz\u0103\/ de se\ncutremur\u0103 cerul,\/ \u015fi doar analfabe\u0163ii\/ refuz\u0103,\/ refuz\u0103,\/ refuz\u0103\/ Adev\u0103rul\u201d. Simetriile,\nrepeti\u0163iile, efectele teatrale fac parte din regimul declamativ \u015fi sunt\nmecanisme de persuasiune. Repeti\u0163iile v\u0103desc o amplificare a registrului\nafectiv. Poemul e un corolar al articolului De-un\nsecol la r\u0103sp\u00e2ntii<\/em>…, \u00een care autorul face un calcul al calamit\u0103\u0163ilor\nsociale datorate vechii guvern\u0103ri. Sesiz\u0103m o abunden\u0163\u0103 de elemente eseistice \u015fi\nde nara\u0163iune sprijinite de procedee retorice cu func\u0163ie de acutizare a\nmesajului: \u201eO, st\u0103p\u00e2ni cu fire de lachei,\/ \u015ei istoria-or s\u0103 ne-o scrie ei;\/\npeste lutul meu, de-o fi s\u0103 mor,\/ vor s\u0103di ei pomii lor.\/ Dar ne-ntreab\u0103 mor\u0163ii\nce duc \u0163ara-n spate:\/ S\u0103 nu ne mai pese au de libertate?!\/ \u015ei cei pu\u015fi pe\nruguri, \u015fi cei r\u0103stigni\u0163i:\/ s\u0103 ne plac\u0103 oare s\u0103 tot fim min\u0163i\u0163i?!\/ Te \u00eendur\u0103,\nDoamne, \u015fi de-acest popor:\/ m\u0103car pruncii no\u015ftri sau copiii lor,\/ f\u0103 s\u0103 nu mai\nfie lumii de ocar\u0103,\/ nici str\u0103ini \u00een propria lor \u0162ar\u0103!\u201d (Dezr\u0103d\u0103cinat<\/em>). <\/p>\n\n\n\n

Interoga\u0163iile retorice, invoca\u0163ia,\nadresarea sunt procedee performative<\/em>\n(J.L. Austin), adic\u0103 au inten\u0163ia de a mobiliza cititorul. Acesta urmeaz\u0103, prin\nconversia interoga\u0163iei retorice, s\u0103-\u015fi \u00eensu\u015feasc\u0103 construc\u0163ia afirmativ\u0103: ne pas\u0103 de libertate \u015fi nu ne place s\u0103 fim\nmin\u0163i\u0163i<\/em>. Astfel de poezii au o \u0163int\u0103 practic\u0103 expres\u0103, urm\u0103rind \u201easumarea\ncon\u015ftient\u0103 a misiunii pe care ei (este vorba de Leonida Lari \u015fi Nicolae Dabija\n\u2013 N.C.) o atribuie cuv\u00e2ntului inspirat ca mesaj cu semnifica\u0163ie mesianic\u0103\u201d[8]<\/a>.\nO simbioz\u0103 reu\u015fit\u0103 dintre mesajul publicistic \u015fi viziunea poetic\u0103 o constituie\ndistihul \u201eDoru-mi-i de dumneavoastr\u0103:\/ Ca unui zid de o fereastr\u0103\u201d. Sunt versuri\nemblematice pentru crea\u0163ia lui N. Dabija \u015fi pot fi considerate drept un prolog\nal \u00eentregii sale crea\u0163ii. <\/p>\n\n\n\n

Adeseori proba argumenta\u0163iei\nse testeaz\u0103 \u00een zona concretului nud, nefardat. Realit\u0103\u0163ile apar nebune,\nabsurde, ionesciene, profil\u00e2nd \u00een publicistica lui Dabija o reprezenta\u0163ie ad absurdum.<\/em> Ludicul devine masc\u0103 a\nsarcasmului. Anomalia unei situa\u0163ii este exprimat\u0103 printr-o alegorie paradoxal\u0103 <\/em>care s\u0103 demonstreze\nabsurdul tentativei noastre de-a func\u0163iona ca stat separat de Patria-mam\u0103: \u201e…C\u00e2nd\neram copii, copii u\u015fernici ca to\u0163i copiii, prindeam prin p\u0103durea din jurul\nsatului nostru c\u00e2te-o \u015fop\u00e2rl\u0103 \u015fi-i rupeam coada: \u015fop\u00e2rla disp\u0103rea \u00een tufi\u015furi,\niar noi ne distram urm\u0103rind cum se zb\u0103tea coada rupt\u0103, crez\u00e2nd cu mintea\nnoastr\u0103 proast\u0103 c\u0103 \u015fop\u00e2rlei \u00eei va cre\u015fte alt\u0103 coad\u0103, iar cozii \u00eei va cre\u015fte\nalt\u0103 \u015fop\u00e2rl\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Republica Moldova\nseam\u0103n\u0103 cu o coad\u0103 de \u015fop\u00e2rl\u0103, rupt\u0103 de la trupul vertebratei, c\u0103reia \u2013\nconduc\u0103torii no\u015ftri copii \u2013 cred, sper\u0103, viseaz\u0103, a\u015fteapt\u0103, \u00ee\u015fi \u00eenchipuie c\u0103-i\nvor cre\u015fte cu timpul: cap, ochi, gur\u0103, inim\u0103, pl\u0103m\u00e2n, stomac, labe, trup, coad\u0103\n(pe care ar rupe-o altcineva, \u015fi din care ar cre\u015fte iar: cap, ochi, gur\u0103,\ncoad\u0103… \u015f.a.m.d.).<\/p>\n\n\n\n

Mai citesc \u00een manualul\nde zoologie pentru clasa a VI-a: \u015fop\u00e2rla poate tr\u0103i f\u0103r\u0103 coad\u0103, scrie acolo,\nchiar dac\u0103 rana acesteia se t\u0103m\u0103duie\u015fte greu, pe c\u00e2nd noi, cei dintre Prut \u015fi\np\u00e2n\u0103 dincolo de Nistru \u2013 unde \u015ffichiul cozii este \u015fi el convins c\u0103-i va cre\u015fte\nalt\u0103 \u015fop\u00e2rl\u0103 \u2013 credem, invers, c\u0103 Majestatea Sa, Coada, poate tr\u0103i f\u0103r\u0103 restul \u015fop\u00e2rlei.\n\u015ei pl\u0103tim scump pentru asta. Mai ales celora care au rupt coada de la trupul \u015fop\u00e2rlei\n\u015fi o \u00eempodobesc cu fundi\u0163ele \u00abindependen\u0163ei\u00bb \u015fi care o laud\u0103 c\u0103, iat\u0103, \u00een sf\u00e2r\u015fit,\ncodi\u0163a este liber\u0103, suveran\u0103 \u015fi independent\u0103 \u2013 de \u015fop\u00e2rla care o exploata\nt\u00e2r\u00e2nd-o numai \u00een urm\u0103, consider\u00e2nd-o \u00abprovincie\u00bb a ei, de unde, uita\u0163i-v\u0103,\npoate \u015fi ea, \u00abcoada\u00bb, avea capul ei (de fapt capul cozii) \u015fi coada (de fapt\ncoada cozii), adic\u0103 provincia proprie…\u201d (Icoan\u0103\nspart\u0103, Basarabia<\/em>, p. 113).<\/p>\n\n\n\n

De\u015fi sarcastic, acuzator, autorul \u00eencearc\u0103\ns\u0103 insufle concet\u0103\u0163enilor \u00eencrederea \u00een for\u0163ele proprii \u015fi convingerea c\u0103 vom\nizb\u00e2ndi s\u0103 ne atingem scopurile istorice, utiliz\u00e2nd, pentru efectul de\npersuasiune, strategii retorice canonice. Vocea trece de la ritmul spiralat de\n\u201epovestire b\u0103tr\u00e2neasc\u0103\u201d la cel sincopat, de la discursul echilibrat, doct, la\npledoaria avoc\u0103\u0163easc\u0103, tumultuoas\u0103. Acordurile se diversific\u0103 \u2013 de la\npersiflare ironic\u0103 la invectiv\u0103, la pl\u00e2ns \u00een surdin\u0103. Enumerarea caznelor la\ncare a fost supus poporul s\u0103u, de exemplu, cap\u0103t\u0103 un fior dramatic, care trece\nu\u015for \u00een lamenta\u0163ie: \u201eTe-au dus \u00een Siberii, te-au r\u0103stignit ca pe Crist, te-au\naruncat \u00een copci t\u0103iate \u00een ghea\u0163\u0103, \u00een gropi de var, te-au trecut prin fa\u0163a\nplutoanelor de execu\u0163ie, te-au \u00eensemnat cu cnutul \u015fi sabia, te-au umilit \u00een\nbiserici \u015fi pe morminte, te-au prohodit de vie, trec\u00e2nd \u00een prip\u0103 capacul\nsicriului peste tine, te-au \u00eengenuncheat, te-au \u00eenjurat, te-au scuipat, te-au\nucis! Dar tu ai \u00eenviat de fiecare dat\u0103! Dar tu nu ai murit. Basarabie!\u201d (Ibid<\/em>., p. 9).<\/p>\n\n\n\n

Visul publicistului de unire cu \u0162ara-mam\u0103\nRom\u00e2nia este \u015fi azi o permanen\u0163\u0103, \u00eentreaga publicistic\u0103 a lui N. Dabija\nexprim\u00e2nd, de fapt, un deziderat colectiv, o pledoarie neobosit\u0103 a rom\u00e2nilor\nbasarabeni pentru \u00eemplinirea acestui deziderat istoric.<\/p>\n\n\n\n

Nina CORCINSCHI<\/em><\/strong>
<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

[1]<\/a> \u0162urcanu\nAndrei, Sabatul sau noaptea vr\u0103jitoarelor\npoliticii moldovene\u015fti<\/em>. \u2013 Bucure\u015fti: Editura Cartier, 2000, p. 14.<\/p>\n\n\n\n

[2]<\/a> Bertrand\nClaude-Jean (coordonator), O introducere\n\u00een presa scris\u0103 \u015fi vorbit\u0103<\/em>, trad. coordonat\u0103 de Mirela Laz\u0103r, ed. a II-a,\nrev\u0103zut\u0103. \u2013 Ia\u015fi: Editura Polirom, 2002, p. 37.<\/p>\n\n\n\n

[3]<\/a> Moraru Victor, Mass media vs\npolitica. <\/em>\u2013 Chi\u015fin\u0103u: Editura U.S.M., 2001, p. 100. <\/p>\n\n\n\n

[4]<\/a> Ciocanu Ion, Particularit\u0103\u0163ile\npublicisticii matcovschiene \/\/ Basarabia<\/em>, nr. 7-12, 1999, p.44.<\/p>\n\n\n\n

[5]<\/a> Moraru Victor, Mass media vs\npolitica. <\/em>\u2013 Chi\u015fin\u0103u: Editura U.S.M., 2001, p. 106. <\/p>\n\n\n\n

[6]<\/a> Popa Iulius, Presa posttotalitar\u0103 \u015fi\nimpactul ei asupra con\u015ftiin\u0163ei lectorului \/\/ Anatomia societ\u0103\u0163ii posttotalitare<\/em>.\n\u2013 Chi\u015fin\u0103u: \u201cTehnica-Info\u201d, 2002, p. 150.<\/p>\n\n\n\n

[7]<\/a>   Lungu Eugen, Spa\u0163ii \u015fi oglinzi \/ O istorie critic\u0103 a literaturii din Basarabia<\/em>.\n\u2013 Chi\u015fin\u0103u: Editura \u015etiin\u0163a, 2004, p. 150.<\/p>\n\n\n\n

[8]<\/a> O\nistorie critic\u0103 a literaturii din Basarabia<\/em>.\nCoordonatorii colec\u0163iei: M.V. Ciobanu, N. Leahu, E. Lungu, M. Papuc, Chi\u015fin\u0103u,\nEditurile \u015etiin\u0163a \u015fi Arc, 2004, p. 34.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nina CORCINSCHI S-a n\u0103scut la 20 septembrie 1979 \u00een Di\u015fcova, Orhei. Absolvent\u0103 a Facult\u0103\u0163ii de Filologie din cadrul Universit\u0103\u0163ii Pedagogice de Stat \u201eIon Creang\u0103\u201d din Chi\u015fin\u0103u. Este doctor \u00een filologie, conferen\u0163iar universitar, director adjunct al Institutului de Filologie al Academiei…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[16,391],"tags":[],"class_list":["post-16894","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cronica-literara","category-numarul-222"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16894","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16894"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16894\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16903,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16894\/revisions\/16903"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16894"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16894"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16894"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}