{"id":16915,"date":"2019-06-21T16:27:03","date_gmt":"2019-06-21T16:27:03","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=16915"},"modified":"2019-06-21T16:27:03","modified_gmt":"2019-06-21T16:27:03","slug":"elemente-modernizatoare-in-evolutia-scolii-din-basarabia-in-anii-1918-1923-ii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/elemente-modernizatoare-in-evolutia-scolii-din-basarabia-in-anii-1918-1923-ii\/","title":{"rendered":"ELEMENTE MODERNIZATOARE \u00ceN EVOLU\u0162IA \u015eCOLII DIN BASARABIA \u00ceN ANII 1918-1923 (II)"},"content":{"rendered":"\n

(Continuare\ndin num\u0103rul 221<\/em>)<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

Prima conflagra\u0163ie mondial\u0103 \u015fi schimb\u0103rile\nteritoriale produse au condus la reformularea principiului libert\u0103\u0163ii pe\nteritoriul european. \u00cen scopul consolid\u0103rii\nspirituale \u015fi na\u0163ionale<\/em>, popoarele care au sc\u0103pat de jugul imperiilor \u015fi \u015fi-au\nrec\u0103p\u0103tat statalitatea, au restr\u00e2ns limitele acestui principiu. \u00cen fapt,\nprincipiul libert\u0103\u0163ii a r\u0103mas intact numai \u00een domeniul artelor \u015fi \u015ftiin\u0163ei.\nConform Constitu\u0163iei Rom\u00e2niei din 26\nmartie 1923<\/em>, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul a fost declarat liber<\/em> \u00een condi\u0163iile stabilite prin legile speciale. Spre deosebire\nde Constitu\u0163ia din 1866<\/em> principiul\nlibert\u0103\u0163ii se p\u0103streaz\u0103, dar se completeaz\u0103 cu unele dispozi\u0163ii limitative, de\nlegi ce se vor adopta ulterior. \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul primar a fost declarat obligator.<\/em> \u00cen \u015fcolile primare ale\nstatului se prevedea gratuitatea\nstudiilor<\/em>. Iar statul, jude\u0163ele \u015fi comunele au fost declarate ca\nresponsabile s\u0103 acorde ajutoare, \u00eenlesniri elevilor lipsi\u0163i de mijloace \u00een\ntoate gradele \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului \u201e\u00een m\u0103sura \u015fi\nmodalit\u0103\u0163ile prev\u0103zute de lege\u201d<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Pe parcursul anilor 1919-1924, num\u0103rul de \u015fcoli\nprimare cre\u015fte de la 1.557 la 1.606 (o cre\u015ftere de 3%); num\u0103rul de copii \u00eenscri\u015fi\n\u00een \u015fcolile primare se ridic\u0103 de la 118.220 la 176.856 (o cre\u015ftere de\naproximativ 49%); num\u0103rul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori de la: 2.776 \u2013 la 3.549 (o cre\u015ftere de\n28%). \u00cen rezultat, \u00een perioada anilor 1918-1923 a fost pus \u201efundamentul \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc \u00een\nBasarabia<\/em>\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Na\u0163ionalizarea institu\u0163iilor de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt secundar<\/em> s-a desf\u0103\u015furat pu\u0163in\nmai lent, \u00een cadrul legal al epocii. \u00cen anul\n1918, \u00een cadrul procesului de na\u0163ionalizare, institu\u0163iile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt\nsecundar care anterior erau \u00een exclusivitate cu predare \u00een limba rus\u0103, au fost\n\u00eemp\u0103r\u0163ite \u00eentre na\u0163ionalit\u0103\u0163ile conlocuitoare din Basarabia, cu scopul \u201es\u0103 a\u015feze \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul public \u00een astfel de\ncondi\u0163ii, a\u015fa ca necesit\u0103\u0163ile culturale ale fiec\u0103rei na\u0163ionalit\u0103\u0163i s\u0103 fie\nsatisf\u0103cute c\u00e2t mai echitabil din punctul de vedere al autonomiei na\u0163ionale\u2026\nP\u00e2n\u0103 acum s-a ignorat cu des\u0103v\u00e2r\u015fire principiul na\u0163ional, cerin\u0163ele pedagogice \u015fi\ndreptul natural al fiec\u0103rui popor de a se instrui \u00een limba matern\u0103<\/em>\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Ca baz\u0103 pentru implementarea con\u0163inuturilor\nplanurilor de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt au fost stabilite 3 categorii de obiecte. \u00cen prima\ncategorie a p\u0103r\u0163ii fundamentale intrau: limba, istoria, geografia \u2013 acestea\nfiind obligatorii \u00een programul fiec\u0103rei institu\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt de pe\nteritoriul Basarabiei. \u00cen categoria a doua de obiecte din partea fundamental\u0103\nerau acelea care \u0163ineau de tipul \u015fcolii respective, real sau umanist. Iar\npartea privat\u0103 a programei se supunea principiului\nna\u0163ionalit\u0103\u0163ilor<\/em>. Aici intrau obiectele care urmau a fi necesare din punct\nde vedere al na\u0163ionalit\u0103\u0163ii respective. <\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u00cen anul \u015fcolar 1918-1919 predarea \u00een limba\nrom\u00e2n\u0103 se \u00eenf\u0103ptuia doar \u00een clasele \u00eent\u00e2i \u015fi cele preg\u0103titoare. Pe parcursul\nanului de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt 1919-1920 predarea \u00een limba\nmatern\u0103 <\/em>se aplic\u0103 \u015fi \u00een celelalte clase. \u00cenmatricularea \u00een institu\u0163iile\nsecundare conform principiului na\u0163ional <\/em>a\n\u00eenceput \u00een anul 1919, d\u00e2ndu-se preferin\u0163\u0103 elevilor na\u0163ionalit\u0103\u0163ii c\u0103reia \u00eei\napar\u0163inea \u015fcoala, principiilor pedagogice \u015fi de v\u00e2rst\u0103 a copiilor. Criteriul de\nbaz\u0103 pentru determinarea num\u0103rului institu\u0163iilor \u015fcolare pentru fiecare etnie\nera direct propor\u0163ional cu num\u0103rul total al popula\u0163iei Basarabiei (acela\u015fi\nprocent fusese aplicat la constituirea \u201eSfatului\n\u0162\u0103rii<\/em>\u201d: 70% \u2013 moldoveni, 10% \u2013 ucraineni, 8 \u015fi 2\/3% evrei, 4 \u015fi 2\/3% \u2013\nvelico-ru\u015fi, 3 \u015fi \u00bd% \u2013 bulgari \u015fi alte na\u0163ionalit\u0103\u0163i cu un procent ne\u00eensemnat).\nReie\u015find din num\u0103rul total al popula\u0163iei Basarabiei \u015fi din mijloacele\nfinanciare pe care le \u201eprocur\u0103 statului<\/em>\u201d,\nnumai moldovenii, ucrainenii, evreii, velico-ru\u015fii \u015fi bulgarii aveau institu\u0163ii\nde \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u201ecu depline drepturi<\/em>\u201d. <\/p>\n\n\n\n

Na\u0163ionalizarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului nu era unica problem\u0103\ncu care se confrunta \u015fcoala secundar\u0103. Era necesar ca \u00eentreaga activitate \u015fcolar\u0103\ns\u0103 fie situat\u0103 pe baze noi, \u00een corespundere cu realit\u0103\u0163ile pedagogiei moderne.\n(\u2026) \u00cen acest scop, \u00een martie 1919 \u00een cadrul Ministerului\nInstruc\u0163iunii Publice <\/em>de la Bucure\u015fti a avut loc o consf\u0103tuire a delega\u0163ilor\ndin provinciile alipite, cu privire la reorganizarea\n\u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului secundar<\/em>. Temporar, subcomisia pentru \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul secundar\na stabilit urm\u0103toarele principii generale de func\u0163ionare a \u015fcolii secundare: s\u0103\nse formeze un singur tip de \u015fcoal\u0103 secundar\u0103, cu dou\u0103 cicluri \u2013 gimnaziu \u015fi\nliceu, cu durata de studiu de 4 ani fiecare. Clasa I gimnazial\u0103 s\u0103 fie o\ncompletare \u015fi dezvoltare a cuno\u015ftin\u0163elor din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul primar, cu excep\u0163ia\nlimbii franceze, care urma s\u0103 fie studiat\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu clasa I. Liceul urma s\u0103\nfie o \u015fcoal\u0103 unitar\u0103. Bifurcarea s\u0103 se admit\u0103 cel mult \u00een ultimele dou\u0103 clase\nde liceu. \u015ecolile secundare de fete se recomanda s\u0103 fie dup\u0103 tipul celor din\nVechiul Regat. \u00cen \u015fcolile de b\u0103ie\u0163i se puteau admite \u015fi fete, dar cu condi\u0163ia\nca \u00een liceu s\u0103 fie o sal\u0103 aparte de recreare. Se admitea ca \u00een primele clase de\nliceu s\u0103 predea \u015fi doamnele, \u00een special limbile str\u0103ine \u015fi rom\u00e2n\u0103. Pentru\nclasele inferioare urmau s\u0103 fie stabilite mai multe ore de limb\u0103 str\u0103in\u0103 pe\ns\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. \u00cencep\u00e2nd cu clasa a III-a gimnazial\u0103 s\u0103 se studieze limba latin\u0103. Se\nstabileau \u015fi principiile de administrare \u015fcolar\u0103. Astfel, s-a stabilit ca\nproblemele \u015fcolare s\u0103 se rezolve de Consiliul \u015fcolar local, jude\u0163ean \u015fi\nregional. \u00cendeplinirea deciziilor ministeriale \u015fi realizarea controlului \u00een \u015fcoal\u0103\nerau \u00eenf\u0103ptuite de c\u0103tre directorul \u015fcolii, revizori \u015fi inspectori \u015fcolari.\nReprezentan\u0163ii Basarabiei au insistat ca pe l\u00e2ng\u0103 fiecare \u015fcoal\u0103 secundar\u0103 s\u0103\nfunc\u0163ioneze un Comitet p\u0103rintesc, gospod\u0103resc \u015fi Sfatul Pedagogic.<\/p>\n\n\n\n

\u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul secundar teoretic se organiza \u00een\ndou\u0103 trepte: treapta inferioar\u0103 (gimnaziul) \u015fi treapta superioar\u0103 (liceul),\nfiecare av\u00e2nd c\u00e2te patru ani de studiu. (\u2026) \u00cen liceu se studiau trei grupe mari\nde discipline: discipline legate de limba\nmatern\u0103 \u015fi sentimentul na\u0163ional<\/em>, grupa limbilor\nmoderne \u015fi clasice<\/em> \u015fi grupa disciplinelor\nfundamentale<\/em> (\u015ftiin\u0163ele exacte). O aten\u0163ie deosebit\u0103 se acorda educa\u0163iei morale<\/em>, cu scopul de a cultiva\n\u00eensu\u015firile suflete\u015fti ale viitorilor cet\u0103\u0163eni. <\/p>\n\n\n\n

\u00cen Basarabia interbelic\u0103 s-a constituit o \u015fcoal\u0103\nsecundar\u0103 solid\u0103, bazat\u0103 pe valorile \u015fi realiz\u0103rile pedagogiei rom\u00e2ne\u015fti \u015fi europene<\/em>, deschis\u0103 at\u00e2t pentru toate\ncategoriile sociale, c\u00e2t \u015fi pentru toate minorit\u0103\u0163ile na\u0163ionale. Studiile\nsecundare teoretice \u00een anii \u201920-\u201930 au cunoscut o \u00eentindere apreciabil\u0103, \u00een\ncompara\u0163ie cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul aplicativ. \u00cen anul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt 1919-1920 erau 26\nde licee de stat (17 licee de b\u0103ie\u0163i \u015fi 9 de fete). \u00cen aceste licee erau \u00eenscri\u015fi\n7547 de elevi \u015fi activau 510 cadre didactice (425 profesori \u015fi 85 mae\u015ftri). (\u2026)<\/p>\n\n\n\n

De asemenea, \u00een anul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt 1919-1920\nfunc\u0163ionau 40 de licee particulare (\u2026) \u015fi 33 de \u015fcoli medii, cu un efectiv de\n2893 de elevi, dintre care, 7 au fost \u00eentemeiate \u00een anii 1917-1919. \u00cen urma na\u0163ionaliz\u0103rii,\naceste institu\u0163ii func\u0163ionau \u00een felul urm\u0103tor: 25 de \u015fcoli erau cu limba rom\u00e2na\nde predare; 2 \u015fcoli cu predare \u00een limba rus\u0103, o \u015fcoal\u0103 german\u0103, 2 \u015fcoli ucraine\u015fti,\n2 evreie\u015fti \u015fi una bulgar\u0103. \u00cen cadrul \u015fcolilor medii activau 262 cadre\ndidactice (191 profesori \u015fi 71 mae\u015ftri). \u00cen anii urm\u0103tori, par\u0163ial, aceste \u015fcoli\nau fost transformate \u00een gimnazii. <\/p>\n\n\n\n

Primul deceniu dup\u0103 Unire se caracterizeaz\u0103\nprin cre\u015fterea intens\u0103 a num\u0103rului de institu\u0163ii secundare \u015fi a num\u0103rului de\nelevi \u00eenscri\u015fi. C\u0103tre sf\u00e2r\u015fitul anului 1924 \u00een \u0163inut func\u0163ionau 67 de \u015fcoli\nsecundare teoretice de stat, cu un num\u0103r de 434 de clase, 716 profesori, \u015fi\n15.337 elevi.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen urma na\u0163ionaliz\u0103rii\n\u015fcolii<\/em> din Basarabia, at\u00e2t \u015fcolile\nparticulare<\/em>, c\u00e2t \u015fi cele de stat au ob\u0163inut dreptul de a se dezvolta conform\nprincipiului na\u0163ional<\/em>. Despre\navantajele ob\u0163inute de c\u0103tre institu\u0163iile\nminoritare<\/em> \u2013 private, \u00een urma integr\u0103rii\nBasarabiei \u00een cadrul Rom\u00e2niei<\/em> vorbe\u015fte \u015fi cercet\u0103toarea problemei \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului\nminoritar german din Basarabia \u2013 Lumini\u0163a Fassel: \u201eDup\u0103 revenirea Basarabiei la Rom\u00e2nia, poate cel mai important c\u00e2\u015ftig al\npopula\u0163iei germane, pe t\u0103r\u00e2m cultural, a fost regermanizarea \u015fcolilor secundare\ndin Tarutino \u015fi S\u0103rata, rusificate \u00een mare m\u0103sur\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu finele veacului\ntrecut. Acest drept a fost consfin\u0163it printr-un Decret regal din 14 august\n1918. Prin Decretul din 9 septembrie, 1919, \u015fcoala medie de fete de 4 clase din\nTarutino deveni liceu, absolventelor d\u00e2ndu-li-se acelea\u015fi drepturi ca \u015fi absolven\u0163ilor\nliceului de b\u0103ie\u0163i din aceea\u015fi localitate.\u201d<\/em>. Reformele \u015fcolare de dup\u0103\n1918, realiz\u0103rile \u00een plan cultural au demonstrat o larg\u0103 toleran\u0163\u0103 pentru minorit\u0103\u0163ile lingvistice<\/em> din Basarabia.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 ce mai mult de un secol (1812-1917) \u015fcoala\ndin Basarabia a fost inaccesibil\u0103 popula\u0163iei majoritare rom\u00e2ne\u015fti, \u00een urma na\u0163ionaliz\u0103rii \u015fi integr\u0103rii<\/em> \u00een cadrul\nsistemului de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc au fost realizate progrese importante sub\ntoate aspectele. Aceste realiz\u0103ri au fost ob\u0163inute lu\u00e2nd \u00een calcul c\u0103\nintegrarea Basarabiei a avut de dep\u0103\u015fit o serie de dificult\u0103\u0163i, ca urmare a\n\u00eent\u00e2rzierilor de modernizare a provinciei \u00een \u00eentregime. La aceasta s-a ad\u0103ugat\nsitua\u0163ia la grani\u0163a de est, propaganda antirom\u00e2neasc\u0103 \u015fi ac\u0163iunile subversive\nsovietice \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n

Cerc. \u015ft. Natalia MAFTEU\u0162A,<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Institutul de Istorie Chi\u015fin\u0103u, Republica\nMoldova<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

(Continuare din num\u0103rul 221) Prima conflagra\u0163ie mondial\u0103 \u015fi schimb\u0103rile teritoriale produse au condus la reformularea principiului libert\u0103\u0163ii pe teritoriul european. \u00cen scopul consolid\u0103rii spirituale \u015fi na\u0163ionale, popoarele care au sc\u0103pat de jugul imperiilor \u015fi \u015fi-au rec\u0103p\u0103tat statalitatea, au restr\u00e2ns limitele…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,391],"tags":[],"class_list":["post-16915","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-222"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16915","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16915"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16915\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16924,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16915\/revisions\/16924"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16915"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16915"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16915"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}