\u00cen actualul context socio-cultural european\n\u015fi mondial, c\u00e2nd se face referire din ce \u00een ce mai mult la rela\u0163iile de\nintegrare, globalizare, convie\u0163uire \u015fi acceptare a celorlal\u0163i, am considerat\nnecesar s\u0103 ofer un r\u0103spuns la ceea ce \u00eenseamn\u0103 modalit\u0103\u0163ile prin care \u015fcoala\nrom\u00e2neasc\u0103 formeaz\u0103 caracterele morale privind elementele men\u0163ionate anterior.\nCon\u015ftientiz\u00e2nd, mai mult sau mai pu\u0163in, acest fenomen, \u00een contextul postmodern,\ncompeten\u0163a intercultural\u0103 se impune prin necesitate \u015fi actualitate pentru cet\u0103\u0163enii\nfiec\u0103rei \u0163\u0103ri din lume. Integrarea tuturor modalit\u0103\u0163ilor de care dispune\nsocietatea \u00een vederea educ\u0103rii \u015fi form\u0103rii tinerilor conduce la formarea\npersonalit\u0103\u0163ii umane pentru autoinstruire, real\u0103 implicare \u015fi dezvoltare a\ncapacit\u0103\u0163ilor de a decide \u00een scop spiritual, disponibilitate de comunicare \u015fi\ninterac\u0163iune civilizat\u0103, cooperare \u00een vederea solu\u0163ion\u0103rii problemelor comune\netc. <\/p>\n\n\n\n
Abordarea interculturalit\u0103\u0163ii se\nfundamenteaz\u0103 pe urm\u0103toarele cinci principii: \u00een\u0163elegerea logicii fiec\u0103rei culturi; educarea \u00een perspectiva\nrelativismului; a nu sacraliza culturile; a lua \u00een serios eterogenitatea; a\nrecunoa\u015fte ne\u00een\u0163elegerile \u015fi conflictele<\/em>. <\/p>\n\n\n\n Fire\u015fte, ast\u0103zi ne \u00eentreb\u0103m dac\u0103 putem aborda\nproblema interculturalit\u0103\u0163ii din perspectiva religiei cre\u015ftine. Asemenea\ncelorlalte mari religii (iudaismul, islamul, budismul), care modeleaz\u0103 cultura\nuniversal\u0103 a omenirii, cre\u015ftinismul s-a definit prin ponderea influen\u0163ei\nistorice, originalitatea \u015fi profunzimea mesajului, dar \u015fi prin num\u0103rul mare de\nadep\u0163i. Ca expresie a interculturalit\u0103\u0163ii, cre\u015ftinismul trebuie urm\u0103rit \u00een\nevolu\u0163ia sa, de la apari\u0163ie p\u00e2n\u0103 la modul de manifestare actual. Urm\u0103rindu-i\nevolu\u0163ia \u015fi implic\u0103rile pe plan cultural, spiritual \u015fi social putem concluziona\nc\u0103 a contribuit \u00een mod real la formarea \u015fi modelarea con\u015ftiin\u0163elor \u00een spiritul\negalit\u0103\u0163ii, fraternit\u0103\u0163ii, accept\u0103rii semenilor etc., cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t\neste supranumit \u015fi Religia iubirii<\/em>,\naceast\u0103 virtute fiind temelia \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii de credin\u0163\u0103. Pentru a \u00een\u0163elege aceste\naspecte trebuie s\u0103 eviden\u0163iem rolul \u015fi importan\u0163a pe care o au studiul educa\u0163iei\nreligioase, \u00een prezent, \u00een \u015fcoala rom\u00e2neasc\u0103. <\/p>\n\n\n\n Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 personalitatea uman\u0103 se\ncontureaz\u0103 din familie, apoi se des\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte prin educa\u0163ie, \u015fcoala constituie\npilonul principal al abord\u0103rilor interculturale. Cum \u015fcolii \u00eei revin numeroase\nsarcini pe direc\u0163ia dezvolt\u0103rii \u015fi form\u0103rii intelectuale, morale, estetice,\npatriotice etc. a elevilor, de ce ar r\u0103m\u00e2ne pe dinafar\u0103 educa\u0163ia religioas\u0103,\n\u015ftiut fiind faptul c\u0103 dintre toate obiectele de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt nu e nici unul care\ns\u0103 dezvolte tr\u0103s\u0103turile suflete\u015fti cu at\u00e2ta deplin\u0103tate \u015fi bun\u0103tate ca \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura\nreligioas\u0103. Pe l\u00e2ng\u0103 o gam\u0103 variat\u0103 de \u201eeduca\u0163ii\u201d (educa\u0163ia civic\u0103, educa\u0163ia\nmoral\u0103, educa\u0163ia plastic\u0103, educa\u0163ia muzical\u0103, educa\u0163ia tehnologic\u0103, educa\u0163ia\nfizic\u0103, educa\u0163ia pentru s\u0103n\u0103tate etc.), educa\u0163ia religioas\u0103 contribuie \u00een mod\nsubstan\u0163ial la formarea \u015fi definirea holistic\u0103 a omului care, fapt ce nu\ntrebuie pierdut din vedere, este alc\u0103tuit din trup \u015fi suflet. Este dreptul\ncopilului, sau al adolescentului, de a fi instruit chiar de c\u0103tre \u015fcoal\u0103 \u00een\nperspectiva valorilor religioase, care joac\u0103 un rol esen\u0163ial \u00een via\u0163a sa de mai\nt\u00e2rziu. <\/p>\n\n\n\n \u00cen actualul context nu po\u0163i deveni un om\ncultivat \u015fi moral, o persoan\u0103 integral\u0103 din punct de vedere psihic \u015fi\ncomportamental, f\u0103r\u0103 cunoa\u015fterea \u015fi practicarea unor valori pe care religia\ncre\u015ftin\u0103 le promoveaz\u0103 mai mult dec\u00e2t alte forme de spiritualitate. <\/p>\n\n\n\n Puterea formativ\u0103 a educa\u0163iei religioase se\nfundamenteaz\u0103 pe concep\u0163ia c\u0103 Dumnezeu este o realitate personal\u0103 atotputernic\u0103\n\u015fi creatoare. Socrate \u00eentoarce g\u00e2ndirea antic\u0103 de la cosmologie spre om, iar\nSf\u00e2ntul Grigorie de Nyssa afirm\u0103 c\u0103 omul e cel mai pre\u0163ios, este podoaba crea\u0163iei,\ncuprinz\u00e2nd \u00een sine toat\u0103 seria de fiin\u0163e care l-au precedat. El este alc\u0103tuit\ndin trup material \u015fi suflet spiritual. Specificitatea fiin\u0163ei umane nu este\ndat\u0103 de ceea ce se \u00eencadreaz\u0103 \u00een limitele naturii fizice, ci de dimensiunea lui\nspiritual\u0103, fapt pentru care \u015ftiin\u0163e precum medicina, biologia, fiziologia,\nsociologia, psihologia, psihiatria, filosofia etc. pot da explica\u0163ii\nsatisf\u0103c\u0103toare unor aspecte par\u0163iale ale omului. Prin energiile sale creatoare\nomul \u00ee\u015fi extinde fiin\u0163a dincolo de grani\u0163ele lumii materiale. <\/p>\n\n\n\n Formarea caracterului moral este de o\nimportan\u0163\u0103 capital\u0103. Acesta poate fi definit ca for\u0163a vie a cre\u015ftinismului\nactiv din sufletul omului \u00een care se combin\u0103 \u00een chip armonic \u015fi unitar valorile\nideale ale intelectului printr-o credin\u0163\u0103 pornit\u0103 din convingere. Chiar dac\u0103\nomul ajunge la o \u00eenalt\u0103 dezvoltare moral\u0103 tot nu se poate lipsi de sprijinul\nreligiei. Sf\u00e2ntul Apostol Iacov arat\u0103 importan\u0163a religiei pentru cel ce\nconvinge \u015fi pe al\u0163ii \u015fi-i aduce la dreapta credin\u0163\u0103: \u201e…cel ce a \u00eentors pe p\u0103c\u0103tos de la r\u0103t\u0103cirea lui \u00ee\u015fi va m\u00e2ntui\nsufletul din moarte \u015fi va acoperi mul\u0163ime de p\u0103cate<\/em>\u201d (Iacov V, 20). <\/p>\n\n\n\n O alt\u0103 valoare a educa\u0163iei religioase pentru\ncopil rezult\u0103 din relativa \u00eenrudire de structur\u0103 dintre sufletul copilului \u015fi\nrealitatea religioas\u0103, copilul fiind mai apropiat de mirajul \u015fi de grandoarea\nreligiei, de marele ei realism nev\u0103zut. \u00cen religie copilul se poate tr\u0103i pe\nsine \u00een chip natural, pe c\u00e2nd lipsa religiei \u00eei face via\u0163a artificial\u0103\nconcretizat\u0103 doar pe ceea ce \u00eei ofer\u0103 mass-media \u015fi re\u0163elele de socializare.\nAstfel, cuvintele M\u00e2ntuitorului: \u201eL\u0103sa\u0163i\ncopii \u015fi nu-i opri\u0163i s\u0103 vin\u0103 la Mine, c\u0103 a unora ca ace\u015ftia este \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia\ncerurilor<\/em>\u201d (Matei XIX, 14), cuprind \u015fi un mare adev\u0103r de psihologie\ninfantil\u0103.<\/p>\n\n\n\n Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, Religia constituie o\nparte integrant\u0103 \u015fi definitorie a culturii europene, f\u0103r\u0103 de care nu vom putea\n\u00een\u0163elege \u00een mod corect istoria \u015fi cultura acestui continent. Ast\u0103zi, statele\nmembre ale Uniunii Europene, cu excep\u0163ia Fran\u0163ei, aloc\u0103 \u00eentre 1 \u015fi 3 ore\ns\u0103pt\u0103m\u00e2nal studierii Religiei care poate avea statut de disciplin\u0103 obligatorie\nsau op\u0163ional\u0103: Austria \u2013 2 ore, Belgia \u2013 2 ore, Germania \u2013 1 or\u0103, Grecia \u2013 2\nore, Luxemburg \u2013 3 ore, Malta \u2013 2 ore, Portugalia \u2013 1 or\u0103 etc.<\/p>\n\n\n\n Educa\u0163ia prin ata\u015farea la valorile religioase\nnu se poate realiza la \u00eent\u00e2mplare. Se cere o perspectiv\u0103 deschis\u0103, ecumenic\u0103 \u00een\nrealizarea educa\u0163iei religioase. O astfel de direc\u0163ionare a educa\u0163iei\npreg\u0103te\u015fte terenul pentru o mai bun\u0103 \u00een\u0163elegere \u015fi comunicare \u00eentre oamenii de\ndiferite credin\u0163e \u015fi convingeri religioase facilit\u00e2nd realizarea unui dialog\ninterconfesional \u015fi intercultural. Astfel, religia poate fi considerat\u0103 ca un\nprincipiu esen\u0163ial al unit\u0103\u0163ii popoarelor. Pluralismul nu este un r\u0103u ce\ntrebuie comb\u0103tut, ci un fapt demn de luat \u00een calcul. <\/p>\n\n\n\n Concluzion\u00e2nd cele men\u0163ionate, putem afirma,\npe bun\u0103 dreptate, c\u0103 educa\u0163ia religioas\u0103 nu reprezint\u0103 doar o disciplin\u0103 de\nstudiu ci un mod de via\u0163\u0103 pentru c\u0103 ea nu r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 urm\u0103ri de comportament pe\nplan social. Dac\u0103 \u00een perioada regimului comunist din Rom\u00e2nia (1947-1989), \u00een\n\u015fcoal\u0103 se accentua o instruire informativ\u0103 a elevilor, prin educa\u0163ia religioas\u0103\ncap\u0103t\u0103 contur mai precis caracterul formativ al \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, predarea\nreligiei av\u00e2nd \u015fi un caracter interdisciplinar. Spre deosebire de celelalte\nobiecte de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, religia se adreseaz\u0103 \u00een special inimii. Consider c\u0103 se\npotrive\u015fte foarte bine principiul enun\u0163at de Seneca: \u201eNon scolae sed vitae discimus<\/em>\u201d (nu pentru \u015fcoal\u0103 ci pentru via\u0163\u0103\n\u00eenv\u0103\u0163\u0103m). Problematica interac\u0163iunii dintre educa\u0163ie \u015fi societate genereaz\u0103\nmultiple semne de \u00eentrebare \u00een sfera disciplinelor socio-umane. Informarea se\nrefer\u0103 la cantitatea \u015fi calitatea cuno\u015ftin\u0163elor transmise \u015fi asimilate \u00een\nprocesul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, \u00een timp ce formarea include multitudinea efectelor pe\ncare asimilarea le produce asupra structurii bio-psihice a personalit\u0103\u0163ii\numane. La o privire superficial\u0103 s-ar putea crede c\u0103 formativul este o\nprelungire a informativului, \u00een realitate rela\u0163ia fiind mult mai complex\u0103.\nFormarea e o consecin\u0163\u0103 a inform\u0103rii \u015fi un punct de plecare pentru \u00eenf\u0103ptuirea\n\u00een continuare a acesteia. Religia e \u015ftiin\u0163a la gradul \u00eenalt, oricum s-ar\nsocoti: ca obiect al s\u0103u: Dumnezeu \u015fi omul; \u00een scopul s\u0103u: fericirea ve\u015fnic\u0103;\nmijloc de instruc\u0163ie \u015fi educa\u0163ie.<\/p>\n\n\n\n Prof. dr. Mihai FLOROAIA<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00cen actualul context socio-cultural european \u015fi mondial, c\u00e2nd se face referire din ce \u00een ce mai mult la rela\u0163iile de integrare, globalizare, convie\u0163uire \u015fi acceptare a celorlal\u0163i, am considerat necesar s\u0103 ofer un r\u0103spuns la ceea ce \u00eenseamn\u0103 modalit\u0103\u0163ile prin…<\/p>\n