{"id":17258,"date":"2019-07-24T14:04:48","date_gmt":"2019-07-24T14:04:48","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=17258"},"modified":"2019-07-24T14:04:48","modified_gmt":"2019-07-24T14:04:48","slug":"testamentul-lui-alexe-mateevici","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/testamentul-lui-alexe-mateevici\/","title":{"rendered":"Testamentul lui Alexe Mateevici"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

Reprezentant ilustru al genera\u0163iei care a f\u0103urit Unirea \u00een\n1918, Alexe Mateevici a militat cu toate for\u0163ele sale pentru emanciparea\ncultural\u0103 \u015fi na\u0163ional\u0103 a basarabenilor. De\u015fi nu a avut \u015fansa s\u0103 apuce acea zi\nistoric\u0103 \u2013 se \u00eemboln\u0103ve\u015fte subit pe frontul de la M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti \u015fi moare \u00een 24\naugust 1917 la doar 29 de ani! \u2013, poate fi considerat, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, un\nprecursor al acesteia. Indiscutabil c\u0103 ar fi avut o alt\u0103 soart\u0103 dac\u0103 ar fi fost\nl\u0103sat s\u0103-\u015fi exercite meseria de profesor de greac\u0103 veche la Seminarul Teologic\ndin Chi\u015fin\u0103u \u015fi nu ar fi fost trimis de oficialit\u0103\u0163i ca preot militar pe\nfrontul rusesc.<\/p>\n\n\n\n

Prin activitatea sa\ntumultuoas\u0103 \u2013 a scris articole pe teme teologice \u015fi poezii patriotice, a f\u0103cut\ntraduceri literare, s-a ocupat de folclorul \u015fi tradi\u0163iile populare ale\nbasarabenilor,a pledat cauza limbii rom\u00e2ne etc. \u2013 Mateevici a contribuit\nsubstan\u0163ial la preg\u0103tirea terenului pentru \u00eenf\u0103ptuirea marelui eveniment\nistoric \u015fi chiar a avut premoni\u0163ia acestuia. Poliglot des\u0103v\u00e2r\u015fit, cu o tez\u0103 de\nlicen\u0163\u0103 de 800 de pagini despre Concep\u0163ia filozofico-religioas\u0103 a lui Gustav\nTheodor Fechner<\/em>, fin cunosc\u0103tor al literaturilor rom\u00e2n\u0103 \u015fi rus\u0103, dar \u015fi al bibliografiei\nde etnologie comparat\u0103, teolog versat \u00een istoria religiilor, el vorbea o rom\u00e2n\u0103\nfluent\u0103 \u015fi bogat\u0103, competen\u0163a sa \u00een acest domeniu dep\u0103\u015find-o cu mult pe aceea a\ncolegilor s\u0103i de genera\u0163ie.<\/p>\n\n\n\n

Recitindu-l ast\u0103zi, ar\ntrebui s\u0103 mergem mai departe de imaginea stereotip\u0103 doar de autor al poemului Limba\nnoastr\u0103<\/em>, deoarece Alexe Mateevici ne apare ca un creator cu multiple\nposibilit\u0103\u0163i de afirmare, av\u00e2nd un poten\u0163ial intelectual cov\u00e2r\u015fitor, pe care,\ndin p\u0103cate, nu a avut timp s\u0103-l valorifice. Prin urmare, Mateevici trebuie\nrevalorizat prin prisma acestei multiplicit\u0103\u0163i de preocup\u0103ri care \u00ee\u015fi au propria\nlor justificare: Basarabia, la vremea respectiv\u0103, adic\u0103 \u00een primele decenii ale\nsecolului trecut, era un teren virgin, unde totul trebuia cl\u0103dit din temelie.<\/p>\n\n\n\n

\u201eTo\u0163i fra\u0163ii basarabeni s\u0103\nfie \u00eentr-un cuget \u015fi \u00eentr-o g\u00e2ndire\u201d <\/p>\n\n\n\n

Situarea \u00een contextul istoric imediat a autorului nostru\n\u00eenseamn\u0103 nu doar a-i aduce un omagiu binemeritat, ci \u015fi a-i descifra\nresorturile latente ale \u00eentregului s\u0103u demers. Or, atunci c\u00e2nd Mateevici, la\nv\u00e2rsta de 18 ani, se angreneaz\u0103 \u00een activitatea publicistic\u0103, \u00een Basarabia nu exista\nnicio \u015fcoal\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103, nicio institu\u0163ie na\u0163ional\u0103, provincia noastr\u0103\ndevenind una din cele mai \u00eenapoiate gubernii \u0163ariste. \u00cen societatea autocratic\u0103\nrus\u0103 \u201enu se \u0163inea cont de interesele na\u0163ionale ale etniilor \u00eencorporate cu for\u0163a\n\u00een imperiu\u201d, iar \u201eintelectualitatea na\u0163ional\u0103 nu putea s\u0103 prospere\u201d[1]<\/a>,\ndin simplul motiv c\u0103 ea nu exista.<\/p>\n\n\n\n

Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, referindu-se la \u201estarea\u201dBasarabiei \u00een\nmomentul izbucnirii revolu\u0163iei ruse din 1917, Onisifor Ghibu arat\u0103 c\u0103 aceasta\nera de-a dreptul precar\u0103: \u201eIntelectualii moldoveni, \u00een sensul adev\u0103rat al\ncuv\u00e2ntului, nu erau mai mul\u0163i dec\u00e2t puteai num\u0103ra pe degete (…). Sistemul rusesc\nse \u00eengrijise de cu vreme ca pe to\u0163i aceia care se ridicaser\u0103 prin cultur\u0103 peste\nmasele de jos s\u0103-i trimit\u0103 \u00een alte p\u0103r\u0163i ale uria\u015fului imperiu, unde ei se\nrusificaser\u0103 (…). Pu\u0163inii func\u0163ionari de origine moldoveni \u015fi care nu\nfuseser\u0103 mobiliza\u0163i pe front erau cu mentalitatea ruseasc\u0103 \u2013 \u015fi aici putem pune\n\u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103torimea, cu prea pu\u0163ine excep\u0163ii, \u2013 iar preo\u0163imea, care fusese condus\u0103\nde decenii \u00eentregi prin arhierei ru\u015fi cu idealuri ruse\u015fti, era total str\u0103in\u0103 de\nidealul na\u0163ional politic al neamului rom\u00e2nesc\u201d[2]<\/a>.<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2t prive\u015fte organizarea vie\u0163ii na\u0163ionale din provincia\nnoastr\u0103, \u201enici urm\u0103 nu se g\u0103sea\u201d. \u015ei totu\u015fi, continu\u0103 Ghibu, \u201e\u00een cartea vie\u0163ii\nst\u0103tea scris c\u0103 piatra pe care a nesocotit-o Ziditorul va ajunge piatra din\ncapul unghiului: Basarabia, cea mai \u00eenapoiat\u0103 \u015fi mai \u00eenstr\u0103inat\u0103 provincie\nrom\u00e2neasc\u0103, a fost cea dint\u00e2i care a revenit la trupul na\u0163ional<\/em>\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

Or, la acest miracol care s-a produs \u00een scurt timp a\ncontribuit \u015fi Alexe Mateevici. Profit\u00e2nd de atmosfera de respiro prilejuit\u0103 de\nrevolu\u0163ia rus\u0103 din 1905, un grup de intelectuali, \u00een frunte cu Pan. Halippa, editeaz\u0103\n\u00eentre 1906-1907 la Chi\u015fin\u0103u un ziar \u2013 Basarabia<\/em>, \u00een care seminaristul de\n18 ani va tip\u0103ri primele sale texte publicistice. Problematica articolelor sale\nva gravita \u00een jurul a trei axe tematice principale:<\/p>\n\n\n\n

1. importan\u0163a de\u015ftept\u0103rii \u015fi lumin\u0103rii poporului prin \u015ftiin\u0163a\nde carte; <\/p>\n\n\n\n

2. Unirea \u015fi solidaritatea basarabenilor \u00een jurul ideii\nna\u0163ionale; <\/p>\n\n\n\n

3. rolul preo\u0163ilor de la sate \u00een trezirea \u0163\u0103ranilor\nbasarabeni. <\/p>\n\n\n\n

Or, acest proiect ambi\u0163ios pentru un t\u00e2n\u0103r de 18ani\ndenot\u0103 un caracter puternic, o g\u00e2ndire politic\u0103 matur\u0103 \u015fi o implicare direct\u0103\n\u00een activitatea de culturalizare \u015fi de\u015fteptarea concet\u0103\u0163enilor s\u0103i.<\/p>\n\n\n\n

Spirit perspicace \u015fi inteligent, cu virtu\u0163i de analist politic,\nt\u00e2n\u0103rul seminarist analizeaz\u0103\u201dla rece\u201d situa\u0163ia social-politic\u0103 \u015fi propune\nmetode pentru a ie\u015fi din impasul \u00een care se afla Basarabia pe atunci. Din\nperspectiva zilei de ast\u0103zi, impresioneaz\u0103 curajul s\u0103u imens, maturitatea cu\ncare g\u00e2nde\u015fte, firea sa vizionar\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Astfel, \u00een Ce ne trebuie nou\u0103 <\/em>autorul scrie negru\npe alb c\u0103 \u201emoldovenii trebuie s\u0103 se de\u015ftepte, s\u0103 munceasc\u0103 mult la \u00eenvierea lor\nna\u0163ional\u0103, adic\u0103 la trezirea poporului lor, \u015fi s\u0103 lupte pentru drepturile celea\nla care n\u0103zuiesc to\u0163i binevoitorii lor\u201d[3]<\/a>.<\/p>\n\n\n\n

F\u0103c\u00e2nd distinc\u0163ia \u00eentre dou\u0103 tipuri de \u201etrebuin\u0163e\u201d \u2013 na\u0163ionale\n\u015fi cet\u0103\u0163ene\u015fti \u2013, Mateevici arat\u0103 importan\u0163a rezolv\u0103rii echitabile a acestora.\nPentru ca s\u0103 existe o con\u015ftiin\u0163\u0103 civic\u0103, e nevoie s\u0103 existe mai \u00eent\u00e2i de o con\u015ftiin\u0163\u0103\nna\u0163ional\u0103, iar drepturile na\u0163ionale merg m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 cu drepturile cet\u0103\u0163ene\u015fti,\ncele dou\u0103 fiind complementare. Cu toate acestea, ideea-for\u0163\u0103 a autorului este\ncea na\u0163ional\u0103, pe care o \u00eencadreaz\u0103 \u00eens\u0103 \u00een contextul mai larg din Imperiul \u0163arist:<\/p>\n\n\n\n

\u201eToate neamurile ne ruse, precum suntem \u015fi noi,\nmoldovenii, c\u00e2nd au drepturile lor na\u0163ionale, adic\u0103 c\u00e2nd au voie s\u0103 vorbeasc\u0103,\ns\u0103 scrie, s\u0103 citeasc\u0103, s\u0103 \u00eenve\u0163e, s\u0103 se judece \u015fi s\u0103 se roage \u00een limba lor, atunci\nele pot desf\u0103\u015fura \u00een pace \u015fi lini\u015fte toate puterile min\u0163ii \u015fi ale inimii lor<\/em>\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen Lupta moldovenilor pentru drepturi <\/em>\u00eei\n\u00eencurajeaz\u0103 pe cona\u0163ionali s\u0103 se trezeasc\u0103 din letargia ignoran\u0163ei \u00een care\najunseser\u0103 din cauza politicilor culturale \u0163ariste \u015fi s\u0103 pun\u0103 m\u00e2na pe carte.\nRemarc\u00e2nd apari\u0163ia presei \u00een limba matern\u0103 \u015fi \u00eensemn\u0103tatea acesteia pentru\ncultura na\u0163ional\u0103, Mateevici \u00eendeamn\u0103 la cultivarea limbii rom\u00e2ne: \u201edac\u0103 limba\nna\u0163ional\u0103 are a\u015fa \u00eensemn\u0103tate \u00een fa\u0163a alegerilor viitoare, apoi cu at\u00e2t mai\nmult trebuie s\u0103 lucr\u0103m noi la \u00een\u0103l\u0163area ei, la r\u0103sp\u00e2ndirea culturii (\u00eenv\u0103\u0163\u0103turii,\nlumin\u0103rii) noastre \u015fi s\u0103 ne folosim de ea pe c\u00e2t se poate de larg\u201d. Concluzia\nlogic\u0103 pe care o trage autorul este una c\u00e2t se poate de limpede, \u015fi anume:\nprogresul societ\u0103\u0163ii \u015fi bun\u0103starea cet\u0103\u0163enilor s\u0103i se afl\u0103 \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu\nnivelul de cultur\u0103 \u015fi civiliza\u0163ie al poporului: \u201es\u0103 \u0163inem minte c\u0103 noi mul\u0163umit\u0103\nculturii na\u0163ionale putem vie\u0163ui ca un popor \u00eenaintat. Iar cine vrea s\u0103 vie\u0163uiasc\u0103\nacela trebuie s\u0103 munceasc\u0103 \u015fi s\u0103 lupte\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen Datoria noastr\u0103, <\/em>Mateevici reitereaz\u0103 ideea c\u0103\nmoldovenii trebuie s\u0103 aib\u0103 mult curaj ca s\u0103-\u015fi cear\u0103 drepturile, dar, \u00een acela\u015fi\ntimp, s\u0103-\u015fi asume \u015fi ni\u015fte \u00eendatoriri\/obliga\u0163ii, toate acestea av\u00e2nd menirea s\u0103\nle fac\u0103 via\u0163a mai bun\u0103. Acestea din urm\u0103 se refer\u0103 mai ales la basarabenii \u015fcoli\u0163i:\n\u201emoldovenii cei ce prind locuri \u00eensemnate \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie, se deosebesc prin avu\u0163ie\nmult\u0103, s\u0103 nu uite niciodat\u0103 c\u0103 sunt moldoveni \u015fi c\u0103 dup\u0103 spin\u0103rile lor un popor\n\u00eentreg zace \u00een s\u0103r\u0103cie trupeasc\u0103 \u015fi sufleteasc\u0103, a\u015ftept\u00e2nd de la ei m\u0103car o raz\u0103,\no lic\u0103rire luminoas\u0103 \u00een lungul s\u0103u r\u00e2nd de suferin\u0163e\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen alte texte, precum Munca noastr\u0103<\/em>, Trecutul \u015fi\nviitorul <\/em>etc., are \u015fi o propunere concret\u0103 \u2013 organizarea unor a\u015fez\u0103minte culturale\nla sate: \u201e\u00cen adev\u0103r, tov\u0103r\u0103\u015fiile s\u0103te\u015fti de cultur\u0103, alc\u0103tuite din moldovenii lumina\u0163i\nde prin satele Basarabiei noastre, ar putea s\u0103 fie un a\u015fez\u0103m\u00e2nt lumin\u0103tor de\ntemelie, din care s-ar putea na\u015fte pe urm\u0103 \u015fcolile moldovene\u015fti. \u00cen alte \u0163\u0103ri,\n\u00eentre care putem numi \u015fi Rom\u00e2nia, sunt multe a\u015fez\u0103minte de acest fel, destul de\nbine \u00eentocmite at\u00e2t culturalice\u015fte, c\u00e2t \u015fi economice\u015fte. Acolo ele vin \u00een\najutorul \u015fcolilor poporane, r\u0103sp\u00e2ndind cultura \u00een mijlocul s\u0103tenilor de toate\nv\u00e2rstele\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u201eTrebuie s\u0103 \u015ftim c\u0103\nsuntem rom\u00e2ni\u201d<\/p>\n\n\n\n

T\u00e2n\u0103rul seminarist Alexe\nMateevici vorbe\u015fte \u00een anii 1906-1907 pentru prima dat\u0103 despre unirea\nmoldovenilor. \u00cen acel moment \u00eens\u0103 unirea se putea face doar la nivel cultural.\n\u00cen acest context, el revine la elementul fundamental \u2013 limba matern\u0103, av\u00e2nd\nconvingerea ferm\u0103 c\u0103 \u201e\u00eenaintarea cultural\u0103 a neamului se poate ajunge numai pe\ncalea lui proprie, c\u0103ci \u0163\u0103ranul numai atunci se de\u015fteapt\u0103 \u015fi-\u015fi lumineaz\u0103 mintea\nc\u00e2nd aude cuv\u00e2ntul de\u015ftept\u0103rii \u015fi al lumin\u0103rii \u00een limba lui p\u0103rinteasc\u0103<\/em>.\nAlt\u0103 limb\u0103 el nu \u015ftie, iar dac\u0103 \u00eel \u00eenve\u0163i \u00een limba lui, \u00eel po\u0163i \u00eenv\u0103\u0163a ori\u015fice\nlimb\u0103 \u015fi \u015ftiin\u0163\u0103. Deci, cea dint\u00e2i datorie \u015fi \u0163int\u0103 a moldovenilor lumina\u0163i\neste cea mai larg\u0103 cultur\u0103 na\u0163ional\u0103. \u015ei cel dint\u00e2i mijloc pentru \u00eendeplinirea acestei\ndatorii, pentru atingerea acestei \u0163inte, este unirea cultural\u0103\u201d[4]<\/a>.<\/p>\n\n\n\n

La o distan\u0163\u0103 de 10 ani,\nMateevici reia problematica din articolele sale publicistice, dar \u00eentr-un\ncontext istoric total diferit de cel din 1906. Anul 1917 a debutat cu totul\naltfel, de data aceasta, speran\u0163ele basarabenilor erau mult mai palpabile \u015fi din\nconsiderentul c\u0103 \u00een Imperiul \u0163arist situa\u0163ia social-politic\u0103 se schimbase\nradical odat\u0103 cu revolu\u0163ia.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen acest context, \u00een\nprim\u0103vara lui 1917 la Chi\u015fin\u0103u are loc Primul Congres al \u00cenv\u0103\u0163\u0103torilor din\nBasarabia. Participan\u0163ii au difuzat un manifest \u00een care se constata faptul c\u0103 \u201emoldovenii,\nde\u015fi sunt cei mai mul\u0163i la num\u0103r, sunt cei mai \u00eenapoia\u0163i \u00een \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi cultur\u0103.\nAceasta vine din pricina c\u0103 ei n-au mai avut de mult\u0103 vreme \u015fi n-au nici ast\u0103zi\n\u015fcoli \u00een limba lor, \u00een care s\u0103 se poat\u0103 cultiva ca alte popoare\u201d. \u00cen consecin\u0163\u0103,\nunii \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori cereau ca \u00een \u015fcolile de la sate \u201elimba de predare s\u0103 fie limba\nmoldoveneasc\u0103\u201d. \u00cens\u0103 I. S\u00e2romeatnikov, directorul general al \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului din\nBasarabia, s-a opus categoric acestui demers, ripost\u00e2nd c\u0103 \u201emoldovenii sunt un\nnorod prost, care n-are \u00een limba sa dec\u00e2t c\u00e2teva sute de cuvinte, \u00eentocmai ca samoezii\n<\/em>\u2013 tribul cel mai \u00eenapoiat din Rusia. Limba moldoveneasc\u0103 nu-i capabil\u0103 de\nnicio dezvoltare, iar moldovenii, dac\u0103 vor s\u0103 mearg\u0103 \u00eenainte, trebuie s\u0103 \u00eenve\u0163e\n\u00een limba rus\u0103\u201d[5]<\/a>.<\/p>\n\n\n\n

Biografii ne spun c\u0103\nAlexe Mateevici, fiind pe frontul de la M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti, urm\u0103rea cu sufletul la gur\u0103\ndesf\u0103\u015furarea evenimentelor de la Chi\u015fin\u0103u. E limpede c\u0103 era la curent cu\namploarea pe care o dob\u00e2ndea mi\u015fcarea de emancipare na\u0163ional\u0103. Nu \u015ftim dac\u0103 a\nvenit special pentru a participa la evenimente sau nu, important este c\u0103\nimplicarea sa a fost decisiv\u0103 \u00een desf\u0103\u015furarea ulterioar\u0103 a lucrurilor.<\/p>\n\n\n\n

A\u015fadar, pentru prima\ndat\u0103 dup\u0103 anexarea din 1812 la Chi\u015fin\u0103u se organiza un congres al \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor\nmoldoveni, care p\u00e2n\u0103 atunci \u00eei \u00eenv\u0103\u0163aser\u0103 pe copiii basarabeni doar \u00een limba\nrus\u0103 \u015fi nici m\u0103car nu se g\u00e2ndeau c\u0103 ar putea renun\u0163a la rus\u0103 \u015fi s\u0103 treac\u0103 la\nlimba lor matern\u0103. Mai mult ca at\u00e2t, arat\u0103 O. Ghibu, \u00een virtutea faptului c\u0103\nf\u0103cuser\u0103 toate \u015fcolile \u00een limba rus\u0103, \u00eenv\u0103\u0163\u0103torii basarabeni aveau o\nmentalitate filo-ruseasc\u0103. De aceea, la congres s-a creat o atmosfer\u0103 plin\u0103 de\nconfuzie, unii se considerau rom\u00e2ni \u015fi pledau pentru cultura rom\u00e2n\u0103, iar al\u0163ii\nerau categoric \u00eempotriv\u0103, deoarece aveau convingerea c\u0103 sunt moldoveni.<\/p>\n\n\n\n

Cert este c\u0103 Alexe\nMateevici intervine \u00een aceast\u0103 dezbatere de mai multe ori, ceea ce a avut un\nrol fundamental \u00een impunerea identit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti \u015fi a sintagmei limba rom\u00e2n\u0103.\nAceste scurte pledoarii pot fi percepute \u015fi ca un fel de testament cultural al\ns\u0103u. \u00cen c\u00e2teva r\u00e2nduri el a sintetizat \u00een mod magistral problemele stringente\nale basarabenilor \u015fi le-a expus \u00een mod ferm \u015fi cu mult curaj. Salut\u00e2nd ini\u0163iativa\norganiz\u0103rii acelui congres, Mateevici \u00ee\u015fi exprim\u0103 marea sa bucurie. Pentru el\nsemnifica\u0163ia acestui eveniment echivaleaz\u0103 cu semnifica\u0163ia unei mari s\u0103rb\u0103tori\ncre\u015ftine, de aceea o nume\u015fte sf\u00e2nt\u0103, la fel cum \u015fi munca de de\u015fteptare a\npoporului din Basarabia \u00eembrac\u0103 conota\u0163ii pe potriv\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen continuare, Mateevici\nle sugereaz\u0103 participan\u0163ilor c\u00e2teva idei, \u201esfaturi fr\u0103\u0163e\u015fti\u201d. \u00cen felul acesta,\nel traseaz\u0103 un program de activitate pentru genera\u0163ia care va f\u0103uri Unirea\npeste scurt timp, program care \u00ee\u015fi men\u0163ine actualitatea chiar \u015fi ast\u0103zi, la o\nsut\u0103 de ani de la enun\u0163are. A\u015fadar, primul sfat al p\u0103rintelui Mateevici \u00eel\nreprezint\u0103 aceste scurte afirma\u0163ii: \u201eF\u0103r\u0103 unire nu vom putea dob\u00e2ndi nimic.\nDeci s\u0103 avem un g\u00e2nd, o inim\u0103, un ideal!\u201d[6]<\/a><\/p>\n\n\n\n

Al doilea sfat poate fi\ndedus din acest fragment al alocu\u0163iunii sale: \u201eUnii se socotesc moldoveni, al\u0163ii\n\u2014 cei mai pu\u0163ini \u2013 rom\u00e2ni. Ei bine, dac\u0103 a\u0163i luat asupra d-voastr\u0103 sarcina de a\nlumina poporul, apoi trebuie s\u0103 da\u0163i poporului idei adev\u0103rate, c\u0103ci altfel\n\u00eentreg \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul e f\u0103r\u0103 rost. Da, suntem moldoveni, fii ai vechii Moldove,\n\u00eens\u0103 facem parte din marele trup al rom\u00e2nismului, a\u015fezat prin Rom\u00e2nia, Bucovina\n\u015fi Transilvania. Fra\u0163ii no\u015ftri din Bucovina, Transilvania \u015fi Macedonia nu se\nnumesc dup\u0103 locurile unde tr\u0103iesc, ci-\u015fi zic rom\u00e2ni. A\u015fa trebuie s\u0103 facem \u015fi\nnoi! Lucrul drept poate \u00eenflori numai dac\u0103 se \u00eentemeiaz\u0103 pe idei drepte. Asta nu\n\u00eensemneaz\u0103 separatism, c\u0103ci \u015fi cei din Transilvania, \u015fi cei din Bucovina, \u015fi\ncei din America se numesc tot rom\u00e2ni. Trebuie s\u0103 \u015ftim de unde ne tragem, c\u0103ci\naltfel suntem ni\u015fte nenoroci\u0163i r\u0103t\u0103ci\u0163i. Trebuie s\u0103 \u015ftim c\u0103 suntem rom\u00e2ni,\nstr\u0103nepo\u0163i de ai romanilor, \u015fi fra\u0163i cu italienii, francezii, spaniolii \u015fi\nportughezii\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Al treilea sfat este\nformulat c\u00e2t se poate de explicit: \u201es\u0103 sta\u0163i cu mare putere la straja\nintereselor na\u0163ionale. S\u0103 tr\u0103im bine \u015fi cu str\u0103inii, dar s\u0103 nu tr\u0103d\u0103m\ninteresele noastre, c\u0103ci altfel vom c\u0103dea pentru totdeauna. Dac\u0103 vom fi slabi\n\u00een lupta pentru via\u0163\u0103, vom fi \u00eenghi\u0163i\u0163i de cei mai tari. S\u0103 nu ne alipim la\npartide str\u0103ine, care nu lupt\u0103 pentru neamul nostru, \u015fi s\u0103 nu lupt\u0103m pentru\ninteresele de clas\u0103, ci pentru cele de ob\u015fte, na\u0163ionale\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Ultima sugestie este: \u201es\u0103\nnu uit\u0103m norodul, \u0163\u0103r\u0103nimea care a suferit at\u00e2ta p\u00e2n\u0103 acum! S\u0103-l lumin\u0103m, s\u0103\nmergem m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 cu el, c\u0103ci f\u0103r\u0103 noi el nu poate face nimic, dup\u0103 cum nici\nnoi nu putem face nimic f\u0103r\u0103 el. S\u0103-l \u00eendrept\u0103m pe calea adev\u0103rului, cu fapte,\niar nu cu vorbe. M\u00e2ntuirea \u0163\u0103r\u0103nimii e \u00een noi, \u015fi a noastr\u0103 \u00een ea\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen decursul celei de-a\ndoua \u015fedin\u0163e Alexe Mateevici a mai intervenit o dat\u0103. De data aceasta miza era\nlimba matern\u0103 a basarabenilor limb\u0103 care se degradase cumplit \u00een cei 105 ani de\nconvie\u0163uire cu rusa. Or, el afirm\u0103 cu mult\u0103 probitate \u015ftiin\u0163ific\u0103, pentru prima\ndat\u0103 dup\u0103 at\u00e2tea decenii de ostracizare a acesteia, c\u0103 nu exist\u0103 dou\u0103 limbi\ndiferite \u2013 rom\u00e2na \u015fi moldoveneasca \u2013, ci una singur\u0103, limba rom\u00e2n\u0103: \u201eN-avem\ndou\u0103 limbi \u015fi dou\u0103 literaturi, ci numai una, aceea\u015fi cu cea de peste Prut. Aceasta\ns\u0103 se \u015ftie din capul locului, ca s\u0103 nu mai vorbim degeaba\u201d. Mai mult, autorul\narat\u0103 c\u0103 este la curent cu dezbaterile lingvistice din Regat, dezbateri care s-au\ndesf\u0103\u015furat de-a lungul mai multor decenii \u00eentre latini\u015ftii care \u00eencercau s\u0103 purifice\nlimba rom\u00e2n\u0103 de \u201estr\u0103inisme\u201d \u015fi s\u0103-i prescrie cuvinte de origine latin\u0103 \u015fi\nreprezentan\u0163ii curentului popular-istoric, printre care se num\u0103r\u0103 scriitorii pa\u015fopti\u015fti,\n\u00een special C. Negruzzi, A. Russo,V. Alecsandri \u015f. a., ulterior \u015fi cei de la Junimea<\/em>,\n\u00een frunte cu Titu Maiorescu:<\/p>\n\n\n\n

\u201eUnii zic c\u0103 limba\nrom\u00e2neasc\u0103 e fran\u0163uzit\u0103. Asta nu-i adev\u0103rat! Ce e drept, sunt \u015fi \u00een Rom\u00e2nia\nunii r\u0103t\u0103ci\u0163i \u00een ce prive\u015fte limba, dar trebuie s\u0103 se \u015ftie c\u0103 cel mai puternic\ncurent acolo e cel popular \u00een limb\u0103 \u015fi \u00een literatur\u0103. Noi trebuie s\u0103 ajungem\nde la limba noastr\u0103 proast\u0103 <\/em>(adic\u0103 simpl\u0103 \u2013 n. mea) de ast\u0103zi numaidec\u00e2t\nla limba literar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103<\/em>!\u201d<\/p>\n\n\n\n

Or, aceast\u0103 ultim\u0103 fraz\u0103\nsintetizeaz\u0103 \u00eentregul mesaj al versurilor din Limba noastr\u0103<\/em>, poem pe\ncare \u00eel va recita \u00een final. Se pare c\u0103 participan\u0163ii au tr\u0103it clipe de mare emo\u0163ie,\ndeoarece s-au ridicat \u00een picioare, au ova\u0163ionat, au pl\u00e2ns, au aplaudat. Elena Alistar\nva evoca momentul \u00een care Mateevici a recitat poemul Limba noastr\u0103 <\/em>astfel:\n\u201eSimt \u015fi azi fiorul care mi-a p\u0103truns toate fibrele suflete\u015fti. F\u0103r\u0103 s\u0103 vreau\nm-am uitat atunci \u00een sal\u0103, i-am v\u0103zut pe to\u0163i moldovenii ad\u00e2nc impresiona\u0163i \u015fi\nmi-am zis: dragostea pentru limba noastr\u0103 exist\u0103 \u00een noi to\u0163i, de\u015fi mul\u0163i \u00eenc\u0103\nvorbesc ruse\u015fte. \u015ei chiar atunci am \u00eenceput eu a vorbi numai rom\u00e2ne\u015fte,\n\u00eentrebuin\u0163\u00e2nd limba rus\u0103 doar \u00een cazuri de for\u0163\u0103 major\u0103\u201d[7]<\/a>.<\/p>\n\n\n\n

Astfel, implicarea lui\nMateevici \u00een dezbaterile din cadrul Congresului \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor din prim\u0103vara\nanului 1917 \u00eei va \u00eencuraja pe dasc\u0103lii basarabeni \u015fi le va da mai mult\u0103\n\u00eencredere \u00een for\u0163ele lor proprii, le va trezi interesul pentru limba lor matern\u0103\n\u015fi pentru valorizarea acesteia. Luat\u0103 \u00een ansamblu, activitatea publicistic\u0103 \u015fi\nliterar\u0103 a preotului Alexe Mateevici a avut un rol decisiv \u00een ce prive\u015fte\ntrezirea con\u015ftiin\u0163ei na\u0163ionale a rom\u00e2nilor basarabeni, preg\u0103tind \u00een felul\nacesta momentul istoric al declar\u0103rii Unirii Basarabiei cu \u0162ara \u00een 27 martie\n1918. De\u015fi, ca ideologie, Mateevici poate fi \u00eencadrat \u00een curentul s\u0103m\u0103n\u0103torist\nsau poporanist, ca demers general, se \u00eenscrie \u00een spiritul idealurilor\niluministe sus\u0163inute cu un secol \u015fi ceva \u00eenainte de c\u0103tre reprezentan\u0163ii \u015ecolii\nArdelene \u00een Transilvania, care promovau crearea unei societ\u0103\u0163i ra\u0163ionale, prin\nr\u0103sp\u00e2ndirea culturii, a luminilor \u00een mase.<\/p>\n\n\n\n

De fapt, Mateevici a\nfost un purt\u0103tor de lumin\u0103, un focar de luminare a maselor care vegetau \u00een\nignoran\u0163\u0103 \u015fi analfabetism, o cutie de rezonan\u0163\u0103 a vremii sale \u015fi a\u015fa ar trebui\napreciat \u015fi valorizat ast\u0103zi. (Sursa: Contrafort<\/em>,\nnr 279-280)<\/p>\n\n\n\n

Eugenia BOJOGA<\/em><\/strong><\/em>
<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

[1]<\/a> D.\nPo\u015ftarencu, Destinul rom\u00e2nilor basarabeni sub domina\u0163ie \u0163arist\u0103<\/em>.\nChi\u015fin\u0103u, Academiade \u015etiin\u0163e a Moldovei, 2012, p. 422<\/p>\n\n\n\n

[2]<\/a> O.\nGhibu, Cum s-a f\u0103cut unirea Basarabiei<\/em>. Sibiu, Ed. Asocia\u0163iunii, 1925,\np.1-2<\/p>\n\n\n\n

[3]<\/a> A.\nMateevici, Opere. Scrieri \u00een limba rom\u00e2n\u0103<\/em>. Vol. 1. Edi\u0163ie critic\u0103 de I.\nNu\u0163\u0103, E. Levit, S., P\u00e2nzaru. Chi\u015fin\u0103u, \u015etiin\u0163a, 1993, p. 437. Citatele care\nurmeaz\u0103 sunt preluate din acest volum.<\/p>\n\n\n\n

[4]<\/a> Ibidem,\np. 453-454<\/p>\n\n\n\n

[5]<\/a> Apud\nO. Ghibu, Pe baricadele vie\u0163ii. Basarabia revolu\u0163ionar\u0103. Amintiri<\/em>.\nChi\u015fin\u0103u, 1992,p. 135<\/p>\n\n\n\n

[6]<\/a> A.\nMateevici, Op. cit., <\/em>p. 463<\/p>\n\n\n\n

[7]<\/a> E.\nAlistar Romanescu, Amintiri despre p\u0103rintele poet A. Mateevici<\/em>, \u00een Cuv\u00e2nt\nmoldovenesc<\/em>,nr. 45 din 1 noiembrie 1935, p. 2<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Reprezentant ilustru al genera\u0163iei care a f\u0103urit Unirea \u00een 1918, Alexe Mateevici a militat cu toate for\u0163ele sale pentru emanciparea cultural\u0103 \u015fi na\u0163ional\u0103 a basarabenilor. De\u015fi nu a avut \u015fansa s\u0103 apuce acea zi istoric\u0103 \u2013 se \u00eemboln\u0103ve\u015fte subit pe…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,395],"tags":[],"class_list":["post-17258","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-223"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17258","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17258"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17258\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17267,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17258\/revisions\/17267"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17258"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17258"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17258"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}