Jan Jigel \u2013 membru al Comisiei\nEuropene, responsabil cu educa\u0163ia, formarea, cultura \u015fi tineretul afirma la un\nmoment dat: \u201e\u00cenv\u0103\u0163area pe tot parcursul vie\u0163ii a devenit o necesitate pentru to\u0163i\ncet\u0103\u0163enii. Trebuie s\u0103 ne dezvolt\u0103m abilit\u0103\u0163ile \u015fi competen\u0163ele pe tot parcursul\nvie\u0163ii, nu numai pentru \u00eemplinirea noastr\u0103 personal\u0103 \u015fi pentru capacitatea\nnoastr\u0103 de a ne angaja activ \u00een societatea \u00een care tr\u0103im, ci \u015fi pentru a ne\nm\u0103ri \u015fansele de a avea succes \u00eentr-o lume a muncii \u00een continu\u0103 schimbare.\u201d <\/p>\n\n\n\n
\u00cen lumina celor mai sus afirmate \u015fi\n\u00een concordan\u0163\u0103 cu directivele UE, principalul obiectiv strategic al Rom\u00e2niei\npentru anul 2020 este ca, cel pu\u0163in 10% din popula\u0163ia adult\u0103 (cu v\u00e2rste\ncuprinse \u00eentre 25 \u015fi 64 de ani) s\u0103 participe la activit\u0103\u0163i de \u00eenv\u0103\u0163are pe tot\nparcursul vie\u0163ii. <\/p>\n\n\n\n
Pentru noi, profesorii, \u00eenv\u0103\u0163area pe\ntot parcursul vie\u0163ii este util\u0103 \u015fi pentru a insufla elevilor competen\u0163e noi,\ncare s\u0103-i ajute s\u0103-\u015fi croiasc\u0103 un drum prin complicatele realit\u0103\u0163i economice \u015fi\nsociale ale zilelor noastre: acomodarea cu diversitatea, trecerea de la idee la\nac\u0163iune, con\u015ftientizarea \u015fi profitarea de oportunit\u0103\u0163i, asumarea de\nresponsabilit\u0103\u0163i, acceptarea incertitudinii, deschiderea de spirit (open mind),\ng\u00e2ndirea prospectiv\u0103 dar mai ales comunicarea asertiv\u0103<\/em><\/strong>.<\/p>\n\n\n\n Asertivitatea este o tehnic\u0103 de comunicare ce se define\u015fte\nastfel: modul de a fi al unei persoane, care se comport\u0103 echilibrat \u00een rela\u0163iile\ncu ceilal\u0163i \u015fi \u00ee\u015fi exprim\u0103 corect \u015fi cu u\u015furin\u0163\u0103 punctul de vedere \u015fi\ninteresele, f\u0103r\u0103 a le nega pe ale celorlal\u0163i \u015fi f\u0103r\u0103 a declan\u015fa conflicte.\nAltfel spus, exclude critica \u00een public, referirile la defectele persoanei\nc\u0103reia i te adresezi, ironia, \u015fi presupune concentrarea strict\u0103 la situa\u0163ia\ncreat\u0103 \u015fi la modul de solu\u0163ionare a problemelor. Tonul este direct \u015fi ferm, se\ncolaboreaz\u0103 pentru identificarea de noi idei, se vorbe\u015fte dar se ascult\u0103 \u015fi\np\u0103rerile celorlal\u0163i, fluxul conversa\u0163iei este \u00een ambele sensuri; interlocutorul\nasertiv ascult\u0103 atent, \u00ee\u015fi asum\u0103 responsabilitatea, are ini\u0163iativ\u0103, este sincer\n\u015fi constructiv, are un limbaj verbal \u015fi non-verbal \u00eencrez\u0103tor \u015fi \u00ee\u015fi exprim\u0103\npreocup\u0103rile direct c\u0103tre surs\u0103.<\/p>\n\n\n\n Este foarte important \u015fi s\u0103 deosebim\ncomunicarea asertiv\u0103 de celelalte trei tipuri: pasiv\u0103, pasiv agresiv\u0103 \u015fi\nagresiv\u0103. Pentru l\u0103murire prezint urm\u0103torul studiu de caz.<\/p>\n\n\n\n Imagina\u0163i-v\u0103 c\u0103 tocmai a\u0163i primit o\nsarcin\u0103 important\u0103, cu termen limit\u0103. \u015eti\u0163i c\u0103 ave\u0163i nevoie de ajutor din\npartea Elenei, o coleg\u0103 de serviciu, pentru a duce sarcina la bun sf\u00e2r\u015fit. Cum\nv\u0103 adresa\u0163i?<\/p>\n\n\n\n 1.\n\u201eBun\u0103, Elena! \u00cemi pare r\u0103u c\u0103 te deranjez. \u015etiu c\u0103 probabil e\u015fti ocupat\u0103 cu\nmulte alte probleme \u00een acest moment. Am primit una dintre acele sarcini\nurgente. Dac\u0103 ai posibilitatea, poate mi-ai putea da un pic de ajutor. Dar,\neste \u00een regul\u0103 dac\u0103 nu po\u0163i.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n Acesta este un exemplu clasic de\ncomunicare pasiv\u0103. Este prea agreabil\u0103, nu exprim\u0103 nici un punct de vedere,\nevit\u0103 un r\u0103spuns clar, exprim\u0103 neputin\u0163a, fiind dublat\u0103 \u00een practic\u0103 de o voce\nnesigur\u0103 \u015fi un limbaj al corpului retras.<\/p>\n\n\n\n 2.\n\u201eElena, \u015ftiu c\u0103 e\u015fti genul care nu se spete\u015fte cu munca. Hei, glumesc! Dar\nuite, c\u00e2nd ai avut probleme s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103, cine te-a ajutat? Chiar eu.\nDeci, uite, acum sunt \u00een aceea\u015fi situa\u0163ie. Nu \u00ee\u0163i face griji, oricum eu voi\nface cea mai mare parte de munc\u0103.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n Aici avem de a face cu un comunicator\npasiv-agresiv, care este sarcastic, critic, \u015fantajist, stabile\u015fte condi\u0163iile,\nnu \u00ee\u015fi exprim\u0103 \u00eengrijorarea; \u00een plus pare s\u0103 fie de acord dar \u00een realitate nu\neste de acord, evit\u0103 s\u0103 acorde asisten\u0163\u0103, iar mesajul nonverbal \u00eel contrazice\npe cel verbal.<\/p>\n\n\n\n 3.\n\u201eElena, uite, acum sunt foarte presat. Trebuie s\u0103 m\u0103 aju\u0163i s\u0103 fac acest proiect\nurgent, imediat! S\u0103 nu aud c\u0103 e\u015fti ocupat\u0103 cu altceva. Aceast\u0103 scuz\u0103 nu merge.\nDeci, stai jos \u015fi hai s\u0103-\u0163i ar\u0103t ce am nevoie s\u0103 faci tu.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n Acesta este mesajul agresiv, al\ncelui care aduce \u00eenvinov\u0103\u0163iri \u015fi acuza\u0163ii, este solicitant, imperativ, folose\u015fte\nun limbaj dur \u015fi ofensator; vocea este ridicat\u0103 \u015fi limbajul corpului\nintimidant.<\/p>\n\n\n\n 4.\n\u201eElena, tocmai mi s-a atribuit un proiect urgent care trebuie realizat \u00eentr-o\ns\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. \u0162i-a\u015f fi recunosc\u0103tor dac\u0103 m-ai putea ajuta. Proiectul implic\u0103 un\ndomeniu \u00een care experien\u0163a ta e necesar\u0103. Ceea ce mi-a\u015f dori s\u0103 faci este s\u0103\nstai c\u00e2teva minute cu mine, acum sau \u00een aceast\u0103 dup\u0103-amiaz\u0103, pentru a stabili\nc\u00e2nd \u015fi cum m\u0103 po\u0163i ajuta \u015fi s\u0103 \u00ee\u0163i spun despre ce este vorba \u00een proiect. Dac\u0103\ne\u015fti de acord, la ce or\u0103 ne putem \u00eent\u00e2lni?\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n Inutil s\u0103 mai preciz\u0103m c\u0103 acesta\neste modul corespunz\u0103tor de adresare, acesta este mesajul asertiv, negociator,\nal celui care-\u015fi urm\u0103re\u015fte \u015fi propriile interese, dar pune pe primul plan rela\u0163ia\narmonioas\u0103 cu cel\u0103lalt, fiind empatic \u015fi politicos. <\/p>\n\n\n\n Contrar a\u015ftept\u0103rilor (poate!),\ncomunicarea asertiv\u0103 presupune \u015fi o manier\u0103 hot\u0103r\u00e2t\u0103 de a spune \u201enu\u201d, atunci\nc\u00e2nd situa\u0163ia o impune. De\u015fi, teoria ne \u00eenva\u0163\u0103 c\u0103 nu este pedagogic de a adresa\nniciodat\u0103 elevilor exprim\u0103ri de genul: \u201eNu ai r\u0103spuns corect!\u201d, \u201eNu e bine cum\ng\u00e2nde\u015fti!\u201d. P\u0103rerea mea este c\u0103 lucrurile trebuie privite nuan\u0163at. Elevii\ntrebuie \u00eencuraja\u0163i la g\u00e2ndire liber\u0103, creativ\u0103, \u015fi atunci, \u00een cazul unor r\u0103spunsuri\nmai pu\u0163in inspirate la ore, se pot da replici mai \u00eendulcite, de genul: \u201ePoate e\nbine s\u0103 te mai g\u00e2nde\u015fti \u00eenainte de a formula r\u0103spunsul\u201d, \u201eS\u0103 fim mai profunzi\u201d,\n\u201eE\u015fti pe aproape dar…\u201d \u00cen schimb, v\u0103d imperios necesar\u0103 folosirea\nformul\u0103rilor \u201eNu este bine!\u201d, \u201eNu este corect!\u201d, \u201eNu este etic!\u201d, c\u00e2nd sus\u0163inem\ndiscursuri moralizatoare elevilor vinova\u0163i de acte de bullying, violen\u0163\u0103,\nabsenteism, celor care fumeaz\u0103 sau consum\u0103 droguri, celor cu comportamente\ndeviante etc.<\/p>\n\n\n\n Am \u0163inut acest\u0103 pledoarie pentru\ncomunicarea asertiv\u0103 pornind de la c\u00e2teva idei pe care, \u00eempreun\u0103 cu colega mea\nAurora Moscalu le-am expus \u00een lucrarea \u201eGhidul dirigintelui\u201d, ca urmare a\nparticip\u0103rii noastre din mai 2018 la cursul de la Bologna \u201eSoft skills for\nteachers, trainers and education staff\u201d, lucrare ce poate fi consultat\u0103 pe\nsite-ul liceului nostru la adresa https:\/\/lteant.wordpress.com\/2019\/10\/04\/ghidul-dirigintelui\/<\/a>\n. <\/p>\n\n\n\n Avantajele comunic\u0103rii asertive apar\nbilateral, at\u00e2t pentru educatori c\u00e2t \u015fi pentru educabili. \u00cen primul r\u00e2nd\nprofesorii creeaz\u0103 rela\u0163ii mult mai armonioase cu elevii \u015fi \u00ee\u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163esc\nabilit\u0103\u0163ile de a preda (mentoring-ul), ajut\u00e2ndu-i pe ace\u015ftia s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 un\nset de competen\u0163e extrem de utile, cum ar fi: \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea comunic\u0103rii interpersonale verbale \u015fi non-verbale,\nascultarea activ\u0103, dezvoltarea echipei, rezolvarea de probleme \u015fi conflicte,\nparticiparea activ\u0103 la dezvoltarea profesional\u0103, amplificarea \u00eencrederii \u00een\nsine, conceperea \u015fi livrarea unui bun discurs public, motivarea personal\u0103.<\/p>\n\n\n\n Gianina BURUIAN\u0102, profesor, Liceul\nEconomic \u201eAlexandru Ioan Cuza\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Jan Jigel \u2013 membru al Comisiei Europene, responsabil cu educa\u0163ia, formarea, cultura \u015fi tineretul afirma la un moment dat: \u201e\u00cenv\u0103\u0163area pe tot parcursul vie\u0163ii a devenit o necesitate pentru to\u0163i cet\u0103\u0163enii. Trebuie s\u0103 ne dezvolt\u0103m abilit\u0103\u0163ile \u015fi competen\u0163ele pe tot…<\/p>\n