{"id":18366,"date":"2019-11-25T14:58:57","date_gmt":"2019-11-25T14:58:57","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=18366"},"modified":"2019-11-25T14:58:57","modified_gmt":"2019-11-25T14:58:57","slug":"constantin-n-tomescu-profesor-universitar-si-secretar-al-mitropoliei-basarabiei-in-perioada-interbelica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/constantin-n-tomescu-profesor-universitar-si-secretar-al-mitropoliei-basarabiei-in-perioada-interbelica\/","title":{"rendered":"Constantin N. Tomescu, profesor universitar \u015fi secretar al Mitropoliei Basarabiei \u00een perioada interbelic\u0103"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

Pl\u0103m\u0103dit din s\u00e2nge ardelean \u015fi oltean, <\/em><\/p>\n\n\n\n

n\u0103scut dobrogean, format moldovean,\n<\/em><\/p>\n\n\n\n

devine mai t\u00e2rziu basarabean. <\/em><\/p>\n\n\n\n

(preotul Vasile \u0162epordei)<\/p>\n\n\n\n

Tat\u0103l lui Constantin Tomescu, Nicolae, era originar din\nBaia de Aram\u0103, Olte\u00adnia, iar mama, \u015etefania, din S\u0103li\u015ftea Sibiului, era\ndescendent\u0103 dintr-o important\u0103 familie de mocani ardeleni. Constantin se na\u015fte\nla Constan\u0163a, la 20 februarie 1890, devenind astfel un vl\u0103star al Dobrogei. <\/p>\n\n\n\n

Soarta a fost vitreg\u0103 cu micul Constantin. R\u0103m\u00e2ne orfan\nde tat\u0103 la v\u00e2rsta de 3 ani \u015fi rolul patern a fost preluat de preo\u0163ii de la\nbiserica din apropiere, pe care o frecventa dus de mam\u0103, fire evlavioas\u0103 \u015fi\np\u0103str\u0103toare a tradi\u0163iilor ortodoxe. Amintirile din copil\u0103\u00adrie, p\u00e2n\u0103 a r\u0103m\u00e2ne\norfan \u015fi de mam\u0103, sunt \u00eempresurate cu frumoase evoc\u0103ri despre da\u00adtinile \u015fi\ntradi\u0163iile dobrogenilor, descrieri ale ora\u015fului Constan\u0163a, pline de via\u0163\u0103 \u015fi\nculoa\u00adre, cu nostalgii \u015fi evoc\u0103ri ale figurii mamei pe care o numea duios \u201em\u0103icu\u0163a\nmea drag\u0103\u201d, cea care \u201ea s\u0103dit \u00een sufletul meu un \u00eenceput de iubire a neamului\nnostru rom\u00e2nesc\u201d.<\/p>\n\n\n\n

La v\u00e2rsta de 9 ani \u00ee\u015fi pierde \u015fi mama, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd orfan de\nambii p\u0103rin\u0163i. Nea\u00adv\u00e2nd pe nimeni pe lume, se zbate ca pe\u015ftele pe uscat.\nEpitropia, pus\u0103 de Tribunalul din Constan\u0163a s\u0103-l creasc\u0103, risipe\u015fte averea\ndestul de consistent\u0103, adunat\u0103 de p\u0103\u00adrin\u0163i pentru a-i asigura un viitor f\u0103r\u0103\ngriji \u015fi refuz\u0103 s\u0103-l sprijine s\u0103 studieze la gimna\u00adziu. Pentru a supravie\u0163ui\nConstantin \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eenve\u0163e t\u00e2mpl\u0103ria, s\u0103 devin\u0103 hamal \u00een port sau b\u0103iat de\npr\u0103v\u0103lie \u00eentr-o libr\u0103rie din ora\u015f, ba chiar \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u015fi fac\u0103 o carier\u0103\nmilitar\u0103, intr\u00e2nd copil de trup\u0103 \u00een marin\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u00cens\u0103 sufletul s\u0103u, \u00eenclinat spre studiu, nu se \u00eemp\u0103ca cu\naceast\u0103 situa\u0163ie. Se alipe\u015fte de protopopul ora\u015fului, preotul Gheorghe\nNiculescu, care, apreciindu-i dragostea de cele biserice\u015fti, \u00eel sprijin\u0103 pe\nmicul orfan s\u0103 se \u00eenscrie la Seminarul Teologic din Gala\u0163i. Datorit\u0103 unui\ncomplex de \u00eemprejur\u0103ri, descris \u00een am\u0103nunt \u00een cuprinsul memoriilor sale1<\/sup>,\nConstantin Tomescu nu trece concursul, dar, cu acest prilej, \u00eel cunoa\u015fte pe\narhima\u00addritul de scaun Nicodim Munteanu, viitor episcop de Hu\u015fi, mitropolit al\nMoldovei \u015fi patriarh al Rom\u00e2niei, de care-l va lega un statornic sentiment de\nfidelitate \u015fi admira\u0163ie. Imaginea vl\u0103dic\u0103i Nicodim, a\u015fa cum este conturat\u0103 de\nc\u0103tre Constantin Tomescu \u00een memoriile sale, este una mai mult dec\u00e2t\nm\u0103gulitoare, fiind cea mai detaliat\u0103 biografie a celui de-al doilea patriarh al\nRom\u00e2niei, redactat\u0103 de un contemporan. <\/p>\n\n\n\n

Cu sprijinul lui Nicodim Munteanu, t\u00e2n\u0103rul Tomescu reu\u015fe\u015fte\n\u00een cele din urm\u0103 s\u0103 intre la seminarul din Ia\u015fi, pe care-l absolv\u0103 ca premiant,\n\u00een 1912. Doritor s\u0103-\u015fi con\u00adtinue studiile, Constantin Tomescu urmeaz\u0103\nFacultatea de Teologie din Bucure\u015fti, unde se afirm\u0103 ca un eminent, dar \u015fi ca\nlider de opinie dinamic, animat de marele ideal al unit\u0103\u0163ii na\u0163ionale. <\/p>\n\n\n\n

Ales pre\u015fedinte al\nstuden\u0163ilor de la Teologie, Tomescu trece \u00een Ardealul maicii sale, aflat sub\nst\u0103p\u00e2nire chesaro-cr\u0103iasc\u0103, cu un grup de 30 de studen\u0163i de la Teolo\u00adgie,\npentru a aduce rom\u00e2nilor ardeleni un mesaj al patriei libere. Acolo, prin inter\u00admediul\nAsocia\u0163iei \u201eAstra\u201d, face cuno\u015ftin\u0163\u0103 cu Onisifor Ghibu, Octavian Goga, Vasile\nBologa. Este arestat de autorit\u0103\u0163ile maghiare \u015fi re\u0163inut \u00een penitenciarul din\nSibiu p\u00e2n\u0103 ce guvernul rom\u00e2n reu\u015fe\u015fte s\u0103-l elibereze. Ac\u0163iunea studen\u0163ilor\nteologi a aflat mare ecou \u00een r\u00e2ndurile rom\u00e2nilor din Ardeal, care visau la\nunirea cu Patria Mam\u0103. <\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1916, anul intr\u0103rii Rom\u00e2niei \u00een Primul R\u0103zboi Mondial\nal\u0103turi de Antant\u0103, Constantin Tomescu era proasp\u0103t absolvent al Facult\u0103\u0163ii de\nTeologie, vis\u00e2nd la o burs\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate. \u00cens\u0103 \u201echemarea istoriei\u201d l-a\ndeterminat s\u0103 se \u00eenroleze ca soldat voluntar, f\u0103c\u00e2nd parte din echipa unui tren\nsanitar, pe \u00eentreaga durat\u0103 a r\u0103zboiului. Se ocup\u0103 de \u00eengrijirea r\u0103ni\u0163ilor, de\nnevoile spirituale ale combatan\u0163ilor \u015fi i se \u00eencredin\u0163eaz\u0103, inclusiv,\nresponsabilitatea de grefier al trenului, sarcin\u0103 care \u00eentr-un fel anticipeaz\u0103\nviitoarele activit\u0103\u0163i ale lui Constantin Tomescu. <\/p>\n\n\n\n

\u00cen condi\u0163iile dezagreg\u0103rii fostului Imperiu \u0163arist \u015fi a\nimpactului revolu\u0163iei bol\u015fe\u00advice, mi\u015fcarea na\u0163ional\u0103 a rom\u00e2nilor din Basarabia\ndecide ca teritoriul dintre Prut \u015fi Nistru s\u0103 se uneasc\u0103 cu Rom\u00e2nia. Ziua de 27\nmartie 1918 (st.v.), zi \u00een care la Chi\u015fin\u0103u, \u00een \u015fedin\u0163a Sfatului \u0162\u0103rii, a fost\nadoptat\u0103 Declara\u0163ia de Unire a Basarabiei cu \u0163ara-ma\u00adm\u0103, Rom\u00e2nia, \u00eel g\u0103se\u015fte pe\nConstantin Tomescu \u00een trenul sanitar, lupt\u00e2nd \u00eempreun\u0103 cu echipa medical\u0103\n\u00eempotriva febrei recurente \u015fi a tifosului exantematic. Vestea, ne asigur\u0103\nautorul \u00een memoriile sale, a fost primit\u0103 cu mare entuziasm \u015fi bucurie. <\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

Anul 1918 a reprezentat nu doar anul Unirii Basarabiei cu\n\u0163ara-mam\u0103, dar a devenit \u015fi anul \u00een care t\u00e2n\u0103rul absolvent al Facult\u0103\u0163ii de\nTeologie din Bucure\u015fti, Con\u00adstantin Tomescu, \u00ee\u015fi \u00eencepe cariera profesional\u0103,\n\u00een chip nea\u015fteptat pentru el, chiar pe meleaguri basarabene. Dup\u0103 mai bine de\nun secol, timp \u00een care rom\u00e2nii basa\u00adrabeni au fost integra\u0163i cu for\u0163a din punct\nde vedere bisericesc \u00een cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse, fiind supu\u015fi unui aspru\nproces de rusificare, venise momentul ca via\u0163a bisericeasc\u0103 din Basarabia s\u0103 se\nreg\u0103seasc\u0103 sub omoforul Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne. \u00cen vederea reorganiz\u0103rii vie\u0163ii\nbiserice\u015fti dintre Prut \u015fi Nistru, Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne,\ntrimite \u00een Basarabia, ca loc\u0163iitor al scaunului arhie\u00adpiscopiei Chi\u015fin\u0103ului, pe\nepiscopul de Hu\u015fi, Nicodim Munteanu. Av\u00e2nd nevoie de oameni pentru a \u00eentocmi\ncancelaria eparhial\u0103, vl\u0103dica Nicodim, de comun acord cu ministrul Cultelor \u015fi\nal Instruc\u0163iunii, Simion Mehedin\u0163i, \u00eel nume\u015fte pe Constantin N. Tomescu \u00een func\u0163ia\nde secretar general al Mitropoliei Basarabiei. Ceea ce p\u0103rea o slujb\u0103 temporar\u0103\ns-a dovedit a fi o activitate \u00eentins\u0103 pe mai bine de dou\u0103 decenii. Astfel, \u201epl\u0103m\u0103dit\ndin s\u00e2nge ardelean \u015fi oltean, n\u0103scut dobrogean, format moldo\u00advean, devine\nbasarabean, prin tot ceea ce a dat bisericii \u015fi \u0163\u0103rii sale\u201d, avea s\u0103 spun\u0103\ndespre Constantin Tomescu unul din fo\u015ftii s\u0103i discipoli, Vasile \u0162epordei2<\/sup>.<\/p>\n\n\n\n

Aleg\u00e2nd s\u0103-\u015fi tr\u0103iasc\u0103 via\u0163a \u015fi s\u0103-\u015fi\nconstruiasc\u0103 o carier\u0103 \u00een Basarabia, Constantin Tomescu devine, sub anumite\naspecte, mai \u201ebasarabean\u201d dec\u00e2t \u00een\u015fi\u015fi basarabenii. Din punctul s\u0103u de vedere,\nBasarabia se prezenta ca o uria\u015f\u0103 mare spiritual\u0103, aflat\u0103 sub pustiuri, care\ntrebuia scoas\u0103 \u00een eviden\u0163\u0103 \u015fi canalizat\u0103 \u00een form\u0103 \u015fi expresie rom\u00e2\u00adneasc\u0103.\nAceast\u0103 misiune profesorul Tomescu a \u00eendeplinit-o fie de la \u00een\u0103l\u0163imea cate\u00addrei\nuniversitare, fie din pozi\u0163iile administrative din interiorul Bisericii, ca om\npolitic \u015fi ca \u00eenv\u0103\u0163at. Ini\u0163ial, a avut sarcina s\u0103 prelucreze documentele\nCancelariei eparhiale \u00een limba rom\u00e2n\u0103 literar\u0103. \u00cen timp, a devenit persoana\nindispensabil\u0103 a Cancelariei Epar\u00adhiei Chi\u015fin\u0103ului, pe care a organizat-o\nsistematic, colabor\u00e2nd fructuos cu Gurie Gro\u00adsu, arhiepiscop al Chi\u015fin\u0103ului \u015fi mitropolit\nal Basarabiei, precum \u015fi cu urma\u015ful acestu\u00adia, Efrem En\u0103cescu, care a condus\neparhia din postura de locotenent de mitropolit.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen urma reorganiz\u0103rii administrative\na Bisericii Basarabiei, teritoriul fostei Arhi\u00adepiscopii a Chi\u015fin\u0103ului \u015fi\nHotinului a fost \u00eemp\u0103r\u0163it \u00een trei: Arhiepiscopia Chi\u015fin\u0103ului \u015fi Episcopia Cet\u0103\u0163ii\nAlbe \u2013 Ismail, care au format Mitropolia Basarabiei, \u015fi Episcopia Hotinului, cu\nre\u015fedin\u0163a la B\u0103l\u0163i, inclus\u0103 \u00een componen\u0163a Mitropoliei Bucovinei. Primul episcop\nal Hotinului a fost ales, \u00een martie 1923, Visarion Puiu, p\u00e2n\u0103 atunci episcop de\nArge\u015f, care a devenit prieten apropiat al profesorului Tomescu. Visarion Puiu a\ndesf\u0103\u015furat \u00een noua eparhie o \u201elucrare epocal\u0103\u201d, dup\u0103 cum s-a exprimat, \u00een\namintirile sale, Constantin Tomescu. Un vast proiect ctitoricesc, economic \u015fi\ncultural a fost im\u00adplementat cu \u00eend\u00e2rjire de c\u0103tre episcopul Visarion \u00eentr-un\nspa\u0163iu vitregit, iar prietenul s\u0103u Tomescu aloc\u0103 pagini \u00eensemnate \u00een memoriile\nsale acestor realiz\u0103ri. Pe \u00eentreg parcursul carierei lui Visarion Puiu,\nConstantin Tomescu i-a fost al\u0103turi, \u00eemp\u0103r\u0163indu-\u015fi timpul \u00eentre Chi\u015fin\u0103u \u015fi B\u0103l\u0163i.\nDe\u015fi, deputat \u00een Adunarea Eparhial\u0103 din Chi\u015fin\u0103u \u015fi re\u00adprezentant al\nArhiepiscopiei Chi\u015fin\u0103ului \u00een Congresul Na\u0163ional Bisericesc, Constantin Tomescu\na fost ales \u2013 ca o recunoa\u015ftere a implic\u0103rii sale active \u00een Episcopia Hotinului\n\u2013 deputat \u00een Adunarea Eparhial\u0103 de la B\u0103l\u0163i. <\/p>\n\n\n\n

Al\u0103turi de activitatea pe teren\nadministrativ bisericesc, Constantin Tomescu desf\u0103\u00ad\u015foar\u0103 o intens\u0103 activitate\npe t\u0103r\u00e2m cultural. La Chi\u015fin\u0103u, el g\u0103se\u015fte revista \u201eLumin\u0103to\u00adrul\u201d, scoas\u0103 de\nmai mul\u0163i ani \u00een limba rom\u00e2n\u0103, dar redactat\u0103 cu litere chirilice de c\u0103tre\niconomul mitrofor Constantin Popovici. Se al\u0103tur\u0103 colaboratorilor revistei,\npublic\u0103 o serie de studii despre istoria rom\u00e2nilor, devenind, \u00een timp, redactor\nal acestei reviste.<\/p>\n\n\n\n

\u00cempreun\u0103 cu profesorul universitar\nToma G. Bulat, ini\u0163iaz\u0103, la Chi\u015fin\u0103u, apari\u0163ia revistei trimestriale de istorie\n\u015fi geografie a Moldovei dintre Prut \u015fi Nistru, \u201eArhivele Basarabiei\u201d, care a\nap\u0103rut \u00een perioada anilor 1929-1938. Scopul \u201eArhivelor Basarabiei\u201d era \u201estudierea\np\u0103m\u00e2ntului \u015fi a omului acestui \u0163inut de grani\u0163\u0103\u201d3<\/sup>, av\u00e2nd o \u201eorientare\npatriotic\u0103, de dezvoltare a con\u015ftiin\u0163ei na\u0163ionale \u015fi de contribuire la scrierea\nistoriei adev\u0103rate a \u0163\u0103rii\u201d4<\/sup>. Majoritatea materialelor publicate\nsunt documente de arhiv\u0103 re\u00adferitoare la istoria Moldovei \u015fi istoria bisericii\ndin \u0163inut, probleme de drept, dispozi\u0163ii, hot\u0103r\u00e2ri, scrisori \u015fi declara\u0163ii apar\u0163in\u00e2nd\ndiverselor structuri de stat, dar \u015fi persoanelor particulare. Materialele\npublicate au fost \u00eengrijite, prefa\u0163ate \u015fi comentate de Leon T. Boga, Toma G.\nBulat, Constantin N. Tomescu, Emil Gane, Iosif Lep\u015fi, Paul Mihail, Ioan\nPelivan, \u015etefan Ciobanu, Victor Tufescu, Constantin Popovici, \u015f.a. Revista s-a\nbucurat de aten\u0163ie sporit\u0103 din partea autorit\u0103\u0163ilor \u015fi istoricilor. A fost sus\u0163inut\u0103\nde Nicolae Ior\u00adga care se interesa mereu de documentele noi tip\u0103rite \u00een\npaginile revistei. Multe dintre documente, pierdute din cauza evacu\u0103rii\narhivelor \u00een perioada r\u0103zboiului, au putut fi identificate mai t\u00e2rziu \u015fi\npreluate de prestigioasele colec\u0163ii editate de Academia Ro\u00adm\u00e2n\u0103 (Documente\nprivind Istoria Rom\u00e2niei \u015fi Documenta Romaniae Historica), doar datorit\u0103\nfaptului c\u0103 au fost publicate \u00een paginile revistei \u201eArhivele Basarabiei\u201d. <\/p>\n\n\n\n

Constantin N. Tomescu a fost, totodat\u0103, \u015fi unul din\nredactorii \u201eRevistei istori\u00adco-biserice\u015fti din Chi\u015fin\u0103u\u201d prin intermediul\nc\u0103reia se readucea \u00een aten\u0163ie istoria bisericii din Basarabia. <\/p>\n\n\n\n

De asemenea, nu trebuie uitat c\u0103 profesorul Tomescu este\nautorul unei substan\u00ad\u0163iale opere istoriografice. \u201eStr\u0103dania mea publicistic\u0103\u201d\n(numele unuia dintre capito\u00adlele memoriilor) se \u00eencununeaz\u0103 cu mai multe opere\nde istorie a Bisericii Rom\u00e2ne, printre care merit\u0103 a fi numite: Istoria Sfintei\nM\u0103n\u0103stiri H\u00e2rjauca<\/em>, Chi\u015fin\u0103u, 1924; Epi\u00adscopia Hotinului. Date istorice \u015fi\nstatistice<\/em>, Chi\u015fin\u0103u, 1925; Documente \u015fi scrisori din fa\u00admilia\nAndronachi Donici<\/em>, Chi\u015fin\u0103u 1928; Catagrafia Basarabiei din 1817<\/em>,\nChi\u015fin\u0103u 1928; \u00cenfiin\u0163area Episcopiei Chi\u015fin\u0103ului \u015fi Hotinului (1813)<\/em>,\n\u00een \u201eArhivele Basarabiei\u201d, an I, 1929, nr. 1; Exarhul Gavriil \u015fi Mitropolitul\nIgnatie al Ungrovlahiei, 1810<\/em>, \u00een \u201eArhivele Basara\u00adbiei\u201d, an. II, 1930, nr.\n2; \u015etiri catagrafice din Biserica Moldovei din 1809<\/em>; Documente\nbasarabene, <\/em>2 volume, Chi\u015fin\u0103u 1928-1938 (\u00een colaborare cu Visarion Puiu, \u015etefan\nBe\u00adrechet, \u015etefan Ciobanu \u015fi Leon T. Boga) \u015f. a., \u00een total peste 50 de lucr\u0103ri.\nUna din marile satisfac\u0163ii din via\u0163a lui Constantin Tomescu a fost \u00eenfiin\u0163area\nFa\u00adcult\u0103\u0163ii de\nTeologie din Chi\u015fin\u0103u. Memoriile lui Constantin N.\nTomescu, editate recent \u00eentr-un volum de 1100 pagini5<\/sup>, se constituie \u00eentr-o surs\u0103 esen\u0163ial\u0103 de cunoa\u015ftere\na activit\u0103\u0163ii\nacestei institu\u0163ii, cu un rol major \u00een via\u0163a spiritual\u0103 a Basa\u00adrabiei interbelice. Proiectul facult\u0103\u0163ii de\nla Chi\u015fin\u0103u, a fost aprobat \u00een 1926, cu spriji\u00adnul mare\u015falului Alexandru Averescu, al\npoetului Octavian Goga \u015fi al\nfilosofului Ion Petrovici. \u00cen cadrul acestei facult\u0103\u0163i Constantin Tomescu, care, \u00een 1927, \u00ee\u015fi ia docto\u00adratul \u00een teologie,\ndevine profesor de Istoria Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne \u015fi prodecan al Facult\u0103\u0163ii. \u00cen condi\u0163iile \u00een care majoritatea profesorilor din\ncadrul tinerei facult\u0103\u0163i\nerau cu domiciliul stabil \u00een alte ora\u015fe \u015fi f\u0103ceau naveta la Chi\u015fin\u0103u, Tomescu, ca om al locului, este cel care \u201e\u0163ine \u00een m\u00e2n\u0103\u201d facultatea, din punct de vedere\nadministrativ. Din memorii afl\u0103m informa\u0163ii interesante despre via\u0163a\ncolectivului de profesori care cuprindea multe nume mari, precum Gala\nGalaction, Nichifor Crainic, fra\u0163ii\nCicerone \u015fi Valeriu\nIord\u0103chescu, Ion Savin, \u015etefan\nCiobanu, Serghie Bejan, arhimandritul Iuliu Scriban. Evident, nu to\u0163i au fost la sufletul lui Constantin Tomescu, din ra\u0163iuni acade\u00admice sau preferin\u0163e politice, iar acest lucru nu l-a ascuns c\u00e2tu\u015fi de pu\u0163in \u00een cuprinsul memoriilor\nsale. De asemenea, memoriile arat\u0103 modul \u00een care era organizat\u0103 via\u0163a studen\u0163easc\u0103 \u00een cadrul Facult\u0103\u0163ii de Teologie, studen\u0163ii\nfiind angrena\u0163i \u00een numeroase activit\u0103\u0163i cultural-misionare, excursii cu caracter duhovnicesc etc. O lectur\u0103 atent\u0103 arat\u0103 vastitatea proiectului \u00een care era implicat\u0103 facultatea,\nde refacere a ecumenici\u00adt\u0103\u0163ii ortodoxiei, rupt\u0103 de disputele na\u0163ionaliste ale secolului al XIX-lea \u015fi de\nloviturile aplicate de bol\u015fevism.\nTot \u00een aceast\u0103 logic\u0103 se explic\u0103 numeroasele deplas\u0103ri\nale pro\u00adfesorului Tomescu (\u00een multe cazuri\nal\u0103turi de Visarion Puiu) \u00een Cehoslovacia, Turcia, Palestina, Italia, Egipt, Bulgaria etc. Ca recunoa\u015ftere a acestor eforturi i se acord\u0103\ntitlurile de arhon mare dikeofilax al Patriarhiei ecumenice \u015fi de cavaler al Ordinului Sf\u00e2ntului\nMorm\u00e2nt.<\/p>\n\n\n\n

Dar implicarea lui Constantin Tomescu \u00een via\u0163a Basarabiei\nnu se opre\u015fte aici. T\u0103\u00adr\u00e2mului bisericesc \u015fi celui cultural i se adaug\u0103 cel al\nadministra\u0163iei civile \u015fi cel politic. \u00cel leag\u0103 o statornic\u0103 prietenie de Gherman\nP\u00e2ntea, primar al Chi\u015fin\u0103ului \u00een perioada interbelic\u0103, pe care-l nume\u015fte \u00een\nscrierile sale \u201einimosul frate basarabean\u201d, fiind im\u00adpresionat de activitatea\nacestuia, din perioada mi\u015fc\u0103rii na\u0163ionale din 1917 p\u00e2n\u0103 \u00een anii celui de-al\nDoilea R\u0103zboi Mondial. Particip\u0103 la planurile de dezvoltare social-econo\u00admic\u0103 \u015fi\ncultural\u0103 a Chi\u015fin\u0103ului, fiind mereu implicat, ca pre\u015fedinte sau membru, \u00een tot\nfelul de comitete \u015fi asocia\u0163ii care promoveaz\u0103 diverse ini\u0163iative cet\u0103\u0163ene\u015fti. <\/p>\n\n\n\n

\u00centre\u0163ine leg\u0103turi vaste\ncu majoritatea elitei politice basarabene, cu unii dintre ace\u015ftia polemiz\u00e2nd\nintens cu privire la modul \u00een care trebuie conceput\u0103 dezvolta\u00adrea teritoriului\ndintre Prut \u015fi Nistru. Ostil politicii promovate de Partidul Na\u0163ional Liberal,\nTomescu devine un opozant al exponen\u0163ilor acestui partid la Chi\u015fin\u0103u. Din acest\nmotiv, imaginea unor lideri liberali, a\u015fa cum reiese din memoriile lui Constan\u00adtin\nTomescu, nu este una \u00eentru totul agreabil\u0103.<\/p>\n\n\n\n

      \u00cen cele din\nurm\u0103, op\u0163iunile sale politice se \u00eendreapt\u0103 c\u0103tre Partidul Na\u0163ional Cre\u015ftin,\ncondus de A. C. Cuza \u015fi Octavian Goga, activ\u00e2nd ca pre\u015fedinte al filialei jude\u0163ului\nL\u0103pu\u015fna \u015fi ca inspector al Basarabiei (responsabil cu activitatea partidu\u00adlui\npe \u00eentreaga regiune). Odat\u0103 cu formarea guvernului Goga-Cuza, \u00een decembrie\n1937, profesorul Constantin Tomescu a fost numit subsecretar de stat pentru\nCulte \u015fi Arte. Debarcarea executivului de c\u0103tre regele Carol al II-lea, \u00een\nfebruarie 1938, a pus cap\u0103t scurtei sale experien\u0163e guvernamentale. Apoi,\nleg\u0103turile sale cu mitro\u00adpolitul Visarion Puiu, intrat \u00een dizgra\u0163ia\nputernicilor vremii, l-au situat pe profesorul Tomescu \u00eentr-un con de umbr\u0103 din\ncare a revenit abia dup\u0103 eliberarea Basarabiei de c\u0103tre armatele rom\u00e2ne \u00een vara\nanului 1941 \u015fi \u00eenaintarea acestora spre Est. <\/p>\n\n\n\n

Refugiat din Basarabia ocupat\u0103 de sovietici, \u00een vara\nanului 1940, profesorul To\u00admescu a \u00eentre\u0163inut leg\u0103turi str\u00e2nse cu ceilal\u0163i\nrefugia\u0163i dintre Prut \u015fi Nistru, implic\u00e2n\u00addu-se apoi \u00een opera de refacere a vie\u0163ii\nbiserice\u015fti de dincolo de Prut, afectat\u0103 grav de loviturile ateismului bol\u015fevic.\nMai mult, dup\u0103 reabilitarea mitropolitului Visarion, marele s\u0103u prieten, \u015fi\nnumirea acestuia la c\u00e2rma Misiunii Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne \u00een Transnistria,\nprofesorul Tomescu a fost solicitat s\u0103 sprijine dup\u0103 puteri eforturile de rena\u015ftere\na credin\u0163ei cre\u015ftine \u00eentre Nistru \u015fi Bug. Astfel, de\u015fi la o v\u00e2rst\u0103 destul de\n\u00eenaintat\u0103, Constantin Tomescu \u00ee\u015fi \u00eemparte existen\u0163a \u00een anii r\u0103zboiului \u00eentre\nCern\u0103u\u0163i (unde, \u00eentre timp, devenise profesor la Facultatea de Teologie), Chi\u015fin\u0103u\n\u015fi Odessa (\u00een calitate de inspector general administrativ bisericesc). <\/p>\n\n\n\n

Schimb\u00e2ndu-se soarta r\u0103zboiului, armatele sovietice\nintr\u0103, la jum\u0103tatea anului 1944, \u015fi ocup\u0103 Basarabia, de data aceasta pentru\nmult mai mult\u0103 vreme. Profesorul Tomescu se refugiaz\u0103 la Sibiu \u015fi nu va mai\nreveni \u00een Basarabia lui drag\u0103. \u00cen acea pe\u00adrioad\u0103 Sibiul era un loc de refugiu\npentru numeroase persoanalit\u0103\u0163i, inclusiv pentru familia b\u0103tr\u00e2nului A. C. Cuza,\ncare, de altfel, va deceda la scurt\u0103 vreme dup\u0103 \u00eenche\u00adierea conflagra\u0163iei\nmondiale. Acesta ar fi l\u0103sat cu limb\u0103 de moarte ca urma\u015ful s\u0103u la conducerea\npartidului s\u0103 fie profesorul Constantin Tomescu, fapt care mai t\u00e2rziu va avea\nconsecin\u0163e grave asupra destinului s\u0103u. <\/p>\n\n\n\n

Arestat \u00een anul 1948, \u00een condi\u0163iile declan\u015f\u0103rii amplelor\nrepresiuni \u00eempotriva elite\u00adlor vechii Rom\u00e2nii, pentru acuza\u0163ia de omisiune de\ndenun\u0163(c\u00e2teva persoane arestate \u00eei pomeniser\u0103 numele, iar el era \u201evinovat\u201d c\u0103\nnu le denun\u0163ase Securit\u0103\u0163ii)6, profesorul Tomescu a\nfost arestat, judecat \u015fi achitat \u00een februarie 1950. La scurt timp \u00eens\u0103, \u00een mai\n1950, era din nou arestat \u015fi \u00eenchis administrativ la \u00eenchisoarea Sighet, \u00een\ncalitate de demnitar \u00eentr-unul din guvernele \u201eburghezo-mo\u015fiere\u015fti\u201d7<\/sup>.\n<\/p>\n\n\n\n

Eliberat \u00een vara anului 1955, Constantin Tomescu s-a\nstabilit cu domiciliul no\u00adminal la fiul s\u0103u, Nicolae, \u00een Bucure\u015fti. \u00cen\nrealitate, cea mai mare parte a timpului o petrecea la Schitul Co\u015fna, Vatra\nDornei, unde stare\u0163era un basarabean, p\u0103rinte\u00adle Grigore Cobzaru, originar din\nSoroca. Securitatea a \u00eenceput s\u0103-i urm\u0103reasc\u0103 pe am\u00e2ndoi, deoarece ambii\nfuseser\u0103 lega\u0163i, \u00eentr-un fel sau altul, de mitropolitul Vi\u00adsarion Puiu,\nrefugiat \u00een Occident \u015fi considerat criminal de r\u0103zboi, la Co\u015fna p\u0103str\u00e2n\u00addu-se,\nde altfel, o parte din bagajele acestuia. De asemenea, printre obiectivele\nSecurit\u0103\u0163ii se num\u0103ra \u015fi urm\u0103rirea preo\u0163ilor originari din Basarabia, care reu\u015fiser\u0103\ns\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, ace\u015ftia fiind considera\u0163i \u00een majoritatea lor \u201ereac\u0163ionari\u201d.\n<\/p>\n\n\n\n

Prin mijloace specifice, agen\u0163ii poli\u0163iei politice au\nstabilit c\u0103 profesorul Tomescu a p\u0103strat leg\u0103turi cu clerici basarabeni precum\nPavel Guciujna, Vladimir B\u00e2rjoveanu, Boris Bobcenco, Dumitru Balaur, Vasile \u0162epordei\n\u015fi al\u0163ii. To\u0163i ace\u015ftia sperau \u00eentr-o vii\u00adtoare eliberare a Basarabiei \u015fi o\nrefacere \u00een acest \u0163inut a Mitropoliei rom\u00e2ne\u015fti. Prin\u00adtre discu\u0163iile, adesea\nfanteziste, dar care \u00eencercau s\u0103 men\u0163in\u0103 speran\u0163a \u00een acest ideal, s-au num\u0103rat \u015fi\nacelea referitoare la viitoarea conducere a eparhiei. Astfel, profeso\u00adrul\nTomescu, devenit \u00eentre timp v\u0103duv, ar fi urmat s\u0103 devin\u0103 mitropolit al\nBasarabiei. <\/p>\n\n\n\n

Sentimentele lui Constantin Tomescu pentru Basarabia au\nfost exprimate \u00eentr-o poezie, intitulat\u0103 \u201eDor de Basarabia\u201d, pe care a\nrecitat-o cu prilejul unei pomeniri a regretatei sale so\u0163ii, fiic\u0103 a\nBasarabiei, Olga Poliacov.Din pricina acestei poezii, Securitatea l-a\nconsiderat pe Constantin Tomescu drept o persoan\u0103 ce \u201ecaut\u0103 s\u0103 men\u0163in\u0103 psihoza\n\u00een r\u00e2ndurile basarabenilor despre un nou r\u0103zboi, iar Basarabia va fi eliberat\u0103\u201d.\nDe aceea, \u00een iunie 1958, profesorul Tomescu era luat \u00een lucru \u00een dosar\nindividual, pentru a i se documenta mai temeinic activitatea sa \u201eostil\u0103\u201d,\n\u00eendreptat\u0103 \u00eempotriva Uniunii Sovietice. Cum \u00een 1958 deja \u00eencepuse \u00een Rom\u00e2nia al\ndoilea val de represiune generalizat\u0103, profesorul Tomescu a fost arestat la 25\naugust 1958, de Securitatea Suceava, ini\u0163ial pentru manifest\u0103rile sale na\u0163ionaliste.\n\u00cen concluzi\u00adile de \u00eenvinuire din cadrul procesului i s-a re\u0163inut printre acuza\u0163ii\n\u015fi poezia amintit\u0103 mai sus, \u00eens\u0103 principalul cap\u0103t de acuzare a fost legat de\nun aspect de natur\u0103 politic\u0103. <\/p>\n\n\n\n

Securitatea era \u00een acea\nperioad\u0103 interesat\u0103 s\u0103 fabrice c\u00e2t mai multe dosare, cu c\u00e2t mai mul\u0163i inculpa\u0163i,\ndeaceea, Constantin Tomescu nu a fost singurul condamnat \u00een acel caz. Din\ndosarele mai vechi \u015fi din numeroasele interogatorii, poli\u0163ia politic\u0103 \u015ftia de\napartenen\u0163a acestuia la Partidul Na\u0163ional Cre\u015ftin. \u00cen lunile urm\u0103toare, la\nintervale mari de timp, sunt aresta\u0163i \u015fi ancheta\u0163i o serie de fo\u015fti membri ai\nacestui partid, Securitatea construind \u00een cele din urm\u0103 un scenariu fantezist\n\u00een care se por\u00adnea de la ideea c\u0103 profesorul Tomescu preluase conducerea\npartidului \u00een ilegalitate (conform legendei amintite mai sus) \u015fi \u00eencepuse ac\u0163iunea\nde reorganizare a acestu\u00adia. Dintre to\u0163i cei aresta\u0163i, Tomescu cuno\u015ftea doar o\nsingur\u0103 persoan\u0103. Pentru a re\u00adzolva \u015fi aceast\u0103 dificultate, Securitatea a\nacreditat ideea c\u0103 \u201eorganiza\u0163ia subversiv\u0103\u201d folosea leg\u0103tura \u201ede la om la om\u201d,\nmembrii acesteia necunosc\u00e2ndu-se unii pe ceilal\u0163i. <\/p>\n\n\n\n

Procesul a avut loc abia \u00een\noctombrie 1960. \u00cen calitate de \u201e\u015fef de organiza\u0163ie sub\u00adversiv\u0103\u201d, profesorul\nTomescu a fost condamnat, prin sentin\u0163a 131\/17 octombrie 1960, la 20 de ani de\ntemni\u0163\u0103 grea pentru \u201ecrima de uneltire contra ordinii sociale\u201d. \u00cencar\u00adcerat la\nJilava, Constantin Tomescu a fost eliberat la 11 aprilie 1964, \u00een baza\ndecretului de gra\u0163iere 176\/1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare\nRom\u00e2ne. <\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 eliberare, s-a\nstabilit cu domiciliul \u00een Bucure\u015fti, trec\u00e2nd la cele ve\u015fnice la 5 iulie 1983.<\/p>\n\n\n\n

Silvia CORL\u0102TEANU-GRANCIUC,<\/em><\/strong><\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

George ENACHE<\/em><\/strong><\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

[1]\nConstantin N.Tomescu, Jurnal din via\u0163a\nmea<\/em>. Chi\u015fin\u0103u, Cartdidact 2018.<\/p>\n\n\n\n

2 Vasile \u0162epordei,\nProfesorul universitar Constantin N. Tomescu<\/em>, \u00een: \u201eAu murit cu g\u00e2ndul \u015fi\ndorul de Basarabia\u201d. Editura\nEminesu, Bucure\u015fti, 1997, p. 59.3<\/p>\n\n\n\n

3 Arhivele Basarabiei<\/em>, nr. 1, 1929. Tipografia Eparhial\u0103 \u201eCartea Rom\u00e2neasc\u0103\u201d. Chi\u015fin\u0103u, 1929. <\/p>\n\n\n\n

4 Silvia Corl\u0103teanu-Granciuc, Revista \u201eArhivele Basarabiei\u201d\n(1929-1938) \u015fi autorii ei. <\/em>\u00cen: \u201ePergament. Anuarul Arhivelor Republicii Moldova\u201d. Volum II, Chi\u015fin\u0103u, 1999, p. 76.<\/p>\n\n\n\n

5 A se vedea Constantin N.Tomescu, Jurnal din via\u0163a mea<\/em>. Chi\u015fin\u0103u,\nCartdidact 2018.<\/p>\n\n\n\n

6 Arhivele Consiliului Na\u0163ional pentru\nStudierea Arhivelor Securit\u0103\u0163ii, fond Penal, dosar nr. 852, vol. II, f. 229.<\/p>\n\n\n\n

7 George Enache, Constantin Tomescu, un basarabean prin \u201eadop\u0163ie cultural\u0103<\/em>\u201d, \u00een: \u201eIn\nhonorem Ion \u015ei\u015fcanu. Studii de istorie a rom\u00e2nilor\u201d. Cahul, 27 martie 2011, p.\n210.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pl\u0103m\u0103dit din s\u00e2nge ardelean \u015fi oltean, n\u0103scut dobrogean, format moldovean, devine mai t\u00e2rziu basarabean. (preotul Vasile \u0162epordei) Tat\u0103l lui Constantin Tomescu, Nicolae, era originar din Baia de Aram\u0103, Olte\u00adnia, iar mama, \u015etefania, din S\u0103li\u015ftea Sibiului, era descendent\u0103 dintr-o important\u0103 familie…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,411],"tags":[],"class_list":["post-18366","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-226"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18366","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18366"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18366\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18378,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18366\/revisions\/18378"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18366"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18366"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18366"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}