{"id":18524,"date":"2019-12-24T03:38:16","date_gmt":"2019-12-24T03:38:16","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=18524"},"modified":"2019-12-24T03:38:16","modified_gmt":"2019-12-24T03:38:16","slug":"rememorari-nemtene-24","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/rememorari-nemtene-24\/","title":{"rendered":"Rememor\u0103ri nem\u0163ene"},"content":{"rendered":"\n<p>Decembrie\n2019<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 5\/1934 \u2013\nn. <strong>Vasile \u0162ifui<\/strong>, la Ceahl\u0103u, Neam\u0163\n(d.?), profesor de matematic\u0103, absolvent al Liceului \u201ePetru Rare\u015f\u201d din\nPiatra-Neam\u0163 \u015fi al Facult\u0103\u0163ii de Matematic\u0103-Fizic\u0103 a Universit\u0103\u0163ii din Ia\u015fi, a\nprofesat la Liceul din Bicaz (1958-1971), apoi la Liceul de Informatic\u0103 din\nPiatra-Neam\u0163. Colaborator cu studii \u015fi articole la <em>Revista de Matematic\u0103<\/em>, seria B. Autor, \u00een colaborare: \u201eMatematica.\nManual pentru clasa a IX-a\u201d, \u201eLec\u0163ii de analiz\u0103 matematic\u0103 pentru clasa a\nXI-a\u201d, \u201eLec\u0163ii de analiz\u0103 matematic\u0103 pentru clasa a XII-a\u201d, \u201eAnaliz\u0103 matematic\u0103\npentru clasa a XI-a\u201d, \u201eAnaliz\u0103 matematic\u0103 pentru clasa a XII-a\u201d. <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 5\/2009 \u2013\nd. <strong>Florin Florescu<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163\n(n. 1. 04.1944, C\u00e2nde\u015fti, Buz\u0103u).<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 6\/1864 \u2013\nn. <strong>Nicodim Munteanu<\/strong> (prenumele,\nNicolae), la Pipirig, Neam\u0163 (d. 27. 02. 1948, Bucure\u015fti), a absolvit Seminarul\n\u201eVeniamin Costachi\u201d Ia\u015fi (1890), unde l-a cunoscut pe G. T. Kirileanu, apoi\nAcademia din Kiev (1895). Tuns \u00een monahism, la M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163 (1894),\nhirotonisit arhimandrit \u015fi numit vicar al Mitropoliei Moldovei (1898-1902),\nvicar al Episcopiei Dun\u0103rii de Jos (1902-1909) \u015fi director al Seminarului \u201eSf.\nAndrei\u201d, Gala\u0163i (1903-1909), episcop la Hu\u015fi (1912), stare\u0163 la Neam\u0163\n(1924-1935), mitropolit al Moldovei (1935-1939), patriarh (1939-1948), membru\nde onoare al Academiei. Numeroase c\u0103r\u0163i originale \u015fi traduceri: \u201eNoul\nTestament\u201d (cinci edi\u0163ii), \u201ePsaltirea\u201d (trei edi\u0163ii); \u201eBiblia ilustrat\u0103. Locuri\nalese, \u00eenso\u0163ite de ilustra\u0163ii de art\u0103 \u015fi l\u0103muriri \u015ftiin\u0163ifice\u201d, colab. cu I. D.\n\u015etef\u0103nescu.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 6\/1949 \u2013\nn. <strong>Paul Chiribu\u0163\u0103<\/strong>, la Buhu\u015fi, actor,\ndup\u0103 absolvirea I. A. T. C. Bucure\u015fti (1972), a fost repartizat la T. T.\nPiatra-Neam\u0163, unde a debutat \u00een spectacolul \u201eHarap-Alb\u201d. A interpretat\nnumeroase roluri \u00een spectacolele montate la T. T.: \u201eNastratin Hogea\u201d, \u201eFarsa\njup\u00e2nului Pathelin\u201d, \u201eZigger-Zagger\u201d, \u201eValea R\u00e2sului\u201d, \u201eRomeo \u015fi Julieta\u201d,\n\u201eSlug\u0103 la doi st\u0103p\u00e2ni\u201d, \u201eNevestele vesele din Windsor\u201d, \u201eO noapte furtunoas\u0103\u201d,\n\u201eDragonul\u201d \u015f. a. \u00cen 1984, s-a transferat la Teatrul \u201eBulandra\u201d din Bucure\u015fti,\napoi, din 1994, consilier al Funda\u0163iei \u201eTofan\u201d. \u00cen 1996, a fost numit de Silviu\nPurc\u0103rete director al \u015ecolii de Actori din Limoges, Fran\u0163a. <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 7\/1894 \u2013\nn. <strong>Ion Luca<\/strong>, la Roman (d. 30. 01.\n1972, Bucure\u015fti), scriitor. Primele dou\u0103 clase primare la Roman, apoi la Bac\u0103u,\nlicen\u0163iat \u00een Drept, se \u00eenscrie la Facultatea de Teologie; doctor \u00een filozofie\n\u015fi teologie (1919); se stabile\u015fte la Bac\u0103u, e hirotonisit diacon, va demisiona\n\u00een 1922. Cariera didactic\u0103: profesor: \u015fcolile normale de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori (\u015fi\ndirector) \u015fi de \u00eenv\u0103\u0163\u0103toare. Deputat, 1927. Scos din teatru, se retrage la\nVatra-Dornei (1952). Membru al U. S. (1948). Debut editorial: \u201eIcarii de pe\nArge\u015f\u201d (1933). Debut la Teatrul Na\u0163ional Bucure\u015fti cu \u201eIuda din Cariot\u201d (1934).\nAutor a 48 piese de teatru (multe jucate, \u00eenainte \u015fi dup\u0103 1945), inspirate din\nlegende (\u201eIuda din Cariot\u201d; \u201eIcarii de pe Arge\u015f\u201d), din istoria Egiptului Antic\n(\u201eAmon-Ra\u201d) \u015fi a Bizan\u0163ului (\u201eFemeia Cezarului\u201d, \u201eN\u0103frama iubitei\u201d), din\nistoria poporului rom\u00e2n: \u201eAlb \u015fi Negru\u201d; \u201eLeana Vr\u0103jitoarea\u201d; \u201eRachieri\u0163a\u201d;\n\u201eCele patru M\u0103rii\u201d; \u201eDumitra\u201d; \u201ePelina\u201d \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 9\/1941 \u2013\nn. <strong>Ion Str\u0103til\u0103<\/strong>, la Vutcani, Vaslui,\neconomist. A absolvit \u015fcoala primar\u0103 \u00een satul natal, Liceul \u201eGheorghe\nRo\u015fca-Codreanu\u201d din B\u00e2rlad \u015fi Academia de \u015etiin\u0163e Economice din Bucure\u015fti;\ncursuri de specializare, documentare \u00een Italia, Germania \u015fi Fran\u0163a. A de\u0163inut\nfunc\u0163ia de director economic la C. F. S. S\u0103vine\u015fti, \u00een prezent, director\ngeneral al Societ\u0103\u0163ii Comerciale Mixte Rom\u00e2no-Italiene (RIFIL) S\u0103vine\u015fti. Este\nrecunoscut ca expert \u00een domeniul organiz\u0103rii, conducerii societ\u0103\u0163ilor\ncomerciale \u015fi al rela\u0163iilor economice externe. Autor de articole \u015fi studii de\nspecialitate; participant la manifest\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice din \u0163ar\u0103 \u015fi din\nstr\u0103in\u0103tate. Sus\u0163in\u0103tor moral \u015fi material al activit\u0103\u0163ii culturale, \u015ftiin\u0163ifice,\nsanitare, sportive \u015fi umanitare.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 12\/1904 \u2013\nn. <strong>Victor Andrei<\/strong>, la Bahna, Neam\u0163\n(d. 20. 08. 1996, Bucure\u015fti), profesor doctor (1946). A absolvit Liceul \u201eRoman\nVod\u0103\u201d din Roman, Facultatea de Litere \u015fi Filozofie, Bucure\u015fti. Profesor la:\nF\u0103lticeni, Piatra-Neam\u0163, Odessa, Craiova, Caracal, Cluj \u015fi Bucure\u015fti. C\u00e2teva\nluni, primar al Ora\u015fului Piatra-Neam\u0163 (1940), conduce Inspectoratul \u015ecolar al \u0162inutului\nPrut. Scos din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt pe motive politice (1959-1962), re\u00eencadrat la \u015ecoala\ndin \u015eimon, Bra\u015fov, de unde s-a pensionat (1965). \u00cen conducerea Revistei\n\u201eApostolul\u201d (1935); cu Vasile Gaboreanu \u015fi Constantin Luchian, elaboreaz\u0103\nStatutul Cercului Didactic Neam\u0163. \u201e\u00cencercare asupra climatologiei Ora\u015fului\nPiatra-Neam\u0163\u201d, c\u0103utat\u0103 \u015fi ast\u0103zi pentru con\u0163inutul \u015ftiin\u0163ific. Colabor\u0103ri:\n\u201ePreocup\u0103ri didactice\u201d, \u201eRevista Geografic\u0103 Rom\u00e2n\u0103\u201d, \u201eMoldova de Sud\u201d,\n\u201eBuletinul Societ\u0103\u0163ii Rom\u00e2ne de Geografie \u00abDanubius\u00bb\u201e, \u201eNatura\u201d, \u201eTerra\u201d,\n\u201eReformatorul\u201d. <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 13\/1937 \u2013\nn. <strong>Eugen Verman<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163,\nziarist, prozator, a absolvit \u015ecoala Medie de B\u0103ie\u0163i Nr. 1 (1954), \u00een ora\u015ful\nnatal. Recrutat redactor la \u201eFlac\u0103ra\u201d din Piatra-Neam\u0163 (01. 03. 1960), a urmat\nun curs de ziaristic\u0103 la \u015ecoala Superioar\u0103 de Partid \u201e\u015etefan Gheorghiu\u201d,\nBucure\u015fti; numit redactor-\u015fef la \u201eOne\u015ftiul nou\u201d (iulie 1962); \u015fef de sec\u0163ie la\n\u201eSteagul ro\u015fu\u201d din Bac\u0103u; dup\u0103 1989, la \u201eDe\u015fteptarea\u201d, p\u00e2n\u0103 la pensionare. A\nabsolvit Facultatea de Filozofie-Sociologie (1971) a Academiei \u201e\u015etefan\nGheorghiu\u201d. Colabor\u0103ri: \u201eAteneu\u201d, \u201eSinteze\u201d, \u201eZiarul de Bac\u0103u\u201d, \u201eObservatorul\u201d\n(Toronto) \u015fi \u201eVia\u0163a noastr\u0103\u201d (Tel Aviv). C\u0103r\u0163i: \u201eRobu\u201d, \u201eDestin\u201d, \u201eCulai\u201d,\n\u201eLiliacul alb \u2013 Zborul num\u0103rul trei\u201d, \u201eMiezul vie\u0163ii\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 13\/1949 \u2013\nn. <strong>Nicoleta Nechita<\/strong>, la Ilva Mare,\nBistri\u0163a-N\u0103s\u0103ud, muzeograf, doctor \u00een biologie (1998), a absolvit Liceul\n\u201eCalistrat Hoga\u015f\u201d, Facultatea de Biologie din Ia\u015fi, profesoar\u0103 la Magazia\n(Cr\u0103c\u0103oani, Neam\u0163), apoi la Muzeul de \u015etiin\u0163e Naturale din Piatra-Neam\u0163. A\npublicat studii \u015fi articole de specialitate \u00een: Memoriile sec\u0163iilor \u015ftiin\u0163ifice,\na Academiei Rom\u00e2ne; Lucr\u0103rile Sta\u0163iunii \u201eStejarul\u201d, Lucr\u0103rile Congresului de\nbiologie \u201eEmil Racovi\u0163\u0103\u201d, Studii \u015fi cercet\u0103ri, editat de Muzeul de \u015etiin\u0163e\nNaturale din Piatra-Neam\u0163 \u015f. a. <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 16\/1883 \u2013\nn. <strong>Gavriil Galinescu<\/strong>, la Hangu, Neam\u0163\n(d. 10. 07. 1960, Dur\u0103u, Neam\u0163), a absolvit, Facultatea de Teologie,\nConservatorul de Muzic\u0103 \u015fi Declama\u0163ie, Bucure\u015fti (1909), Conservatorul de\nMuzic\u0103 din Leipzig, o specializare la Viena, iar pentru muzica oriental\u0103, la\nAtena. Profesor la: Dorohoi, Buz\u0103u, director la \u015ecoala Preg\u0103titoare din Hangu\n(o va organiza ca gimnaziu mixt), Ia\u015fi, Cern\u0103u\u0163i, Academia de Muzic\u0103 \u015fi Art\u0103\nDramatic\u0103 din Ia\u015fi. Retras la Hangu, va fi primar (1944) \u015fi director al C\u0103minului\nCultural (1945). C\u0103r\u0163i: \u201eArta religioas\u0103, caracteristici, rolul \u015fi importan\u0163a\nei\u201d; \u201eMuzica coral\u0103 bisericeasc\u0103\u201d; \u201eManuale didactice de muzic\u0103 de George\nBreazul\u201d; \u201eMuzica \u00een Moldova\u201d; \u201eC\u00e2ntecele mun\u0163ilor no\u015ftri\u201d; \u201eC\u00e2ntarea\nbisericeasc\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 22\/1934 \u2013\nn. <strong>Minodora Ursachi<\/strong>, la Negrea,\nComuna \u201eLasc\u0103r Catargiu\u201d, Gala\u0163i. Muzeograf, publicist, a absolvit Liceul de\nFete \u201eMihail Kog\u0103lniceanu\u201d, din Gala\u0163i, (1953) \u015fi Facultatea de\nIstorie-Filologie-Filozofie de la Universitatea din Ia\u015fi (1957); \u00eencadrat\u0103 la\nMuzeul de Istorie din Roman (1957-1968). A fondat Muzeul de Art\u0103 din Roman\n(1970), institu\u0163ie pe care a condus-o timp de 30 de ani, p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2000.\nColabor\u0103ri: \u201eCarpica\u201d; \u201eClepsydra\u201d; \u201eCronica roma\u015fcan\u0103\u201d; \u201eGazeta de Roman\u201d;\n\u201eCeahl\u0103ul\u201d, \u201eMonitorul\u201d; \u201eMelidonium\u201d, \u201eMemoria antiquitatis\u201d; \u201eZiarul de\nRoman\u201d. C\u0103r\u0163i: \u201eMuzeul de Art\u0103 Roman \u2013 50 de ani, monografie\u201d, 2007; \u201eIdentit\u0103\u0163i\nartistice la Roman \u2013 dic\u0163ionar\u201d, 2013. \u00cendelungata activitate cultural\u0103 \u015fi\nartistic\u0103 i-a fost r\u0103spl\u0103tit\u0103 cu premii \u015fi diplome de recuno\u015ftin\u0163\u0103. <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 22\/1954 \u2013\nn. <strong>George T\u0103ns\u0103nic\u0103<\/strong>, la Roman.\n\u00cenainte de 1989 a fost persecutat politic. Nereu\u015find s\u0103 g\u0103seasc\u0103 un loc de\nmunc\u0103, ca s\u0103-\u015fi poat\u0103 \u00eentre\u0163ine familia, a plecat din \u0163ar\u0103. A ajuns \u00een S. U. A.\n(1982), stabilit \u00een California \u015fi-a ref\u0103cut via\u0163a, picteaz\u0103 (se consider\u0103 ini\u0163iatorul\nunui stil, intitulat \u201earta liniar\u0103\u201d), scrie; dup\u0103 1989, a revenit periodic \u00een \u0163ar\u0103,\npublic\u00e2nd la Ia\u015fi peste 34 de volume \u00een diverse domenii. Scrieri: \u201eFilosofia\nunei lumi\u201d; \u201eScoot Palmer\u201d; \u201eEdenis York\u201d, \u201eAnsa\u201d, \u201eSwallow\u201d, \u201eEtern\u201d;\n\u201eQuasar\u201d; \u201eReptila cea haps\u00e2n\u0103\u201d; \u201eEden \u015fi Feerie\u201d; \u201eIepurile p\u0103zitor\u201d; \u201eUn\ncr\u0103ciun fericit\u201d. Romane: \u201eLocnec\u201d; \u201eNoellyz\u201d; \u201eAdallya\u201d; \u201eTrandafirul negru\u201d;\n\u201eEvelyne\u201d; \u201eCrim\u0103 la Vest de Roman\u201d; \u201eSonia Bergamo\u201d; \u201eNoelliz\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 24\/1945 \u2013\nn. <strong>Cristian Livescu<\/strong>, ziarist critic\n\u015fi istoric literar, editor. A absolvit Facultatea de Filologie, Bucure\u015fti.\nDebut \u00een \u201eVia\u0163a studen\u0163easc\u0103\u201d (1965), redactor la ziarul \u201eCeahl\u0103ul\u201d\n(1968-1989), consilier la Inspectoratul pentru Cultur\u0103 Neam\u0163, consilier jude\u0163ean;\nmembru al U. S. (1989), al U. A. P., pre\u015fedintele S. S. Neam\u0163, pre\u015fedinte \u00een\njurii locale \u015fi na\u0163ionale. Membru fondator al revistelor \u201eCredin\u0163a neamului\u201d,\n\u201ePoezia\u201d, \u201eAntiteze\u201d (redactor \u015fef, director), director-fondator al Editurii\n\u201eCrigarux\u201d; redactor asociat la Revista \u201eConvorbiri literare\u201d din Ia\u015fi. Debut\neditorial: \u201eIntroducere \u00een opera lui Ion Pillat\u201d (1980). Alte c\u0103r\u0163i. \u201eScene din\nvia\u0163a imaginar\u0103\u201d; \u201eVoluptatea labirintului\u201d; \u201e\u00cent\u00e2iul Eminescu\u201d; \u201eAscuns \u00eentr-o\nloj\u0103\u201d; \u201eMagi\u015ftri &amp; hermeneu\u0163i\u201d; \u201eEminescu \u015fi enigmele \u00abCaietului vienez\u00bb\u201e.\nEdi\u0163ii de autor: \u201eCalistrat Hoga\u015f, \u00abPe drumuri de munte\u00bb\u201e; \u201eIon Creang\u0103,\nOpere\u201d, reeditare a edi\u0163iei lui G. T. Kirileanu (1939) \u015f. a. <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 28\/1949 \u2013\nn. <strong>Botez Mihai<\/strong>, la Filioara\n(V\u0103ratec, Neam\u0163), profesor doctor, poet, prozator, publicist, absolvent al\nLiceului \u201e\u015etefan cel Mare\u201d din T\u00e2rgu-Neam\u0163, al Facult\u0103\u0163ii de Filologie, sec\u0163ia\nfrancez\u0103-rom\u00e2n\u0103 a Universit\u0103\u0163ii \u201eAlexandru Ioan Cuza\u201d din Ia\u015fi. Beneficiind de\no burs\u0103 a statului francez, a urmat cursuri intensive la Avignon. A sus\u0163inut\nexamenul de doctorat cu teza \u201eMallarm\u00e9. l\u2019Admirable e la \u00abdivine trag\u00e9die\u00bb du\nlit\u00e9raire\u201d (1998). A debutat cu volumul de proz\u0103 \u201eJocul de-a cine pierde\nc\u00e2\u015ftig\u0103\u201d (1986). A publicat \u015fi volume ce con\u0163in lucr\u0103ri didactice, c\u0103rora li se\nadaug\u0103 numeroase articole de critic\u0103 literar\u0103 \u00een presa din Moldova. Alte c\u0103r\u0163i:\n\u201eLit\u00e9rature fran\u00e7aise\u201d; \u201eLe texte et son double\u201d \u015f. a. <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 30\/1934 \u2013\nn. <strong>Vasile I. Ursachi<\/strong>, la Hav\u00e2rna,\nBoto\u015fani, profesor de istorie, arheolog, a absolvit \u015ecoala Pedagogic\u0103 din \u015eendriceni,\nDorohoi, Facultatea de Istorie a Universit\u0103\u0163ii ie\u015fene, doctor \u00een istorie\n(1986). Director al Muzeului de Istorie din Roman, fiind considerat fondatorul\n\u015fi ini\u0163iatorul colec\u0163iei acestei institu\u0163ii. Membru al Institutului Na\u0163ional de\nTracologie, al Institutului de Preistorie \u015fi Protoistorie Cluj-Napoca \u015fi al A.\nO. \u015e. din Rom\u00e2nia. A descoperit peste 300 de a\u015fez\u0103ri din diferite epoci\nistorice din zona Roman, a condus 25 de \u015fantiere arheologice, a participat la\npeste 180 de sesiuni \u015ftiin\u0163ifice, la cinci congrese interna\u0163ionale. Colabor\u0103ri:\n\u201eMateriale \u015fi cercet\u0103ri arheologice\u201d, \u201eCarpica\u201d, \u201eMemoria antiquitatis\u201d,\n\u201eHierasus\u201d, \u201eThraco-Dacia\u201d, \u201eInventaria archeologica\u201d, \u201eCercet\u0103ri de\nnumismatic\u0103\u201d, \u201eMagazin istoric\u201d, \u201eArheologia Moldovei\u201d. Scrieri: \u201eRoman. Mic \u00eendreptar\nturistic\u201d; \u201eMonumente din jude\u0163ele Bac\u0103u \u015fi Neam\u0163\u201d (colab.); \u201eZargidava \u2013\ncetatea dacic\u0103 de la Brad\u201d. <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 31\/1939 \u2013\nn. <strong>Ioan C\u0103r\u0103u\u015f<\/strong>, la Chi\u015fin\u0103u, biolog,\ncercet\u0103tor, a absolvit Facultatea de Biologie a Universit\u0103\u0163ii din Ia\u015fi (1962),\ndoctor \u00een biologie (1973). Premiul Academiei Rom\u00e2ne (1983), pentru \u201eTratatul de\nAlgologie\u201d. Cercet\u0103tor la Laboratorul de Cercet\u0103ri pentru Acvacultur\u0103 \u015fi\nEcologie Acvatic\u0103 din Piatra-Neam\u0163. Colaborator la mai multe publica\u0163ii de\nspecialitate. A semnat peste 100 de lucr\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice. Scrieri: \u201eInfluen\u0163a\ntrecerii apei prin turbinele Hidrocentralei de la Stejaru asupra planctonului\ncon\u0163inut\u201d; \u201eObserva\u0163ii asupra macrofitelor acvatice din lacurile de acumulare\nBicaz \u015fi P\u00e2ng\u0103ra\u0163i\u201d, \u201eAlgele \u00een lacurile de baraj\u201d, \u201eCultura la scar\u0103 mare a\nalgei spiralina: probleme \u015fi preocup\u0103ri actuale\u201d, \u201eObserva\u0163ii ecologice asupra\nLacului Amara\u201d \u015f. a. <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 31\/1989,\nd. la Ia\u015fi, Ion Creang\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>Constantin\nTOM\u015eA<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Decembrie 2019 \u25a0 5\/1934 \u2013 n. Vasile \u0162ifui, la Ceahl\u0103u, Neam\u0163 (d.?), profesor de matematic\u0103, absolvent al Liceului \u201ePetru Rare\u015f\u201d din Piatra-Neam\u0163 \u015fi al Facult\u0103\u0163ii de Matematic\u0103-Fizic\u0103 a Universit\u0103\u0163ii din Ia\u015fi, a profesat la Liceul din Bicaz (1958-1971), apoi la&hellip;<\/p>\n<p class=\"more-link-p\"><a class=\"more-link\" href=\"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/rememorari-nemtene-24\/\">Read more &rarr;<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,416],"tags":[],"class_list":["post-18524","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-227"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18524","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18524"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18524\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18527,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18524\/revisions\/18527"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18524"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18524"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18524"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}