Recentele\nconstat\u0103ri date publicit\u0103\u0163ii, referitoare la procentajul ridicat al elevilor\nrom\u00e2ni afecta\u0163i de analfabetismul func\u0163ional, dar \u015fi \u00eengrijorarea produs\u0103 de\nanalfabetismul primar (cauzat de neputin\u0163a \u015fcolariz\u0103rii tuturor copiilor de\nv\u00e2rst\u0103 \u015fcolar\u0103) \u015fi de abandonul \u015fcolar, determin\u0103 Academia Rom\u00e2n\u0103 s\u0103 propun\u0103 un\nset de m\u0103suri, reie\u015fite din experien\u0163a celui mai \u00eenalt for de consacrare a\nvalorilor intelectuale \u015fi de cercetare din Rom\u00e2nia. \u00cen plus, \u00een contextul\nfix\u0103rii unui num\u0103r mai mic de ore pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 pentru \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul preuniversitar,\nexist\u0103 riscul reducerii timpului alocat unor discipline \u015fcolare clasice.<\/p>\n\n\n\n
P\u00e2n\u0103 la\nadoptarea unei noi legi a educa\u0163iei na\u0163ionale, menit\u0103 s\u0103 fie stabil\u0103 \u015fi s\u0103\ncuprind\u0103, mai mult principii dec\u00e2t date concrete (acestea trebuie s\u0103 fie\ndetaliate \u00een statute \u015fi regulamente), este nevoie de un set de m\u0103suri care s\u0103\nstabilizeze \u015fcoala rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi s\u0103-i confere perspective bune de dezvoltare,\nf\u0103r\u0103 a ceda \u00een fa\u0163a unor presiuni conjuncturale, derivate dintr-o percep\u0163ie\npripit\u0103 asupra schimb\u0103rilor din societatea contemporan\u0103 \u015fi lipsit\u0103 de o analiz\u0103\nprofund\u0103 \u015fi riguroas\u0103. \u00cen acest sens, semnal\u0103m \u015fi propunem urm\u0103toarele:<\/p>\n\n\n\n
1. Presiunea\nnejustificat\u0103 de a introduce noi discipline \u015fcolare trebuie s\u0103 fie oprit\u0103, prin\ncrearea, \u00een cadrul materiilor existente, a noi con\u0163inuturi care s\u0103 r\u0103spund\u0103\ndinamicii societ\u0103\u0163ii contemporane. Astfel, protec\u0163ia mediului, combaterea\npolu\u0103rii se pot studia la Geografie, educa\u0163ia financiar\u0103 \u015fi bancar\u0103 la \u015etiin\u0163e\nsociale \u015fi la Istorie (\u00een liceu), educa\u0163ia civic\u0103 \u015fi constitu\u0163ionalismul la\nIstorie, nutri\u0163ia s\u0103n\u0103toas\u0103, educa\u0163ia igienic\u0103 \u015fi educa\u0163ia sexual\u0103 la Biologie,\ncircula\u0163ia pe drumurile publice la Dirigen\u0163ie etc. Practic, nu exist\u0103\ndiscipline \u015fcolare actuale \u00een cadrul c\u0103rora s\u0103 nu se plieze temele stringente\npentru actualitate. Propunerile de a introduce discipline noi \u015fi de a le\nelimina sau diminua pe cele vechi \u2013 verificate de la Rena\u015ftere \u00eencoace \u2013 sunt\nlipsite complet de realism \u015fi de spirit pedagogic. De asemenea, ideea de a avea\nmai multe discipline \u00eencheiate cu medii semestriale \u015fi anuale \u015fi derulate \u00een\nc\u00e2te o or\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 este lipsit\u0103 de orice fel de fundamentare\npsiho-pedagogic\u0103. Disciplinele de o or\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 au cea mai slab\u0103 eficien\u0163\u0103\n\u00een procesul de predare-\u00eenv\u0103\u0163are.<\/p>\n\n\n\n
2. Presiunea\nprin care se cere eliminarea sau reducerea drastic\u0103 a teoriei \u00een favoarea sus\u0163inerii\ndeprinderilor practice are, de asemenea, un grad mare de periculozitate. \u00cen\n\u015fcoal\u0103, teoria \u015fi practica trebuie s\u0103 fie \u00eengem\u0103nate \u00eentr-o sintez\u0103 armonioas\u0103,\nf\u0103r\u0103 de care rezultatele ajung s\u0103 fie dezastruoase. F\u0103r\u0103 cuno\u015ftin\u0163e teoretice\ntemeinice, acumulate \u00een memoria elevilor, deprinderile practice ajung s\u0103 fie\nf\u0103r\u0103 fundament. De aceea, \u015ftiin\u0163ele fundamentale \u015fi cele ale naturii trebuie s\u0103\nfie studiate \u00een continuare, \u00eencep\u00e2nd cu bazele lor teoretice. Cercetarea\nfundamental\u0103 r\u0103m\u00e2ne \u015fi ulterior, \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul superior, baza oric\u0103rei\ncercet\u0103ri aplicative \u015fi tehnice.<\/p>\n\n\n\n
3. Presiunea\nprin care se cere reducerea num\u0103rului de ore de la disciplinele umaniste \u015fi de\n\u015ftiin\u0163e sociale este, de asemenea, lipsit\u0103 de realism \u015fi de previziune pentru\nviitor. Digitizarea devine tot mai mult o metod\u0103 universal\u0103 de via\u0163\u0103 \u015fi un mod\nde a ac\u0163iona \u00een toate domeniile, dar omul modern nu poate tr\u0103i \u015fi ac\u0163iona \u00een\nvia\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 cuno\u015ftin\u0163e lingvistice, istorice, geografice, etnografice,\nfilosofice, etice etc. Dimensiunea istoric\u0103 a existen\u0163ei noastre individuale \u015fi\nde grup r\u0103m\u00e2ne esen\u0163ial\u0103. Nu putem transforma con\u015ftiin\u0163a social\u0103 \u00een tabula rasa\n\u2013 \u015fterg\u00e2nd \u00eentreaga experien\u0163\u0103 de via\u0163\u0103 a omenirii \u2013, ca s\u0103 construim noi\nidentit\u0103\u0163i iluzorii. Europa Unit\u0103 are \u015fanse s\u0103 existe \u00een continuare \u015fi s\u0103 se\nfortifice nu prin \u00eencerc\u0103rile de destr\u0103mare a identit\u0103\u0163ilor etnice, ci prin\nf\u0103urirea unui concert al na\u0163iunilor libere \u015fi dornice s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00eempreun\u0103.\nPentru aceasta, este nevoie:<\/p>\n\n\n\n
– de o\ncunoa\u015ftere aprofundat\u0103 a limbii \u015fi literaturii rom\u00e2ne<\/p>\n\n\n\n
– de\nstudierea temeinic\u0103 a gramaticii, inclusiv \u00een anii de liceu, la toate\nprofilurile, \u00een maniere adaptate \u015fi specifice<\/p>\n\n\n\n
– de exerci\u0163iul\ninsistent al lecturii, deopotriv\u0103 din c\u0103r\u0163i tip\u0103rite sau pe suport digital;\nunul din doi elevi se concentreaz\u0103 pe recunoa\u015fterea literelor, a silabelor \u015fi\npe reconstituirea cuv\u00e2ntului \u00een sine, f\u0103r\u0103 s\u0103-i mai poat\u0103 percepe semnifica\u0163ia<\/p>\n\n\n\n
– cultivarea\nliteraturii rom\u00e2ne \u00een manier\u0103 diacronic\u0103, pe curente \u015fi mi\u015fc\u0103ri literare, din\nEvul Mediu p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi<\/p>\n\n\n\n
– cultivarea\nserioas\u0103 a limbilor str\u0103ine \u015fi a literaturii universale; combinarea\nscriitorilor rom\u00e2ni cu cei str\u0103ini, pe teme mari, f\u0103r\u0103 nicio preg\u0103tire\nprealabil\u0103 a elevilor nu face dec\u00e2t s\u0103 creeze confuzie \u015fi haos \u00een min\u0163ile\ntinere<\/p>\n\n\n\n
– \u00eenv\u0103\u0163area\nliteraturii prin prisma istoriei literaturii d\u0103 rezultate foarte bune,\nverificate de sute de ani, iar scriitorii nu trebuie studia\u0163i dup\u0103 gustul\nprofesorului, ci dup\u0103 necesit\u0103\u0163ile interne ale disciplinei. Prin urmare, dac\u0103,\nde exemplu, Nicolae Filimon reprezint\u0103 o treapt\u0103 \u00een romanul rom\u00e2nesc, iar Ion\nHeliade R\u0103dulescu, prin \u201eSbur\u0103torul\u201d, un reper \u00een poezia rom\u00e2neasc\u0103, ei trebuie\nstudia\u0163i dincolo de preferin\u0163e, \u00een spiritul canonului. Nici Shakespeare, nici Cervantes\n\u015fi nici Goethe nu exprim\u0103, prin crea\u0163iile lor, spiritul din \u201eHarry Potter\u201d ori\ndin \u201eSt\u0103p\u00e2nul inelelor\u201d \u015fi, totu\u015fi, crea\u0163ia lor nu e repudiat\u0103. Crea\u0163ia lor con\u0163ine\nvalori perene, f\u0103r\u0103 de care nu se \u00een\u0163elege evolu\u0163ia literaturii; canonul\nliterar \u015fi operele clasicilor r\u0103m\u00e2n puncte importante de reper pentru studierea\nliteraturii<\/p>\n\n\n\n
– separarea\nstudiului limbilor de gramatic\u0103 \u015fi de literatur\u0103 este lipsit\u0103 de sens;\ncomunicarea corect\u0103 \u00een societate se face nu prin ocolirea regulilor de\ngramatic\u0103 \u015fi prin ignorarea operelor literare \u00een favoarea oralit\u0103\u0163ii \u015fi a\nlimbajului colocvial, a acelui din reportaje sportive, din texte\nadministrative, jurnalistice; disciplina \u201elimb\u0103 \u015fi comunicare\u201d nu are niciun\nsens, din moment ce limba rom\u00e2n\u0103 are menirea de baz\u0103 s\u0103 asigure comunicarea\n\u00eentre rom\u00e2ni. Comunicarea corect\u0103 nu se \u00eenva\u0163\u0103 pun\u00e2nd \u00eentre paranteze textele\nliterare, ci, dimpotriv\u0103, prin cultivarea, explicarea \u015fi aproprierea lor. Limba\nrom\u00e2n\u0103 armonioas\u0103 se afl\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, \u00een literatura rom\u00e2n\u0103, care, odat\u0103\nstudiat\u0103, garanteaz\u0103 exprimarea corect\u0103 \u00een mass media, \u00een sport, \u00een IT, \u00een\ntehnic\u0103 etc.<\/p>\n\n\n\n
– ideea\nreducerii orelor de istorie cu scopul asigur\u0103rii educa\u0163iei globale \u015fi\npreg\u0103tirea viitorilor \u201ecet\u0103\u0163eni europeni\u201d este absurd\u0103; identitatea european\u0103\nnu se poate ob\u0163ine prin distrugerea identit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale, ci, dimpotriv\u0103,\nprin fortificarea lor; un rom\u00e2n care \u015ftie cum \u015fi de ce este rom\u00e2n \u00eel va \u00een\u0163elege\n\u015fi pre\u0163ui pe un francez, leton sau suedez; diminuarea studiului istoriei\n\u00eenseamn\u0103 condamnarea noastr\u0103 la ignoran\u0163\u0103 \u015fi izolare (pe de o parte, va cre\u015fte\n\u00een societate ponderea dacopa\u0163ilor, autohtoni\u015ftilor \u015fi tradi\u0163ionali\u015ftilor, iar\npe de alta, a mondiali\u015ftilor \u015fi detractorilor, care exhib\u0103 nimicnicia poporului\nrom\u00e2n, condamnat \u2013 dup\u0103 opinia lor \u2013 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 la coada lumii); studiul\norganizat al istoriei confer\u0103 cultur\u0103 general\u0103 solid\u0103, care ne ajut\u0103, \u00een\nc\u0103l\u0103toriile tot mai dese pe care le facem, s\u0103 \u00een\u0163elegem de ce N\u00f4tre- Dame este\no biseric\u0103 gotic\u0103, de ce Constantinopolul se cheam\u0103 azi Istanbul sau cum de\nPraga se cheam\u0103 \u201eOra\u015ful de Aur\u201d; educa\u0163ia prin istorie \u00eenseamn\u0103 educa\u0163ie pentru\nvia\u0163\u0103<\/p>\n\n\n\n
– acela\u015fi\nrol \u00eel are \u015fi geografia ca disciplin\u0103 \u015fcolar\u0103, pentru c\u0103 ne ajut\u0103 s\u0103 ne plas\u0103m\n\u00een spa\u0163iu, s\u0103 nu confund\u0103m meridianele cu paralelele \u015fi s\u0103 \u015ftim ce deosebire\neste \u00eentre Ecuator \u015fi Ecuador!<\/p>\n\n\n\n
– limba\nlatin\u0103, studiat\u0103 cel pu\u0163in un an, de preferat \u00een clasa a VIII-a, are un dublu\nrol: mai \u00eent\u00e2i ne ajut\u0103 s\u0103 \u00een\u0163elegem latinitatea c\u0103reia \u00eei apar\u0163inem; \u00een toate \u0163\u0103rile\ncivilizate, latina a r\u0103mas obiect de studiu, iar \u00een Germania, marile universit\u0103\u0163i\ntehnice, care preg\u0103tesc ingineri, ofer\u0103 latina drept curs alternativ (op\u0163ional)\npentru studen\u0163i; \u00een al doilea r\u00e2nd, gramatica latinei, ca \u015fi gramatica\nrom\u00e2neasc\u0103, disciplineaz\u0103 mintea elevilor, aduce rigoare \u015fi logic\u0103 \u00een\nexprimare. Latina serve\u015fte, \u00een mod direct sau indirect, viitoarelor profesiuni\nde filolog, de jurist, de inginer, de farmacist, de medic, de informatician\netc.; aproape 80% din termenii englezi de pe prima pagin\u0103 a Word-ului de pe\norice computer sunt de origine latin\u0103 (file, delete, table, insert etc.); din\naceast\u0103 perspectiv\u0103, ar fi de mare utilitate re\u00eenfiin\u0163area unor clase cu profil\nde studii clasice \u00een liceele (colegiile na\u0163ionale) importante ale c\u00e2torva ora\u015fe\nmari din Rom\u00e2nia.<\/p>\n\n\n\n
Pentru ca\ntoate acestea s\u0103 se poat\u0103 \u00eenf\u0103ptui, este nevoie de \u00eendeplinirea foarte multor\ncondi\u0163ii, \u00eentre care profesorii buni \u015fi manualele bune, dar \u015fi schimbarea\npercep\u0163iei gre\u015fite despre \u015fcoal\u0103, insinuate tot mai mult \u00een spa\u0163iul public \u00een\nultima vreme:<\/p>\n\n\n\n
– programele\n\u015fcolare sau curricula (curricula este pluralul de la cuv\u00e2ntul latinesc\ncurriculum, substantiv neutru de declinarea a II-a) \u2013 prin urmare, termenul nu\nse poate folosi ca \u015fi cum ar fi singular feminin! \u2013 trebuie s\u0103 fie, \u00een mod\ncategoric, simplificate, la toate materiile; mul\u0163i profesori prefer\u0103 \u00eenc\u0103 s\u0103\npredea mult \u015fi neinteligibil, \u00een loc s\u0103 predea mai pu\u0163in \u015fi \u00een\u0163eles de to\u0163i\nelevii<\/p>\n\n\n\n
– manualele\ntrebuie s\u0103 aib\u0103 forme coerente \u015fi s\u0103 nu se schimbe an de an; manualele digitale\nvor \u00eenlocui, probabil, \u00een viitor, manualele tip\u0103rite, dar scrisul de m\u00e2n\u0103 are\n\u00eenc\u0103 un rol important \u00een societate; preocuparea pentru cantitatea mare de\ninforma\u0163ie trebuie s\u0103 fie \u00eenlocuit\u0103 cu preocuparea pentru informa\u0163ie clar\u0103,\nechilibrat\u0103 \u015fi corect\u0103<\/p>\n\n\n\n
– elevii nu\najung, totu\u015fi, analfabe\u0163i func\u0163ionali, fiindc\u0103 re\u0163in prea mult\u0103 informa\u0163ie \u015fi\npentru c\u0103 sunt cople\u015fi\u0163i de teorie \u2013 cum se insinueaz\u0103 \u00een anumite medii actuale\n\u2013 ci, dimpotriv\u0103, pentru c\u0103 nu re\u0163in mai nimic; ideea c\u0103 memoria nu trebuie\ncultivat\u0103 \u00een \u015fcoal\u0103 \u015fi c\u0103 elevii nu au nevoie de cuno\u015ftin\u0163e, ci de metode de\naplicabilitate practic\u0103 este complet gre\u015fit\u0103; ca s\u0103 aplici cea mai bun\u0103 metod\u0103,\ntrebuie s\u0103 ai capacitatea de a compara datele, de a c\u00e2nt\u0103ri alternativele, iar\npentru aceasta cuno\u015ftin\u0163ele proprii sunt esen\u0163iale; memoria este o component\u0103\nfundamental\u0103 a inteligen\u0163ei, iar necultivarea sa face s\u0103 scad\u0103 drastic gradul\nde inteligen\u0163\u0103<\/p>\n\n\n\n
– \u00een \u015fcoala\ncontemporan\u0103, ca \u015fi \u00een societate, \u00een general, se diminueaz\u0103 \u00een mod \u00eengrijor\u0103tor\ncultul muncii \u015fi se impune ideea minimei rezisten\u0163e; o parte dintre elevi sunt\nsupra\u00eenc\u0103rca\u0163i, dar nu numai din vina \u015fcolii, ci \u015fi a p\u0103rin\u0163ilor, \u015fi sunt\ncople\u015fi\u0163i de multe activit\u0103\u0163i inutile; matematica, fizica, limbile \u015fi\nliteraturile, chimia, istoria, geografia, biologia etc. nu se pot \u00eensu\u015fi f\u0103r\u0103\nmunc\u0103; nu ajunge nici s\u0103-i auzim pred\u00e2nd pe profesori, nici s\u0103 arunc\u0103m o\nprivire pe Google, ci este nevoie de fixare, de recapitulare, de repetate\nexerci\u0163ii etc.<\/p>\n\n\n\n
\u015ecoala are\nde secole \u00eentregi filosofia ei \u015fi aceasta nu poate fi eludat\u0103 de dragul\nmoderniz\u0103rii sau al simplific\u0103rii vie\u0163ii. \u015ecoala nu trebuie redus\u0103 la o institu\u0163ie\nde prest\u0103ri de servicii care livreaz\u0103 ocupan\u0163i de locuri de munc\u0103 robotiza\u0163i,\nlimita\u0163i. \u015ecoala trebuie s\u0103-i dea absolventului sentimentul c\u0103 via\u0163a sa are un\nsens, o motiva\u0163ie cultural\u0103, care se concretizeaz\u0103 \u00eentr-o armonie a identit\u0103\u0163ii\npersonale \u015fi a celei na\u0163ionale, cu apartenen\u0163a la cultura european\u0103 \u015fi la cea\nplanetar\u0103. \u015ei, din aceast\u0103 pers\u00adpectiv\u0103, studierea limbii \u015fi literaturii\nrom\u00e2ne, a limbilor str\u0103ine, a limbii \u015fi culturii latine, a istoriei, geografiei\netc. devin extrem de importante pentru viitor. De asemenea, schimb\u0103rile dese \u015fi\nm\u0103runte din cadrul sistemului de educa\u0163ie din Rom\u00e2nia nu fac dec\u00e2t s\u0103 creeze\ndezorientare, instabilitate \u015fi s\u0103 conduc\u0103 la o preg\u0103tire precar\u0103, superficial\u0103\n\u015fi nepotrivit\u0103 exigen\u0163elor lumii contemporane.<\/p>\n\n\n\n
Academia\nRom\u00e2n\u0103 este gata s\u0103 colaboreze cu Ministerul Educa\u0163iei \u015fi Cercet\u0103rii pentru\ng\u0103sirea celor mai bune solu\u0163ii aplicabile \u015fcolii rom\u00e2ne\u015fti. Convingerea noastr\u0103\n\u2013 aidoma mesajului din motto-ul pus la intrarea unui faimoase universit\u0103\u0163i \u2013 este\nc\u0103 o na\u0163iune nu moare \u00een urma atacurilor cu rachete balistice\nintercontinentale, ci \u00een urma distrugerii sistemului ei de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, de educa\u0163ie\n\u00een general.<\/p>\n\n\n\n
11 decembrie\n2019<\/p>\n\n\n\n
Biroul Prezidiului Academiei Rom\u00e2ne:<\/strong><\/p>\n\n\n\n Acad.\nIoan-Aurel Pop, pre\u015fedinte<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n Acad. Bogdan\nSimionescu, vicepre\u015fedinte<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n Acad. Victor\nSpinei, vicepre\u015fedinte <\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n Acad. R\u0103zvan\nTheodorescu, vicepre\u015fedinte<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n Acad. Victor\nVoicu, vicepre\u015fedinte <\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n Acad. Ioan\nDumitrache, secretar general<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Recentele constat\u0103ri date publicit\u0103\u0163ii, referitoare la procentajul ridicat al elevilor rom\u00e2ni afecta\u0163i de analfabetismul func\u0163ional, dar \u015fi \u00eengrijorarea produs\u0103 de analfabetismul primar (cauzat de neputin\u0163a \u015fcolariz\u0103rii tuturor copiilor de v\u00e2rst\u0103 \u015fcolar\u0103) \u015fi de abandonul \u015fcolar, determin\u0103 Academia Rom\u00e2n\u0103 s\u0103 propun\u0103…<\/p>\n