{"id":18958,"date":"2020-01-27T19:08:32","date_gmt":"2020-01-27T19:08:32","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=18958"},"modified":"2020-01-27T19:08:32","modified_gmt":"2020-01-27T19:08:32","slug":"rememorari-nemtene-ianuarie-2020","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/rememorari-nemtene-ianuarie-2020\/","title":{"rendered":"Rememor\u0103ri nem\u0163ene, ianuarie 2020"},"content":{"rendered":"\n<p>\u25a0 1\/1432 \u2013\nd. <strong>Alexandru cel Bun<\/strong>, voievod,\n\u00eenmorm\u00e2ntat la M\u0103n\u0103stirea Bistri\u0163a. <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 1\/1558 \u2013\nn. <strong>Macarie<\/strong>, episcopul cronicar, cel\ncare a deprins activitatea c\u0103rtur\u0103reasc\u0103 la M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163. \u00cen cronica sa,\nevenimentele sunt prezentate p\u00e2n\u0103 la 1551. Aceasta va fi continuat\u0103 de Azarie.\nOpera sa, cunoscut\u0103 sub titlul \u201eCronica lui Macarie\u201d, va fi publicat\u0103 de Ioan\nBogdan \u00een \u201eVechile cronice moldovene\u015fti p\u00e2n\u0103 la Ureche\u201d (1891); apoi \u00een\n\u201eLetopise\u0163ul lui Azarie\u201d (1908-1909); \u00een \u201eCronicile slavo-rom\u00e2ne din secolele\nXV-XVI\u201d, publicate de Ion Bogdan, edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 de P. P. Panaitescu, 1959. <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 2\/1890, <strong>Ion Creang\u0103<\/strong> a fost \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een\nCimitirul \u201eEternitatea\u201d din Ia\u015fi. <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 5\/1890 \u2013\nn. <strong>Suher Rivensohn<\/strong>, la Roman (d.\n1941, Bucure\u015fti), profesor, memorialist, publicist. A urmat clasele primare \u015fi\nsecundare \u00een localitatea natal\u0103, cele universitare la Bucure\u015fti \u015fi specializare\nla Paris. A predat limba francez\u0103 la Liceul \u201eRoman-Vod\u0103\u201d, a publicat studii \u015fi\narticole \u00een \u201eAnalele Romanului\u201d, publica\u0163ie editat\u0103 de George Voevidca. A\nredactat \u015fi a condus Ziarul \u201eSteaua\u201d (1919). Este autorul studiului \u201e\u015ecoala\nevreiasc\u0103 din Roman\u201d (1933).<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 9\/1896 \u2013\nn. <strong>Aurelia Ghia\u0163\u0103-Vasiliu<\/strong>, la\nPiatra-Neam\u0163 (d. 1972, Bucure\u015fti), plastician\u0103, o perioad\u0103, profesoar\u0103 de desen\nla \u015ecoala Normal\u0103 de \u00cenv\u0103\u0163\u0103toare din Piatra-Neam\u0163. A absolvit Academia de Arte\nFrumoase Ia\u015fi (1921). A deschis prima expozi\u0163ie de art\u0103 decorativ\u0103 (panouri pe\np\u00e2nz\u0103 de in \u015fi proiecte) la Bucure\u015fti (1927). Expozi\u0163ii: Salonul Oficial de\nArhitectur\u0103 \u015fi Arte Decorative (Premiul I), Barcelona (1930, medalie), Paris\n(1937), New York (1939), Milano (1940, 1957), Bienala de Arte Decorative Bucure\u015fti\n(1954, 1956). \u00cen 1970, doneaz\u0103 statului rom\u00e2n \u00eentreaga colec\u0163ie de lucr\u0103ri \u015fi\nun imobil spre a deveni Casa \u201eDimitrie \u015fi Aurelia Ghia\u0163\u0103\u201d, care, oficial, a\ndevenit muzeu \u00een 1994. O parte din crea\u0163iile artistei se afl\u0103 \u00een Muzeul de Art\u0103\ndin Piatra-Neam\u0163. Artist Emerit.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 12\/1846 \u2013\nn. <strong>Alexandru Lambrior<\/strong>, la F\u0103lticeni,\nSuceava (d. 20. 09. 1883, Ia\u015fi. Dup\u0103 C. Prangati, \u2013 n . 10. 09. 1846, la Soci,\nNeam\u0163 \u2013 d. 30. 10. 1883, Ia\u015fi), filolog \u015fi folclorist. A urmat cursuri primare\nla F\u0103lticeni, T\u00e2rgu-Neam\u0163 \u015fi Piatra-Neam\u0163, a absolvit Facultatea de Litere din\nIa\u015fi. Profesor la: Boto\u015fani \u015fi Ia\u015fi. Membru la \u201eJunimea\u201d (1872), debut \u00een 1873.\nSprijinit de Titu Maiorescu, bursier la Paris, pentru des\u0103v\u00e2r\u015firea studiilor\n(1875). Revine la Ia\u015fi: repetitor la \u015ecoala Normal\u0103 Superioar\u0103, \u0163ine cursul de\nfilologie rom\u00e2n\u0103 la Universitate; membru corespondent al Academiei Rom\u00e2ne\n(1882). S-a remarcat ca filolog (Membru al Societ\u0103\u0163ii Franceze de Lingvistic\u0103).\nColabor\u0103ri: \u201eRevista pentru istorie, arheologie \u015fi filologie\u201d, \u201eRomania\u201d. C\u0103r\u0163i:\n\u201eLimba rom\u00e2n\u0103 veche \u015fi nou\u0103. T\u0103lm\u0103cirea rom\u00e2neasc\u0103 a scrierilor Oxstenstiern\u201d,\n\u201eCarte de citire, cuprinz\u00e2nd texte vechi rom\u00e2ne\u015fti\u201d, \u201eGramatica rom\u00e2n\u0103.\nFonetica \u015fi morfologia\u201d, \u201eStudii de lingvistic\u0103 \u015fi folcloristic\u0103\u201d, \u00eengr. \u015fi\nintrod. Ion Nu\u0163\u0103, 1976. <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 12\/1870 \u2013\nn. <strong>Gheorghe Mih\u0103ilescu<\/strong>, la Bucure\u015fti\n(d. 14. 08. 1943, Piatra-Neam\u0163), profesor, publicist, licen\u0163iat \u00een litere,\nfilosofie \u015fi drept. A predat la gimnazii \u015fi licee (Bucure\u015fti, T\u00e2rgu-Jiu,\nC\u0103l\u0103ra\u015fi, C\u00e2mpulung Moldovenesc, Tulcea, Gala\u0163i, T\u00e2rgu Neam\u0163, Roman \u015fi Liceul\n\u201ePetru Rare\u015f\u201d din Piatra-Neam\u0163). C\u0103l\u0103torii de studii \u00een Italia, Fran\u0163a, Spania,\nAustria, Germania \u015fi Marea Britanie. Articole \u015fi studii \u00een publica\u0163ii de\nspecialitate (\u201eDinicu Golescu\u201d; \u201eB. P. Ha\u015fdeu\u201d). Colegii de la Liceul \u201ePetru\nRare\u015f\u201d i-au dedicat o prim\u0103 parte din \u201eAnuarul\u201d Liceului din 1933\/1934 (\u201eOmagiu\nprof. Gheorghe Mih\u0103ilescu\u201d ce con\u0163ine materialele: \u201eOmagiu prof. Gheorghe\nMih\u0103ilescu. Contribu\u0163ii pentru o monografie a regiunii\u201d; \u201eProfesorul Gheorghe\nMih\u0103ilescu\u201d, de Vasile Ghi\u0163escu, director; o fotografie a profesorului\nrealizat\u0103 de E. Marvan). <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 12. 01.\n1947 <strong>Mihai \u015eurubaru<\/strong>\u201a la Buhu\u015fi,\nBac\u0103u, profesor, publicist. Dup\u0103 absolvirea \u015fcolii generale \u015fi a liceului \u00een\nBuhu\u015fi (1965), a absolvit Facultatea de Istorie a Universit\u0103\u0163ii din Ia\u015fi,\n(1970), doctor \u00een istorie (2000). A predat istoria la \u015fcoli din Piatra-Neam\u0163,\nmetodist \u015fi membru al Consiliului consultativ al I. \u015e. Neam\u0163; pre\u015fedinte al S.\n\u015e. I., Filiala Neam\u0163. C\u0103r\u0163i; \u201eSinteze \u015fi teste de istorie. Capacitate\u201d;\n\u201eIdentitate restituit\u0103. \u015ecoala Nr. 2 din Piatra-Neam\u0163\u201d, I-IV; \u201eContribu\u0163ia \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor\ndin jude\u0163ul Neam\u0163 la realizarea Marii Uniri\u201d; \u201eDirigen\u0163ia\u201d I-II (colab.);\n\u201eLiceul \u00abPetru Rare\u015f\u00bb din Piatra-Neam\u0163 \u00een anii Primului R\u0103zboi Mondial\u201d;\n\u201eIstoricul Vetrei-\u00eenconjur\u0103toare a M\u0103n\u0103stirii Neam\u0163-Secu\u201d; \u201ePiatra-Neam\u0163 \u00een\nanii Primului R\u0103zboi\u201d. <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 17\/1829 \u2013\nn. <strong>Anton Naum<\/strong>, la Ia\u015fi (d. 27. 08.\n1917, Ia\u015fi, \u00eenmorm\u00e2ntat la C\u00e2nde\u015fti, Neam\u0163, unde avea mo\u015fia, conacul \u015fi o\nbibliotec\u0103 bogat\u0103.), profesor universitar, poet, prozator \u015fi traduc\u0103tor. A absolvit\nAcademia Mih\u0103ilean\u0103 din Ia\u015fi, iar la Paris, Facultatea de Litere de la Sorbona,\nColl\u00e8ge de France (1858-1865), f\u0103r\u0103 licen\u0163\u0103. \u00cen \u0163ar\u0103, profesor la mai multe\n\u015fcoli din Ia\u015fi, inspector \u015fcolar pentru mai multe jude\u0163e, printre care \u015fi Neam\u0163.\nDin 1897, profesor la Universitatea din Ia\u015fi. Membru al Societ\u0103\u0163ii \u201eJunimea\u201d\n(1872), debuteaz\u0103 cu poezii \u015fi traduceri din limba francez\u0103. Volume:\n\u201eTraduceri\u201d, 1875; \u201eAegri somnia\u201d, poem, 1876; \u201eVersuri\u201d, 1880; \u201ePovestea\nvulpei\u201d, 1903 \u015f. a. Membru corespondent (1887) \u015fi titular (1893) al Academiei\nRom\u00e2ne. <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 18\/1878\n(alte surse: 20; 22) \u2013 n. <strong>Constantin\nMatas\u0103<\/strong>, la R\u0103pciuni, Hangu, Neam\u0163, preot profesor, arheolog, publicist,\nmemorialist (d. 03. 11. 1971), \u00eentemeietor al Muzeului de Istorie din\nPiatra-Neam\u0163 \u015fi director (1934-1971). A absolvit Facultatea de Teologie\nBucure\u015fti. Paroh la: M\u0103n\u0103stirea Bistri\u0163a, M\u0103n\u0103stirea P\u00e2ng\u0103ra\u0163i; Biserica\n\u201ePrecista\u201d din Piatra-Neam\u0163, protopop al Jude\u0163ului Neam\u0163; director al \u015ecolii de\nC\u00e2nt\u0103re\u0163i din Piatra-Neam\u0163. A efectuat s\u0103p\u0103turi arheologice. Distins cu\nnumeroase ordine \u015fi medalii. O strad\u0103, o funda\u0163ie \u015fi o editur\u0103 din Piatra-Neam\u0163\n\u00eei poart\u0103 numele; cet\u0103\u0163ean de onoare al Municipiului Piatra-Neam\u0163. A \u00eenfiin\u0163at\n\u015fi condus revistele: \u201e\u00cendrumarea\u201d, \u201eProp\u0103\u015firea\u201d, \u201eFloarea darurilor\u201d,\n\u201ePetrodava\u201d, \u201eMemoria antiquitatis\u201d. C\u0103r\u0163i: \u201eC\u0103l\u0103uza Jude\u0163ului Neam\u0163\u201d, \u201ePalatul\nCnejilor\u201d (premiul Academiei), \u201eMovila Haiducului\u201d, \u201eComori care se risipesc\u201d,\n\u201eC\u00e2mpul lui Drago\u015f\u201d, \u201eFrumu\u015fica. Village pr\u00e9historique a c\u00e9ramique peinte dans\nla Moldavie du Nord\u201d, \u201ePrin Moldova de sub Munte\u201d. <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 18\/1925 \u2013\nn. <strong>Emil Leahu<\/strong>, la Bac\u0103u (d. 15. 11.\n2002, la Piatra-Neam\u0163), profesor de limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103, estetician,\nautor de manuale \u015fcolare (Limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 pentru clasa a X-a, 1978),\ncoautor la manualul de limba rom\u00e2n\u0103 pentru clasa a XI-a (1993). A absolvit\nFacultatea de Filologie a Universit\u0103\u0163ii Bucure\u015fti. Profesor \u015fi inspector \u015fcolar\n\u00een Bac\u0103u \u015fi la Liceul \u201eCalistrat Hoga\u015f\u201d din Piatra-Neam\u0163 (1961), pre\u015fedinte al\nFilialei Neam\u0163 a Societ\u0103\u0163ii de Limb\u0103 \u015fi Literatur\u0103 Rom\u00e2n\u0103. C\u0103r\u0163i \u201eEstetica\nsonetului\u201d, \u201eOpera \u015fi personalitatea lui Ion Creang\u0103\u201d, \u201eFactura romantic\u0103 \u00een\nnuvela lui C. Negruzzi\u201d, \u201eTudor Arghezi, limbaj de pamfletar\u201d, \u201ePoetic\u0103 \u015fi\nstilistic\u0103 pentru elevi, studen\u0163i \u015fi profesori. Sinteze teoretice \u015fi\ncomentarii\u201d (colab.) etc.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 19\/1806 \u2013\nn. <strong>Alecu (Alexandru) Donici<\/strong>, la\nBezeni (azi, \u201eDonici\u201d), Orhei (d. 20. 10. 1865, Piatra-Neam\u0163), fabulist \u015fi\ntraduc\u0103tor. A studiat acas\u0103, la Liceul Militar din Petersburg. \u00cen 1826,\ndemisioneaz\u0103 din armat\u0103, intr\u0103 \u00een administra\u0163ie, la Chi\u015fin\u0103u \u015fi apoi la Ia\u015fi,\nla Epitropia \u015ecolilor. Se stabile\u015fte la Piatra-Neam\u0163 (1841), de\u0163ine func\u0163ii \u00een\nmagistratur\u0103 (la Ia\u015fi) \u015fi membru al Divanului Ob\u015ftesc. \u00cempreun\u0103 cu C. Negruzzi\n\u015fi Gh. Asachi, \u00een comitetul de conducere al Teatrului Na\u0163ional din Ia\u015fi (1855).\nMen\u0163ionat ca traduc\u0103tor de fabule din Pu\u015fkin \u015fi Kr\u00e2lov, \u00een revista moscovit\u0103\n\u201eTeleskop\u201d (1835); a tradus \u015fi a publicat cu Costache Negruzzi \u201eSatire \u015fi alte\npoetice compuneri\u201d de Antioh Cantemir, \u201e\u0162iganii\u201d, de Pu\u015fkin (1837) \u015fi alte crea\u0163ii\ndin literatura universal\u0103: \u201eFabule\u201d, 1840, ed. a II-a, 1842, \u201eFabule\u201d, pref. C.\nNegruzzi, \u015f. a. <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 23\/1885 \u2013\nn. <strong>Grigore Cap\u015fa<\/strong>, la C\u00e2nde\u015fti, Neam\u0163\n(d. 1971, la Piatra-Neam\u0163), profesor de matematic\u0103. A urmat cursurile Liceului\n\u201eRoman Vod\u0103\u201d din Roman \u015fi ale Liceului \u201ePetru Rare\u015f\u201d, din Piatra-Neam\u0163, apoi\nFacultatea de \u015etiin\u0163e, Sec\u0163ia Matematic\u0103, la Universitatea din Ia\u015fi (1910).\nLicen\u0163iat \u00een drept (1914). Profesor la mai multe \u015fcoli din \u0163ar\u0103: T\u00e2rgu-Jiu,\nRoman, Craiova, Caracal, Piatra-Neam\u0163 (la Liceul \u201ePetru Rare\u015f\u201d \u015fi la \u015ecoala\nNormal\u0103 de B\u0103ie\u0163i \u201eGheorghe Asachi\u201d, fiind \u015fi director). Articole \u00een revistele\nde specialitate. Contribu\u0163ii la dezvoltarea \u201eteoriei curbelor\u201d. Autor al\nlucr\u0103rii \u201eSurmenajul \u015fcolar\u201d (1939).<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 25\/1851 \u2013\nn. <strong>Lasc\u0103r A. Vorel<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163\n(d. 20. 06. 1902. Piatra-Neam\u0163), farmacist, finul lui Lasc\u0103r Catargiu,\nispravnic de Neam\u0163, viitorul prim-ministru. A absolvit Facultatea de Farmacie\n(1874). A luat \u00een primire farmacia din Piatra-Neam\u0163 \u00een 1878. Este membru\nfondator al Societ\u0103\u0163ii \u015etiin\u0163ifice Literare \u201eAsachi\u201d (decembrie 1880).\nColaborator cu articole despre medicina popular\u0103 \u00een publica\u0163iile \u201eCoresponden\u0163ia\nprovincial\u0103\u201d \u015fi \u201eAsachi\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 25\/1925 \u2013\nn. <strong>Traian Cicoare<\/strong>, la V\u0103giule\u015fti,\nMehedin\u0163i, (d. 2 07.2007, la Piatra-Neam\u0163), profesor, publicist. Trimis cu domiciliul\nfor\u0163at \u00een Regiunea Bac\u0103u (1953), va fi profesor la mai multe \u015fcoli din Jude\u0163ul\nNeam\u0163 (Dragomire\u015fti, Ivane\u015f, Hl\u0103pe\u015fti). \u00cen 1969, pentru scurt timp, inspector\nla Comitetul de Cultur\u0103 \u015fi Art\u0103 al Jude\u0163ului Neam\u0163, iar din 1970, revine \u00een\n\u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt (Liceul Pedagogic, \u015ecoala Nr. 9, Liceul \u201eCalistrat Hoga\u015f\u201d, Liceul\nIndustrial Nr. 3, azi, Colegiul Tehnic \u201eGheorghe Cartianu\u201d). A publicat\nnumeroase articole \u00een ziarele \u201eAc\u0163iunea\u201d, \u201eCeahl\u0103ul\u201d, \u201eMonitorul de Neam\u0163\u201d,\n\u201eRealitatea\u201d \u015fi \u00een revistele de cultur\u0103 din Neam\u0163: \u201eAsachi\u201d, \u201eAntiteze\u201d,\n\u201eApostolul\u201d, \u201e\u0162ara Hangului\u201d, \u201eLa Tazl\u0103u\u201d. Prin grija lui Constantin Bostan, \u00een\n2012, i s-a publicat postum volumul \u201eOameni, locuri \u015fi comori spirituale din \u0162inutul\nNeam\u0163\u201d, o selec\u0163ie din articolele r\u0103sp\u00e2ndite \u00een pres\u0103 de-a lungul anilor.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 28\/1932 \u2013\nn. <strong>Emil Bucure\u015fteanu<\/strong>, la Slobozia,\nRoznov, Neam\u0163, profesor, poet, prozator, publicist, a absolvit cursul inferior\nla Liceul \u201ePetru Rare\u015f\u201d din Piatra Neam\u0163, a \u00eentrerupt studiile (1947-1951),\napoi a continuat la \u015ecoala Special\u0103 din Br\u0103ila \u015fi a absolvit Facultatea de\nFilosofie a Universit\u0103\u0163ii Bucure\u015fti (1958). Redactor la ziarul \u201eFlac\u0103ra\u201d din\nPiatra-Neam\u0163, profesor la Liceul \u201ePetru Rare\u015f\u201d, la Colegiu Na\u0163ional de\nInformatic\u0103 din Piatra-Neam\u0163. Colabor\u0103ri: \u201eCeahl\u0103ul\u201d; \u201eSteagul ro\u015fu\u201d, \u201ePreocup\u0103ri\ndidactice\u201d, \u201eTribuna \u015fcolii\u201d; \u201eMagazin\u201d; \u201eFlac\u0103ra\u201d. Debut editorial: \u201eStudent\n\u00een filosofie \u2013 Pagini de dragoste\u201d, roman (2006). Alte c\u0103r\u0163i: \u201eNaiana \u015fi\nRa\u015fela\u201d, \u201eAni de \u015fcoal\u0103\u201d, \u201eMuntencele\u201d, \u201eIubiri vinovate\u201d, \u201ePoemele iubiri\u201d,\n\u201ePovestiri\u201d, \u201eCronici, eseuri\u201d, \u201eProprietatea e sf\u00e2nt\u0103\u201d, \u201eDrumuri \u00eentrerupte\u201d\n(colab.), antologia: \u201ePoe\u0163i nem\u0163eni\u201d \u015f. a<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 30\/1944 \u2013\nn. <strong>Vasile-Doru Ulian<\/strong>, la Fr\u0103t\u0103u\u0163ii\nNoi, Suceava, artist plastic, absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Arte Plastice din\nBucure\u015fti (1965), profesor la Liceul \u201eMihail Sadoveanu\u201d din Borca \u015fi \u00een\nPiatra-Neam\u0163, pre\u015fedinte al Filialei Neam\u0163 a U. A. P. (1990-1992). Expozi\u0163ii\npersonale la Ia\u015fi, Bac\u0103u, Bucure\u015fti. Prezent \u00een expozi\u0163ii jude\u0163ene, bienale,\nsaloane na\u0163ionale, de grup. Lucr\u0103ri \u00een colec\u0163ii de stat \u015fi particulare \u00een \u0163ar\u0103\n\u015fi \u00een str\u0103in\u0103tate. Premiul U. A. P. la Saloanele Moldovei (Bac\u0103u-Chi\u015fin\u0103u,\n1991), la Bienala de Arte Plastice \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d din Piatra-Neam\u0163 (2005). A\nparticipat la numeroase tabere de pictur\u0103. <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 31\/1882 \u2013\nn. <strong>Sidonia Hoga\u015f<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163\n(d. 19. 04. 1976, la Piatra-Neam\u0163), profesoar\u0103, compozitoare, dirijoare,\nmemorialist\u0103. Este fiica lui Calistrat Hoga\u015f. Studii: la Piatra-Neam\u0163, cu\ndasc\u0103li str\u0103luci\u0163i, Conservatorul din Ia\u015fi, av\u00e2nd-o profesoar\u0103 pe Florica\nMezincescu. A profesat la Ploie\u015fti, iar dup\u0103 R\u0103zboi, la Piatra-Neam\u0163 (\u015ecoala\nParticular\u0103 de Fete \u201eEugenia Popovici \u015fi Valentina Foc\u015fa\u201d ce va deveni Liceul\nde Fete, \u00een prezent, Colegiul \u201eCalistrat Hoga\u015f\u201d, \u015fi la \u015ecoala Normal\u0103 de B\u0103ie\u0163i\n\u201eGheorghe Asachi\u201d). \u00cen casa p\u0103rinteasc\u0103, a organizat o camer\u0103, pentru vizitare,\ndedicat\u0103 memoriei tat\u0103lui (septembrie 1939). \u00cen 1940, public\u0103 \u201eTataia \u2013\nAmintiri din via\u0163a scriitorului Calistrat Hoga\u015f\u201d. A donat statului casa\np\u0103rinteasc\u0103, pentru a fi restaurat\u0103 \u015fi organizat\u0103 ca muzeu memorial (1967).<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>Constantin\nTOM\u015eA<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u25a0 1\/1432 \u2013 d. Alexandru cel Bun, voievod, \u00eenmorm\u00e2ntat la M\u0103n\u0103stirea Bistri\u0163a. \u25a0 1\/1558 \u2013 n. Macarie, episcopul cronicar, cel care a deprins activitatea c\u0103rtur\u0103reasc\u0103 la M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163. \u00cen cronica sa, evenimentele sunt prezentate p\u00e2n\u0103 la 1551. Aceasta va fi&hellip;<\/p>\n<p class=\"more-link-p\"><a class=\"more-link\" href=\"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/rememorari-nemtene-ianuarie-2020\/\">Read more &rarr;<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,421],"tags":[],"class_list":["post-18958","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-228"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18958","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18958"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18958\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18961,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18958\/revisions\/18961"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18958"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18958"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18958"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}