Morala\nelinic\u0103 reprezint\u0103 un ansamblu de idei clare, precise, un produs al ra\u0163iunii,\n\u00eentreaga cultur\u0103 fiind plin\u0103 de referin\u0163e religioase. <\/p>\n\n\n\n
Socrate<\/strong> (469-399 \u00ee. d. Hr.) avea \u00een centrul preocup\u0103rilor sale\nomul \u015fi posibilit\u0103\u0163ile sale de a se perfec\u0163iona, filosofia lui devenind astfel\no chestiune de religie. \u0162elul final al omului este ob\u0163inerea virtu\u0163ii. Nu bog\u0103\u0163ia face virtutea ci dimpotriv\u0103\nvirtutea face bog\u0103\u0163ia \u015fi din ea \u00ee\u015fi trag ob\u00e2r\u015fia toate bunurile<\/em>. Pentru a\ndeveni virtuos, omul trebuie s\u0103 cunoasc\u0103 binele \u015fi s\u0103-l practice. Socrate\nconsider\u0103 c\u0103 omul s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte r\u0103ul pentru c\u0103 nu cunoa\u015fte binele. Este fondatorul\nmoralei cuprins\u0103 \u00een cunoa\u015fte-te pe tine \u00eensu\u0163i, scopul acestei cunoa\u015fteri de\nsine fiind perfec\u0163ionarea omului, \u00eenceputul \u00een\u0163elepciunii. <\/p>\n\n\n\n Ca pedagog,\nel folose\u015fte calea ra\u0163iunii pred\u00e2nd pe baza \u00eentreb\u0103rilor \u015fi r\u0103spunsurilor, din\naceast\u0103 metod\u0103 dezvolt\u00e2ndu-se mai t\u00e2rziu conversa\u0163ia euristic\u0103. Socrate sus\u0163ine\nc\u0103 scopul \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului este reformarea moral\u0103 a cet\u0103\u0163eanului printr-o\nrevizuire a g\u00e2ndirii p\u00e2n\u0103 se ajunge la des\u0103v\u00e2r\u015fire. Pentru des\u0103v\u00e2r\u015firea moral\u0103\na individului este obligatorie clarificarea no\u0163iunilor morale. <\/p>\n\n\n\n Socrate\nr\u0103m\u00e2ne teoreticianul \u015fi practicianul tehnicilor didactice cu o indubitabil\u0103\nvaloare formativ\u0103: ironia \u015fi maieutica, tehnici preluate de toate curentele\npedagogice de mai t\u00e2rziu. <\/p>\n\n\n\n Platon<\/strong> (423-347 \u00ee. d. Hr.), fiind elevul lui Socrate, \u00eencearc\u0103 s\u0103\npropun\u0103 un prim sistem teoretic de educa\u0163ie. Face o pledoarie pentru implicarea\nstatului \u00een organizarea \u015fi desf\u0103\u015furarea procesului educativ. Dup\u0103 Platon, via\u0163a\nomului \u015fi lumea \u00eentreag\u0103 sunt numai o slab\u0103 reflectare, o copie imperfect\u0103 a\nsingurei lumi ve\u015fnice, a Ideilor. De aici, educa\u0163ia este o art\u0103 a r\u0103sucirii<\/em> fiin\u0163ei umane \u00eenc\u0103tu\u015fat\u0103 \u00een lan\u0163urile ignoran\u0163ei.\nEl afirm\u0103 c\u0103 nu trebuie s\u0103 faci r\u0103u\nnim\u0103nui, nici chiar celui r\u0103u\u2026 Presupune c\u0103 ai un cal spetit: ai s\u0103-l omori \u00een\nb\u0103t\u0103i? Departe de a-l face mai bun, ai s\u0103 ajungi s\u0103-l strici. La fel e \u015fi cu\nomul cel r\u0103u. El e un ne\u015ftiutor \u015fi un bolnav. A-i \u00eenapoia r\u0103utatea pentru\nr\u0103utate, \u00eei \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163e\u015fti boala. Trebuie s\u0103 faci ceea ce este cu putin\u0163\u0103 pentru\na-l vindeca…<\/em> Platon consider\u0103 necesar\u0103 educa\u0163ia copiilor fiindc\u0103 copilul nu este \u00een stare s\u0103\ndeosebeasc\u0103 ceea ce are t\u00e2lc, de ceea de ceea ce nu are; ci, lucrul \u00eentip\u0103rit\n\u00een minte la v\u00e2rsta aceea r\u0103m\u00e2ne, de obicei, ne\u015fters \u015fi neschimbat…<\/em> Este\nadeptul pred\u0103rii unui anumit grup de \u015ftiin\u0163e \u00eembinate armonios: educa\u0163ia fizic\u0103\ns\u0103 fie \u00eempletit\u0103 cu cea spiritual\u0103. Insist\u0103 asupra jocurilor \u00een educa\u0163ie \u015fi a\npovestirilor, d\u00e2nd materialului un con\u0163inut religios. <\/p>\n\n\n\n \u00cen dialogul Republica<\/em>, Platon \u00ee\u015fi propune s\u0103\nprezinte un tip ideal de om, prin invocarea unui tip ideal de stat. Afirm\u0103 c\u0103\nscopul principal al educa\u0163iei este de a da sufletului \u015fi trupului \u00eentreaga\nfrumuse\u0163e \u015fi perfec\u0163iune de care sunt \u00een stare.<\/p>\n\n\n\n \u00cen mitul pe\u015fterii<\/em>, Platon prezint\u0103 patru\nniveluri ale cunoa\u015fterii: cunoa\u015fterea senzorial\u0103, opiniile \u015fi credin\u0163ele,\ncunoa\u015fterea \u015ftiin\u0163ific\u0103, cunoa\u015fterea pur intelectual\u0103. Educa\u0163ia nu poate avea\nfinalit\u0103\u0163i universale, fiecare individ av\u00e2nd nevoie de un tratament separat.\nTotu\u015fi, consider\u0103 c\u0103 omul liber nu trebuie s\u0103 \u00eenve\u0163e nimic cu for\u0163a. <\/p>\n\n\n\n Aristotel<\/strong> (384-322 \u00ee. d. Hr.) sus\u0163ine c\u0103 educa\u0163ia are puterea\ndeplin\u0103 de a transforma caracterul. Cea mai \u00eenalt\u0103 virtute a omului este\ncapacitatea de contemplare a sufletului. Scopul educa\u0163iei const\u0103, dup\u0103\nAristotel, \u00een dezvoltarea straturilor superioare ale sufletului (ra\u0163ional \u015fi\nvoli\u0163ional). Preia de la Platon ideea \u00eembin\u0103rii educa\u0163iei fizice cu cea moral\u0103\n\u015fi intelectual\u0103. <\/p>\n\n\n\n Consider\u00e2nd\nomul ca fiind un animal politic<\/em>,\nAristotel afirm\u0103 c\u0103 educa\u0163ia este un mijloc de organizare \u015fi \u00eent\u0103rire a\nstatului. Virtutea reprezint\u0103 capacitatea de a realiza bine \u015fi corect activit\u0103\u0163ile\nspecifice. <\/p>\n\n\n\n Dac\u0103 la\nPlaton \u00eent\u00e2lneam convingerea moral\u0103, la discipolul s\u0103u, convingerea este unit\u0103\ncu deprinderea. Un element nou adus de Aristotel este ideea periodiz\u0103rii \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului,\nadaptarea la v\u00e2rsta \u015fi capacitatea de \u00een\u0163elegere a elevului. <\/p>\n\n\n\n Este\nprototipul profesorului. Accept\u0103 educa\u0163ia public\u0103, \u00eens\u0103 nu este adeptul\nabandon\u0103rii copiilor de c\u0103tre familie \u00een institu\u0163iile statului. Consider\u0103 c\u0103,\nla v\u00e2rsta de 7 ani, copilul va putea fi integrat \u00een \u015fcolile publice.<\/p>\n\n\n\n Finalitatea\neduca\u0163iei coincide cu finalitatea pe care o dore\u015fte omul: fericirea ve\u015fnic\u0103.<\/p>\n\n\n\n Educa\u0163ia\nreligios-moral\u0103 se realizeaz\u0103 pe o linie ascendent\u0103, prin trecerea de la cercul\nfamiliei la mediul social. \u00cen familie se formeaz\u0103 primele calit\u0103\u0163i ale\ncopilului precum recuno\u015ftin\u0163a \u015fi \u00eencrederea, spiritul de datorie, de ascultare,\ndreptate \u015fi sacrificiu. Ulterior, \u015fcoala va \u00eent\u0103ri manifestarea acestora \u00een\nspirit comunitar. <\/p>\n\n\n\n Dr. Mihai\nFLOROAIA<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Morala elinic\u0103 reprezint\u0103 un ansamblu de idei clare, precise, un produs al ra\u0163iunii, \u00eentreaga cultur\u0103 fiind plin\u0103 de referin\u0163e religioase. Socrate (469-399 \u00ee. d. Hr.) avea \u00een centrul preocup\u0103rilor sale omul \u015fi posibilit\u0103\u0163ile sale de a se perfec\u0163iona, filosofia lui…<\/p>\n