Frecvent\u0103 \u00een\nliteratura de specialitate de pretu\u00adtin\u00ad\u00addeni, cople\u015fitoare \u00een via\u0163a noastr\u0103 de\ntoate zilele, no\u0163iunea de reform\u0103 a devenit o preocupare de prim ordin a\n\u201eformatorilor de opinie\u201d \u015fi, uneori, mai rar, a unor profesioni\u015fti dispu\u015fi s\u0103\ntreac\u0103 de la vorbe la fapte.<\/p>\n\n\n\n
\u00centre 1864, anul\n\u00een care, prin lege, se organizeaz\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc de toate gradele, \u015fi\np\u00e2n\u0103 la finele acelui secol, preocuparea fundamental\u0103 a celor chema\u0163i la\n\u00eentemeierea \u015fcolii rom\u00e2ne\u015fti a fost organizarea. <\/p>\n\n\n\n
Cuv\u00e2ntul\n\u201ereform\u0103\u201d apare la r\u0103scrucea dintre veacuri, c\u00e2nd la c\u00e2rma Ministerului\nEduca\u0163iei Na\u0163ionale s-a aflat aproape mereu savantul Spiru Haret (1897-1899,\n1901-1904, 1907-1910). El a fost, \u00een primul r\u00e2nd, om de \u015ftiin\u0163\u0103. Dob\u00e2ndise la\ncelebra universitate Sorbona licen\u0163a \u00een matematic\u0103 (1875), \u00een fizic\u0103 (1876) \u015fi\nun aplaudat doctorat \u00een filozofie, la aceea\u015fi universitate, \u00een 1878. <\/p>\n\n\n\n
Profesor\nuniversitar la 28 de ani, savant preocupat de evolu\u0163ia societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti,\npreponderent rural\u0103 pe atunci, venit el \u00eensu\u015fi din domeniul s\u0103tesc, Spiru Haret\na conceput nu doar reforma \u015fcolii preuniversitare, ci o reform\u0103 a economiei\nrurale, \u00een care se \u00eenscria, \u00eentre primele locuri, reforma \u015fcolii. \nModele europene avea destule \u015fi le-a asumat cu inteligen\u0163\u0103, selectiv. Realitatea\nrom\u00e2neasc\u0103, exploziv\u0103 atunci (Vezi 1907!), l-a f\u0103cut s\u0103 fie un autentic\nreformator!<\/p>\n\n\n\n
Din vremea sa, se\nvorbe\u015fte f\u0103r\u0103 contenire despre reform\u0103. De vreun secol, c\u00e2\u0163i\u00adva mini\u015ftri au\n\u00eencercat c\u00e2te ceva, c\u00e2rpituri \u015fi imi\u00adta\u0163ii (Vezi \u201ereforma\u201d din 1948, pe model\nsovietic!). \u015ei asta, pentru c\u0103 niciodat\u0103 nu am fost preg\u0103ti\u0163i \u015fi dispu\u015fi s\u0103\nreform\u0103m, pentru c\u0103 un curent conservator \u015fi unul frivol, aventurier, s-au\n\u00eencontrat pe vorbe \u015fi, vai!, pe aventuri stric\u0103cioase.<\/p>\n\n\n\n
Iat\u0103 o mostr\u0103 de\nact \u201ereformator\u201d din binecuv\u00e2ntatul an 1928:<\/p>\n\n\n\n
\u201eOrdin<\/p>\n\n\n\n
al Revizoratului\n\u015fcolar al jude\u0163ului Roman, num\u0103rul 813 din 1 octombrie 1928.<\/p>\n\n\n\n
Domnule\n\u00eenv\u0103\u0163\u0103tor,<\/p>\n\n\n\n
Conform ordinului\ntelegrafic nr.122091 al onor Ministerului instruc\u0163iunii publice, v\u0103 punem \u00een\nvedere c\u0103 este cu de\u00ads\u0103v\u00e2r\u015fire interzis\u0103 p\u0103r\u0103sirea clasului f\u0103r\u0103 concediu de\nmai \u00eenainte cerut \u015fi aprobat… Fiecare \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor sau conduc\u0103toare de gr\u0103dini\u0163\u0103\nce vin \u00een ora\u015ful Roman, chiar \u015fi cei cu concediul aprobat, vor trece pe la\ncancelaria revizoratului \u015fi vor semna \u00eentr-un registru special, ar\u0103t\u00e2nd motivul\npentru care au venit \u00een ora\u015f.(?!?)<\/p>\n\n\n\n
Conform ord.\nnr.89827 din 1928, toate \u00eenv\u0103\u0163\u0103toarele \u015fi conduc\u0103toarele de gr\u0103dini\u0163\u0103 de copii\nsunt obligate ca \u00een timpul lec\u0163iilor s\u0103 \u00eembrace un \u015for\u0163 de culoare \u00eenchis\u0103, de\npreferat negru sau gri \u015fi de o lungime de a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 acopere complet\ngenunchiul… De asemenea, domnii \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori se vor prezenta \u00een fa\u0163a elevilor\n\u00eentr-o \u0163inut\u0103 corect\u0103, cu guler, cravat\u0103, dac\u0103 haina e deschis\u0103 la g\u00e2t, sau cu\nhain\u0103 \u00eenchis\u0103 la g\u00e2t.<\/p>\n\n\n\n
Etc. etc.\u201d<\/p>\n\n\n\n
Nu toate, dar\ncele mai multe elemente de reform\u0103 dup\u0103 marele Haret s-au cantonat astfel, \u00een\nridicol. Iar dac\u0103 este vorba de reformarea structurilor, atunci imitarea\nmodelului francez, apoi al celui sovietic \u015fi, \u00een sf\u00e2r\u015fit, al celui dezastruos,\nimpus de elevi \u015fi studen\u0163i \u00een Fran\u0163a dup\u0103 \u201erevolu\u0163ia din 1968\u201d, nu au dat\nrezultatele scontate pentru simplul motiv c\u0103 nu se \u00eenscriau \u00eentr-o reform\u0103\ncorect\u0103, integral\u0103, a societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n\n\n\n
Solu\u0163ia? Un nou\nHaret! Dar de unde, Doamne, de unde?<\/p>\n\n\n\n
Alexandrina\nCamelia MANCA\u015e<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Frecvent\u0103 \u00een literatura de specialitate de pretu\u00adtin\u00ad\u00addeni, cople\u015fitoare \u00een via\u0163a noastr\u0103 de toate zilele, no\u0163iunea de reform\u0103 a devenit o preocupare de prim ordin a \u201eformatorilor de opinie\u201d \u015fi, uneori, mai rar, a unor profesioni\u015fti dispu\u015fi s\u0103 treac\u0103 de la…<\/p>\n