{"id":20271,"date":"2020-06-15T12:27:04","date_gmt":"2020-06-15T12:27:04","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=20271"},"modified":"2020-06-15T12:27:04","modified_gmt":"2020-06-15T12:27:04","slug":"rememorari-nemtene-28","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/rememorari-nemtene-28\/","title":{"rendered":"REMEMOR\u0102RI NEM\u0162ENE"},"content":{"rendered":"\n<p><strong>Aprilie 2020<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 1\/1944, n.\n\u2013 <strong>Florin Florescu<\/strong>, C\u00e2nde\u015fti, Buz\u0103u\n(5. 12. 2009, Piatra-Neam\u0163), profesor, lider sindical, absolvent al Facult\u0103\u0163ii\nde Biologie. El este cel care a militat pentru \u00eenfiin\u0163area Sindicatului Liber\nal Lucr\u0103torilor din \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt (1990) \u015fi, \u00eempreun\u0103 cu profesorii Dumitri\u0163a\nVasilca, Lucian Corneanu \u015fi ziaristul Mircea Zaharia, a hot\u0103r\u00e2t publicarea, din\nmartie 1999, a revistei, ,Apostolul\u201d (seria nou\u0103), care apare \u015fi \u00een prezent ca\npublica\u0163ie a cadrelor didactice din Jude\u0163ul Neam\u0163, editat\u0103 de Sindicatul din\n\u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt Neam\u0163, al c\u0103rui pre\u015fedinte a fost Florin Florescu.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 2\/1938, n.\n<strong>C\u0103t\u0103lin-Florin Stupcanu<\/strong>, la\nFilioara, Agapia, Neam\u0163 (d. 26. 09. 2000, Ceahl\u0103u, Neam\u0163), profesor, ziarist.\nFacultatea de Istorie din Ia\u015fi (1961). Ziarist la ziarele: \u201eFlac\u0103ra\u201d (1963),\n\u201eSteagul ro\u015fu\u201d din Bac\u0103u (1965-1968), \u201eCeahl\u0103ul\u201d (1968-1974; 1978-1982;\n1989-2000). Volumul \u201eZ\u0103pad\u0103 \u015fi fum, scrieri de tinere\u0163e\u201d a ap\u0103rut postum, prin\ngrija so\u0163iei, Maria Stupcanu.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 5\/1940 \u2013\nn. <strong>Ioan Gherasim<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163,\nmemorialist, licen\u0163iat al Facult\u0103\u0163ilor de Teologie (Bucure\u015fti, 1968) \u015fi de\nFilologie (Ia\u015fi, 1995). Hirotonit preot (24. 06. 1969), pe seama Parohiei\nV\u0103leni, Piatra-Neam\u0163, transferat la Parohia V\u00e2n\u0103tori, Piatra-Neam\u0163 (1. 08.\n1981). A colaborat \u015fi a f\u0103cut parte din consiliul de redac\u0163ie al revistei\n\u201eCredin\u0163a neamului\u201d, Neam\u0163 (1990-2008). Coordonator, director \u015fi profesor al\nSeminarului Teologic Ortodox din Piatra-Neam\u0163 (1996). C\u0103r\u0163i: \u201ePetru Pogonat.\nMedita\u0163iunile unui c\u0103lug\u0103r surghiunit\u201d, \u201eProfe\u0163ie mincinoas\u0103. Lamenta\u0163ie la un\nzid al pl\u00e2ngerii \u00een construc\u0163ie\u201d \u015fi \u201eBiblia pe \u00een\u0163eles\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 7\/1953 \u2013\nn. <strong>Daniel Corbu<\/strong>, la T\u00e2rgu-Neam\u0163,\nscriitor, editor, muzeograf la Casa Memorial\u0103 \u201eIon Creang\u0103\u201d Ia\u015fi, absolvent al\nLiceului din Roznov \u015fi al Facult\u0103\u0163ii de Limba \u015fi Literatura Rom\u00e2n\u0103, Bucure\u015fti.\nMembru al U. S. Volume: \u201eNa\u015ftere vinovat\u0103\u201d; \u201eIntrarea \u00een scen\u0103\u201d; \u201ePreludiu\npentru trompet\u0103 \u015fi patru pere\u0163i\u201d; \u201eDocumentele haosului\u201d; \u201eSpre fericitul\nnic\u0103ieri\u201d; \u201eC\u00e2ntece de am\u0103git \u00eentunericul\u201d; \u201eManualul bunului singuratic\u201d;\n\u201eEvanghelia dup\u0103 Corbu \u015fi alte poeme\u201d, \u201eNeoavangarda rom\u00e2neasc\u0103\u201d, \u201eUrmele lui\nDumnezeu \u015fi alte povestiri\u201d \u015f. a. <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 11\/1962 <strong>Dumitri\u0163a Vasilca<\/strong> (pseud. Diana), n. la\nPiatra-Neam\u0163, profesoar\u0103, poet\u0103, absolvent\u0103 a Liceului Pedagogic \u201eGheorghe\nAsachi\u201d din Piatra-Neam\u0163 (1981) \u015fi a Facult\u0103\u0163ii de Istorie-Filozofie, din Ia\u015fi\n(1985). Co \u2013 fondator al Editurii \u201eAlfa\u201d a C. C. D. Neam\u0163 (1996) \u015fi al revistei\n\u201eApostolul\u201d (1999). Debut cu versuri \u00een \u201eAteneu\u201d (1991), editorial cu \u201eAproape\namintiri\u201d (1997), urmat de \u201eDucatul inocen\u0163ei\u201d (2003). Colabor\u0103ri la:\n\u201eCeahl\u0103ul\u201d, \u201eAntiteze\u201d, \u201eApostolul\u201d, \u201eAsachi\u201d. <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 13\/1928 \u2013\nn. <strong>Dan-Mircea Bor\u015f<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163,\nprofesor universitar, doctor (1987), matematician. Absolvent al Liceului \u201ePetru\nRare\u015f\u201d din ora\u015ful natal, apoi al Facult\u0103\u0163ii de Matematic\u0103 a Universit\u0103\u0163ii\n\u201eAlexandru Ioan Cuza\u201d din Ia\u015fi, a urcat treptele \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului universitar,\npred\u00e2nd la diferite facult\u0103\u0163i de profil. Numeroase articole \u015fi studii \u00een\npublica\u0163iile de specialitate: \u201eStudii \u015fi cercet\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice de matematic\u0103\u201d,\n\u201eBuletinul\u201d Institutului Politehnic Ia\u015fi, \u201eCercet\u0103ri matematice\u201d \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 14\/1935 \u2013\nn. <strong>Dumitru Bostan<\/strong>, la \u015eipote, Bac\u0103u,\nartist plastic, absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Chimie din Ia\u015fi. A studiat pictura\ncu Pantelimon Vedenivschi apoi cu \u015etefan Hotnog \u015fi sculptura cu Pompiliu\nClement. Din 1963, este prezent \u00een expozi\u0163ii de grup la: Ia\u015fi, Bucure\u015fti,\nB\u00e2rlad, Piatra-Neam\u0163. Personale: New York, o colectiv\u0103 \u00een Germania (2002).\nLucr\u0103ri \u00een colec\u0163ii: Fran\u0163a, Suedia, Olanda, Cuba, U. S. A., Israel, Republica\nDominican\u0103, Cuba. A publicat \u201ePictura pentru amatori\u201d, 2008,<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 17\/1955 \u2013\nn. <strong>Mariana Papar\u0103<\/strong>, la Br\u0103ila,\nprofesoar\u0103, artist plastic, studii liceale \u00een ora\u015ful natal, Universitatea de\nArte \u201eIon Andreescu\u201d Cluj (1978) \u015fi a desf\u0103\u015furat activitate didactic\u0103 la Liceul\nde Art\u0103 din Piatra-Neam\u0163. \u00cen prezent, este stabilit\u0103 \u00een Italia, la Torino, unde\na deschis o galerie de art\u0103 \u015fi a fondat Asocia\u0163ia Artistic\u0103 Interna\u0163ional\u0103\nARIPA. Este membru U. A. P. \u015fi al Asocia\u0163iei Interna\u0163ionale AIAP \u2013 UNESCO.\nExpozi\u0163ii personale (1978-2006) \u00een \u0163ar\u0103 (Piatra-Neam\u0163, Bac\u0103u, Bucure\u015fti,), \u00een\nstr\u0103in\u0103tate (1979-2006): Roma, Vene\u0163ia, Paris, Olanda, Fran\u0163a. Expozi\u0163ii\ncolective (1978-2009): Rom\u00e2nia, Canada, Belgia, Spania, Suedia.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 19\/1847 \u2013\nn. <strong>Calistrat Hoga\u015f<\/strong>, la Tecuci (d.\n28. 08. 1917, Roman), profesor, scriitor. A studiat la Academia Mih\u0103ilean\u0103 din\nIa\u015fi. \u00cen 1869, este numit profesor de \u201epartea literar\u0103\u201d \u015fi, la scurt timp,\ndirector la gimnaziul ce tocmai s-a \u00eenfiin\u0163at la Piatra-Neam\u0163. A mai profesat\nla: Tecuci, Ia\u015fi; Pensionul \u201eHumpel\u201d, Alexandria, Roman (profesor de istorie,\nlimba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 \u015fi director al Gimnaziului \u201eRoman-Vod\u0103\u201d, (1. 09.\n1891-15. 10. 1899). Se retrage la Piatra-Neam\u0163 (1915). Debut publicistic \u00een:\n\u201eCoresponden\u0163ia provincial\u0103\u201d; va publica \u201eAmintiri dintr-o c\u0103l\u0103torie\u201d, \u00een \u015fapte\nnumere din \u201eAsachi\u201d (a f\u0103cut parte din comitetul de redac\u0163ie, de la nr. 2).\nAlte colabor\u0103ri: \u201eColectorulu literaru\u201d; \u201eJunimea Moldovei\u201d, \u201eLupta\u201d, \u201eMunca\u201d,\n\u201eN\u0103zuin\u0163a\u201d, \u201eVia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 22. 04.\n1943, <strong>Utta-Siegrid K\u0151nig<\/strong>, n. la\nPosen, Germania, poet\u0103. A absolvit Liceul \u201e\u015etefan cel Mare\u201d, Suceava, \u015ecoala\nTehnic\u0103 de Arhitectur\u0103, (1964) \u015fi s-a stabilit la Piatra-Neam\u0163. A debutat cu un\ngrupaj de sonete \u00een Revista \u201eAsachi\u201d din Piatra-Neam\u0163 (1993). Volume de poezii\n(ed. bibliofile): \u201e\u2026\u015fi Haiku\u201d, \u201eVe\u015fnica efemerid\u0103\u201d, \u201eAbia zbor\u2026 f\u0103r\u0103 urm\u0103\u201d,\n\u201eMai gr\u0103bit ca mine\u2026 un fluture alb\u201d, poeme \u00eentr-un vers, \u201e\u00centruna ramul \u00een\nr\u0103zboi cu clipa\u201d, poeme \u00eentr-un vers \u015fi secven\u0163e trivers \u00een stil haiga, \u201eAlb \u2013\nAlbastru. Sub raza cea dint\u00e2i\u2026\u201d, \u201eRo\u015fu \u2013 Galben. Sub cea de-a doua raz\u0103\u2026\nItinerar spaniol \u015fi nu numai&#8230;\u201d \u2013 secven\u0163e \u015fi foto-secven\u0163e \u00een stil tanka,\n\u201e&#8230;doar calendare f\u0103r\u0103 file, rondeluri\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 22\/1850 \u2013\nn. <strong>Veronica Micle<\/strong>, la N\u0103s\u0103ud cu\nnumele Ana (d. 3. 08. 1889, M\u0103n\u0103stirea V\u0103ratic, Neam\u0163), poet\u0103. \u00cen 1872, \u00eel\ncunoa\u015fte pe Mihai Eminescu la Viena, urm\u00e2nd o lung\u0103 \u015fi binecunoscut\u0103 poveste de\ndragoste. Debut cu dou\u0103 schi\u0163e (\u00een \u201eNoul curier rom\u00e2n\u201d, 1972). \u00cen 1887, se mut\u0103\nla Bucure\u015fti, unde \u00eencearc\u0103 s\u0103-l sprijine moral pe Eminescu. \u015ei tot \u00een 1887,\napare volumul \u201ePoezii\u201d. Public\u0103 la: \u201eColumna lui Traian\u201d \u201eConvorbiri Literare\u201d,\n\u201eCurierul Olteniei\u201d \u201eFamilia\u201d, \u201eLiberalul\u201d, \u201eLiteratorul\u201d \u201eRevista nou\u0103\u201d,\n\u201eRevista literar\u0103\u201d, \u201eUniversul literar\u201d \u015f. a. <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 29\/1941 \u2013\nn. <strong>Luigi Bodo<\/strong>, la Cavaglia, Italia,\na urmat cursurile Institutului Textil din Biella, Italia. Dup\u0103 absolvire a\nlucrat \u00een specialitate, \u00een Italia \u015fi Austria. \u00cen anul 1975, a venit \u00een Rom\u00e2nia\nca \u015fef de sec\u0163ie filatur\u0103 la \u00eentreprinderea mixt\u0103 rom\u00e2no-italian\u0103, RIFIL, din\nS\u0103vine\u015fti. Peste un an s-a stabilit la Piatra-Neam\u0163 \u00eempreun\u0103 cu \u00eentreaga\nfamilie. A contribuit efectiv la organizarea \u015fi dezvoltarea filaturii dup\u0103\nmodel italian. Membru fondator al Camerei de Comer\u0163 Italo-Rom\u00e2ne din Bucure\u015fti\n(1994), a primit titlul de \u201eCavaliere dell\u2019Ordine al Merito dela Repubblica\nItaliana\u201d, (1993), a fost numit vice-consul onorific la Piatra-Neam\u0163 (1998).\nCet\u0103\u0163ean de Onoare al Municipiului Piatra-Neam\u0163. <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 29\/1965 \u2013\nn. <strong>Lucian Tudorache<\/strong>, la Independen\u0163a,\nGala\u0163i, sculptor. A absolvit Facultatea de Arte Plastice din Ia\u015fi. Membru U. A.\nP. Expozi\u0163ii personale (2000-2008): Galeriile \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d, Piatra-Neam\u0163;\ncolective (1990-2008): Bucure\u015fti, Bac\u0103u, Ia\u015fi, Piatra-Neam\u0163; interna\u0163ionale\n(1993-2008): Italia, Belgia. Lucr\u0103ri monumentale: \u201eGermina\u0163ie\u201d II, P\u00e2r\u00e2ul Rece;\n\u201eGermina\u0163ie\u201d, Sl\u0103nic Moldova; \u201eCompozi\u0163ie\u201d H\u00e2rl\u0103u; \u201e\u015etefan cel Mare \u015fi Sf\u00e2nt\u201d\nPiscul Gala\u0163i; \u201eZbur\u0103t\u0103ciune\u201d I; \u201eVictor Brauner\u201d, \u201eMihai Eminescu\u201d,\nPiatra-Neam\u0163; \u201eMihail Kog\u0103lniceanu\u201d, T\u00e2rgu-Neam\u0163; \u201eDuhul apelor\u201d,\n\u201eZbur\u0103t\u0103ciune\u201d II, Cucuteni Ia\u015fi; \u201eGala\u0163i; Compozi\u0163ie\u201d, Muzeul de Art\u0103 V\u00e2lcea;\n\u201eMedieval\u0103\u201d, Pia\u0163a Morii, Bistri\u0163a. Premii: Bienala \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d. Burs\u0103\nUNESCO la Centrul European din Vene\u0163ia (2004).<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Mai 2020<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 1\/1940 \u2013\nn. <strong>Ioni\u0163\u0103 Ichim<\/strong>, la Boghe\u015fti, Bac\u0103u,\nprofesor universitar doctor \u00een geografie (1973), cercet\u0103tor. A absolvit\nFacultatea de Geografie a Universit\u0103\u0163ii (1965). Stabilit la Piatra-Neam\u0163\n(1988), cercet\u0103tor \u015ftiin\u0163ific la Sta\u0163iunea de Cercet\u0103ri \u201eStejarul\u201d. A fost\nmembru al mai multor societ\u0103\u0163i \u015ftiin\u0163ifice din \u0163ar\u0103 \u015fi din str\u0103in\u0103tate (Marea\nBritanie, Japonia), al Comitetului de redac\u0163ie a Analelor Universit\u0103\u0163ii \u201eValahia\u201d\ndin T\u00e2rgovi\u015fte, membru referent al Revistei \u201eCatena\u201d din Amsterdam \u015f. a. Autor\na peste 200 de lucr\u0103ri publicate, din care 50 \u00een str\u0103in\u0103tate, organizator al\nSimpozionului Na\u0163ional Interdisciplinar \u201eProvenien\u0163a \u015fi efluen\u0163a aluviunilor\u201d,\nPremiul Academiei Rom\u00e2ne \u201eGheorghe Murgoci\u201d, titlul de Cet\u0103\u0163ean de Onoare al\nMunicipiului Piatra-Neam\u0163.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 2\/2008 \u2013\nd. <strong>Maria-Tereza Gogu<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163\n(n. 7. 09. 1919), profesoar\u0103, artist plastic.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 4\/1923 \u2013\nn. <strong>Paul Vasiliu<\/strong>, (decedat\n11.09.2018) la Piatra-Neam\u0163, profesor de filosofie, psihologie, pedagogie,\ninginer, inspector \u015fcolar, profesor la \u015ecoala Medie Nr. 1 de B\u0103ie\u0163i (azi,\nColegiul Na\u0163ional \u201ePetru Rare\u015f\u201d, 1954-1955), profesor (1969-1970; 1972-1983;\n1992-1996) \u015fi director (1974-1975) al Liceului Pedagogic, al Grupului \u015ecolar de\nChimie (azi, Colegiul Tehnic \u201eGheorghe Cartianu\u201d (1965-1968), toate din\nPiatra-Neam\u0163, om de o aleas\u0103 cultur\u0103, autor a numeroase articole publicate \u00een\npresa central\u0103 de specialitate \u015fi \u00een publica\u0163iile locale, precum \u015fi al, ,Monografiei\n\u015ecolilor Normale din Piatra-Neam\u0163 1912-2002\u201d (2002). <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 6\/1930 \u2013\nn. <strong>Dorel Dorian<\/strong> la Piatra-Neam\u0163 (d.\n5. 11. 2014, Bucure\u015fti), ziarist, scenarist, dramaturg. Absolvent al Liceului, ,Petru\nRare\u015f\u201d din Piatra-Neam\u0163 \u015fi al Facult\u0103\u0163ii de Electrotehnic\u0103 (1953). Redactor la\n\u201eVia\u0163a studen\u0163easc\u0103\u201d \u015fi la \u201e\u015etiin\u0163\u0103 \u015fi tehnic\u0103\u201d, redactor-\u015fef la \u201eRealitatea\nevreiasc\u0103\u201d. A debutat cu \u201eN-au \u00eenflorit \u00eenc\u0103 merii\u201d, povestiri (1955), volum\nurmat de \u201eDac\u0103 vei fi \u00eentrebat\u201d (1959), \u201eSecunda 58\u201d, pies\u0103 cu care se va\ninaugura T. T. din Piatra-Neam\u0163 (1961), urmate de alte crea\u0163ii ce vor alc\u0103tui\nvolumele: \u201eTeatru\u201d (1969), \u201eTeatru cu bile\u201d \u015fi \u201eFic\u0163iuni pentru revolver \u015fi\norchestr\u0103\u201d, \u201eAnchetatorul SF \u015fi for\u0163ele oculte\u201d, \u201eFoc \u00een Calea V\u0103c\u0103re\u015fti\u201d \u015f. a.\n<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 10\/1947 \u2013\nn. <strong>Mircea Zaharia<\/strong>, la Muncelul de\nSus. Facultatea de Filologie, Universitatea \u201eAl. I. Cuza\u201d Ia\u015fi, 1970. Membru al\nUniunii Oamenilor de Teatru \u015fi al Uniunii Ziari\u015ftilor Profesioni\u015fti din\nRom\u00e2nia.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 12\/1938 \u2013\nn. <strong>Elena Florescu<\/strong>, la Pa\u015fcani, Ia\u015fi,\netnolog, documentarist, publicist. Absolvent\u0103 a Facult\u0103\u0163ii de \u015etiin\u0163e\nNaturale-Geografie din Ia\u015fi (1959), doctor \u00een istorie (1998), muzeograf la\nMuzeul de \u015etiin\u0163e Naturale; \u015fef de sec\u0163ie, la Muzeul Etnografic al Jude\u0163ului\nNeam\u0163; a organizat \u015fi coordonat \u201eT\u00e2rgul Na\u0163ional al Me\u015fterilor Lemnari\u201d (T\u00e2rgu\nNeam\u0163, 1992-1999); peste 30 de comunic\u0103ri la sesiunile \u015ftiin\u0163ifice; a cercetat\nparticularit\u0103\u0163ile culturii populare la catolicii din jude\u0163ele Neam\u0163 \u015fi Bac\u0103u;\nconsultant \u015ftiin\u0163ific la Asocia\u0163ia \u201eEcoforest\u201d Neam\u0163. A debutat cu \u201ePortul\npopular din Zona Neam\u0163\u201d (1973). Alte c\u0103r\u0163i: \u201eArhitectura popular\u0103 din Zona Neam\u0163\u201d;\n\u201eTradi\u0163ii populare de pe Valea Bistri\u0163ei\u201d; \u201eTextile populare de cas\u0103 din Zona\nNeam\u0163\u201d,, ,Biserici vechi de lemn din \u0162inutul Neam\u0163\u201d. Titlul de Excelen\u0163\u0103, \u201eDiploma\nde Onoare \u015fi Medalia de Aur\u201d, de c\u0103tre A. O. \u015e. <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 20\/1939 \u2013\nn. <strong>Georgeta Simon-Bota-Botescu<\/strong>, la\nBozieni, Dulce\u015fti, azi, Ruginoasa, Neam\u0163, contabil\u0103, prozatoare, absolvent\u0103 a\nLiceului \u201eGeorge Bacovia\u201d din Bac\u0103u. S-a stabilit la Piatra-Neam\u0163. A debutat cu\nromanul \u201eMireasma clipelor de via\u0163\u0103 sau Manuscrisul cu \u015firet albastru\u201d \u00een 2006,\ndup\u0103 care a urmat un al doilea roman, \u201eUltima doamn\u0103\u201d \u00een 2010. <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 21\/1936 \u2013\nn. <strong>Constantin Cucu<\/strong>, la Solon\u0163,\nBac\u0103u. Ziarist. (d. 22.02.2016). Absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Filosofie \u2013 sec\u0163ia\nziaristic\u0103 \u2013 Bucure\u015fti (1958). Reporter la Ziarul, ,Ap\u0103rarea patriei\u201d, profesor\n\u015fi director de \u015fcoal\u0103 la Zeme\u015f, Bac\u0103u (1961-1966), director al Casei de Cultur\u0103\ndin Moine\u015fti (1966-1967), \u015fef de sec\u0163ie la ziarul, ,Ceahl\u0103ul\u201d (1968-1974),\ninspector cu probleme de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt la U. J. C. M. Neam\u0163 (1974-1989), consilier\nprincipal la Bibliopolis S. A. Piatra-Neam\u0163 (dup\u0103 1989), redactor-\u015fef al\nRevistei, ,Asachi\u201d (1991-2005), redactor \u015fef al s\u0103pt\u0103m\u00e2nalului, ,Informa\u0163ia\nPrim\u0103riei\u201d, Piatra-Neam\u0163 (1996-2002). Consilier pe probleme de carte la Centru\nde Cultur\u0103 \u015fi Arte, ,Carmen Saeculare\u201d Neam\u0163. Autor al volumului de povestiri, ,\u00cen\nvolbura apelor\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 23\/1871 \u2013\nn. <strong>Garabet Ibr\u0103ileanu<\/strong>, la\nT\u00e2rgu-Frumos (d. 11. 03. 1936, Bucure\u015fti), critic, istoric \u015fi teoretician\nliterar, prozator. Numele s\u0103u este legat de Roman, pentru c\u0103 aici a urmat\ngimnaziul (1883-1887), tat\u0103l s\u0103u fiind administrator de mo\u015fie \u00een zon\u0103, apoi\nslujba\u015f \u00een ora\u015ful dintre Moldova \u015fi Siret. A \u00eenfiin\u0163at Societatea \u201eOrientul\u201d\n(cu Raicu Ionescu-Rion \u015fi al\u0163i colegi de liceu), redacteaz\u0103 Revista \u201e\u015ecoala\nnou\u0103\u201d, \u00eempreun\u0103 cu Panait Mu\u015foiu \u015fi Eugen Vaian, unde public\u0103 primele versuri,\nnote de lectur\u0103, comentarii despre art\u0103 \u015fi traduceri, semn\u00e2nd \u015fi cu pseudonimul\nCezar Vraja.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 23\/1883 \u2013\nn. <strong>Dimitrie Leonida<\/strong>, la F\u0103lticeni,\nSuceava (d. 4. 03. 1965, Bucure\u015fti), inginer, specialist \u00een energetic\u0103,\nprofesor universitar, om de \u015ftiin\u0163\u0103, membru al Academiei de \u015etiin\u0163e din Rom\u00e2nia\n(1935). A absolvit Liceul, ,Mihai Viteazul\u201d, din Bucure\u015fti. \u00cen studen\u0163ie\n(,,Politehnica\u201d din Charlotenburg, 1903-1908), a conceput proiectul\nMetropolitanului din Bucure\u015fti; proiectul de diplom\u0103 cu tema Complexul\nhidroenergetic al Bistri\u0163ei, l\u00e2ng\u0103 Bicaz. S-a \u00eentors \u00een \u0163ar\u0103 (1908), angajat la\nPrim\u0103ria Capitalei; s-a ocupat de introducerea iluminatului electric \u00een Bucure\u015fti.\nProfesor universitar la Timi\u015foara \u015fi Bucure\u015fti; a \u00eenfiin\u0163at: prima \u015fcoal\u0103 de\nelectricieni \u015fi mecanici, primul Muzeu Tehnic din Rom\u00e2nia, a realizat una\ndintre primele sta\u0163ii de emisie radiotelegrafic\u0103 din Rom\u00e2nia. Laureat al\nPremiului de Stat. O sta\u0163ie de metrou, Muzeul din Bicaz, Hidrocentrala de la\nStejarul, o strad\u0103 \u015fi un liceu din Piatra-Neam\u0163 \u00eei poart\u0103 numele.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 25\/1936 \u2013\nn. <strong>Constantin Filimon<\/strong>, la\nPiatra-Neam\u0163 (d. august 2013), artist plastic. Absolvent al Institutul de Arte\nPlastice \u201eNicolae Grigorescu\u201d, Bucure\u015fti (1967). Din 1978, profesor de desen la\n\u015fcoli din Neam\u0163. A lucrat pictur\u0103 monumental\u0103, religioas\u0103, pentru bisericile\ndin Z\u0103podeni (Ia\u015fi), Muncel (Alba), Dr\u0103ge\u015fti (Bihor), Ver\u015fe\u015fti (Neam\u0163), Tigveni\nB\u00e2rse\u015fti (Arge\u015f). A participat la Saloane \u015fi Bienale de grafic\u0103 \u00een Bucure\u015fti\n(1971-1978) \u015fi \u00een expozi\u0163ii colective \u015fi personale la Piatra-Neam\u0163 (1981-1994).\nA expus \u00een S. U. A. \u015fi Canada (1980-1997), apoi \u00een Mexic, Ungaria, Fran\u0163a,\nIndia \u015fi Venezuela.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 26\/1896 \u2013\nn. <strong>Aurel B\u0103e\u015fu<\/strong>, la F\u0103lticeni (d. 24.\n08. 1928, Piatra-Neam\u0163), artist plastic. A urmat \u015ecoala de Belle Arte din Ia\u015fi,\napoi, cu sprijinul lui G. T. Kirileanu \u015fi al lui D. Lalu, studiaz\u0103 la Roma.\n\u00cenc\u0103 din timpul studen\u0163iei este distins cu Premiul pentru Desen al Academiei\nRom\u00e2ne (1915). Particip\u0103 la Primul R\u0103zboi Mondial, \u00een luptele de la Oituz \u015fi\nCire\u015foaia (1917). \u00centors din Italia, \u00ee\u015fi cump\u0103r\u0103 o c\u0103su\u0163\u0103 \u00een Piatra-Neam\u0163 (azi,\npe Strada \u201eIon Creang\u0103\u201d). \u00cen 1926, c\u0103l\u0103tore\u015fte \u00een Fran\u0163a, Slovenia \u015fi Ungaria.\nPrin crea\u0163ia sa, marcat\u0103 de influen\u0163a lui Nicolae Grigorescu, apoi prin aura sa\nromantic\u0103 \u015fi cantonarea \u00een impresionism, r\u0103m\u00e2ne unul dintre pictorii importan\u0163i\nstabili\u0163i la Piatra-Neam\u0163. <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 31\/1908,\nd. <strong>Nicu N. Albu<\/strong> (n. 2. 02.1852, la\nPiatra-Neam\u0163).<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Iunie 2020<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 1\/1907 \u2013\nd. <strong>Chiriac Nicolau<\/strong>, la M\u0103n\u0103stirea\nNeam\u0163 (n. 1839, Piatra-Neam\u0163). A luptat pentru introducerea limbii rom\u00e2ne \u00een\nlocul celei slavone \u00een serviciul divin; pentru organizarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului laic,\niar Regele Carol I l-a decorat cu \u201eSteaua Rom\u00e2niei\u201d. A ctitorit o nou\u0103 \u015fcoal\u0103\n\u00een satul V\u00e2n\u0103tori-Neam\u0163. (8. 10, 1895) \u015fi a pus bazele primei biblioteci rurale\ndin Jude\u0163ul Neam\u0163 (condus\u0103 de inimosul Constantin I. Oancea, din 13. 06. 1948 \u2013\np\u00e2n\u0103 la decesul s\u0103u).<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 1\/1946 \u2013\nn. <strong>Petru\u015f Andrei<\/strong>, la Go\u015fmani, Neam\u0163,\nprofesor, scriitor. Absolvent al Liceului \u201ePetru Rare\u015f\u201d din Piatra-Neam\u0163 \u015fi al\nFacult\u0103\u0163ii de Filologie Ia\u015fi, a predat, p\u00e2n\u0103 la pensionare, la Liceul din Puie\u015fti,\nVaslui. Redactor la mai multe publica\u0163ii (\u201eVis\u0103torii\u201d, \u201eAmurg sentimental\u201d, \u201eDor\nde dor\u201d). Colaborator la: \u201eDacia literar\u0103\u201d, \u201eConvorbiri literare\u201d, \u201eCronica\u201d, \u201eCuv\u00e2ntul\nadev\u0103rului\u201d (Canada). C\u0103r\u0163i: \u201eDesc\u00e2ntece de inim\u0103 rea\u201d, \u201eFloare de jar\u201d, \u201eFlac\u0103ra\nde veghe\u201d, \u201eC\u00e2ntecul toamnei\u201d, \u201eMierea din trestii de cuv\u00e2nt\u201d, \u201ePoeme t\u00e2rzii\u201d,\n\u201e101 sonete\u201d, \u201eCrepuscul de miere\u201d, \u201e\u00centr-un cr\u00e2ng de neuit\u0103ri\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 2\/1943 \u2013\nn. <strong>Cezarina-Georgeta Str\u0103til\u0103<\/strong>,\nprofesoar\u0103. Liceul \u201eCalistrat Hoga\u015f\u201d din Piatra-Neam\u0163 \u015fi Facultatea de\nMatematic\u0103-Mecanic\u0103 din Ia\u015fi. Activitate deosebit\u0103 ca manager, \u00een administrarea\n\u015fcolii \u015fi \u00een organizarea unui num\u0103r important de manifest\u0103ri didactice \u015fi \u015ftiin\u0163ifice\n(Simpozionul \u201e\u015etefan Procopiu\u201d, de ex., de nivel na\u0163ional), multe dintre aceste\nac\u0163iuni fiind sus\u0163inute material din fonduri proprii, chiar \u015fi dup\u0103 pensionare.\nDe numele s\u0103u se leag\u0103 \u00eenfiin\u0163area Funda\u0163iei Grup \u015ecolar Chimie \u015fi continuarea\npublic\u0103rii revistelor \u015fcolare, \u201eAnotimpuri\u201d \u015fi Anuarul \u015fcolii.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 7\/1925 \u2013\nn. <strong>Elena Botez-Butnaru<\/strong>, la\nPiatra-Neam\u0163, sopran\u0103. A fost eleva Sidoniei Hoga\u015f, a absolvit Academia de\nMuzic\u0103 \u015fi Art\u0103 Dramatic\u0103, Bucure\u015fti, solist\u0103 la Opera din Bucure\u015fti \u015fi\nprim-solist\u0103 la Opera din Timi\u015foara, interpret\u00e2nd peste 30 de ani, al\u0103turi de\nNicolae Herlea, Dan Iord\u0103chescu, Viorica Cortez. Turnee: Fran\u0163a, Italia,\nGermania, Polonia \u015f. a. Colaboreaz\u0103 la Catedra de canto a Liceului de Art\u0103, \u201eVictor\nBrauner\u201d din Piatra-Neam\u0163. <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 13\/1949 \u2013\nn. <strong>Eugen Ste\u0163cu<\/strong>, la Roman, poet\nformat \u00een cenaclurile literare \u201eCezar Petrescu\u201d \u015fi \u201ePanait Mu\u015foiu\u201d din ora\u015ful\nnatal. Este fiul cunoscutului profesor, istoric \u015fi criticul literar Neculai Gr.\nSte\u0163cu. Debut (1996) cu placheta \u201eMitologii \u015fi sentimente\u201d, cu o prefa\u0163\u0103 de\nEugen Simion, urmat\u0103 de \u201ePe vocala unui zeu\u201d, 2005 \u015fi \u201eP\u00e2nza mov a obsesiei\u201d,\n2012.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 14\/1918 \u2013\nn. <strong>Maria Celmare-Nicolau<\/strong>, la\nPiatra-Neam\u0163 (d. 1998, Bucure\u015fti), scriitoare. A absolvit Facultatea de Litere \u015fi\nFilozofie, Ia\u015fi. Profesoar\u0103 \u00een ora\u015ful natal. Cu Har. Mih\u0103ilescu \u015fi Dumitru Alma\u015f,\nscoate Revista \u201ePetrodava\u201d. Conduce Revista \u201eFlori de munte\u201d a elevelor \u015ecolii\nNormale de Fete. Colabor\u0103ri: \u201eZodii de cump\u0103n\u0103\u201d (Freiburg), \u201eC\u0103minul rom\u00e2nesc\u201d\n(Geneva), \u201eMiori\u0163a noastr\u0103\u201d (New York). Scrieri: \u201eCatrinel\u201d, povestiri, 1994; \u201ePoezii\npatriotice\u201d; \u201eLumini din suflet\u201d, 1995; \u201eScrisori \u00eens\u00e2ngerate\u201d, 1997, toate la\nMannheim . <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 14\/1961 \u2013\nn. <strong>Radu Florescu<\/strong>, la Sabasa, Borca,\nNeam\u0163, poet. A absolvit Liceul \u201eMihail Sadoveanu\u201d din Borca. Debut \u00een Revista \u201eAmfiteatru\u201d\n(1982), Membru al U. S. Premiul Colocviilor de Poezie de la Neam\u0163, premiile\nrevistelor: \u201eConvorbiri literare\u201d \u015fi \u201eHyperion\u201d, ale Festivalurilor de Poezie:\n\u201eMarin Sorescu\u201d \u015fi \u201eGeorge Co\u015fbuc\u201d \u015f. a. <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 16\/1884 \u2013\nn. <strong>Nicolae I. D\u0103sc\u0103lescu<\/strong>, la C\u0103ciule\u015fti,\nNeam\u0163 (d. 28. 09. 1969, Piatra-Neam\u0163). general de corp de armat\u0103. Absolvent al \u015ecolii\nde Ofi\u0163eri de Artilerie \u015fi Geniu, din Bucure\u015fti \u015fi al \u015ecolii Superioare de R\u0103zboi.\nS-a distins \u00een timpului Primului R\u0103zboi Mondial \u00een luptele de la Sl\u0103nic-Moldova\n\u015fi Cire\u015foaia. Particip\u0103 la Al Doilea R\u0103zboi Mondial pe diferite fronturi. \u00cen\ntimpul regimului comunist, a fost arestat \u015fi umilit, drept pentru care, dup\u0103\neliberare, c\u00e2nd se va \u00eencerca reabilitarea sa, va refuza orice onoruri. Func\u0163ii:\nsecretar general al Ministerului Ap\u0103r\u0103rii, comandant de divizie, de Corp de\nArmat\u0103, de Armat\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 17\/1825 \u2013\nn. <strong>Elena Cuza<\/strong>, la Ia\u015fi (d. 2. 04.\n1909, Piatra-Neam\u0163), \u201esf\u00e2nta\u201d, cum o numeau localnicii, so\u0163ia domnitorului\nAlexandru Ioan Cuza. Dup\u0103 moartea lui Cuza, va fi sor\u0103 la Spitalul de Copii \u201eCaritatea\u201d\ndin Ia\u015fi, iar din 1903 se stabile\u015fte la Piatra-Neam\u0163. La 24 ianuarie 1909, c\u00e2nd\nse \u00eemplineau 50 de ani de la Unire, a fost vizitat\u0103 de Nicolae Iorga, iar\nmanifest\u0103rile dedicate evenimentului s-au desf\u0103\u015furat \u00een fa\u0163a casei sale.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 18\/1938 \u2013\nn. <strong>Paul Findrihan<\/strong>, la Icu\u015fe\u015fti,\nRoman (d. 22.07.2004, Piatra-Neam\u0163), profesor, publicist. A absolvit Liceul \u201eRoman-Vod\u0103\u201d,\nFacultatea de Filologie-Istorie a Universit\u0103\u0163ii Bucure\u015fti (1960), profesor \u015fi\ndirector la S\u0103b\u0103oani, Neam\u0163, referent \u015fi secretar literar al T. T. din\nPiatra-Neam\u0163 (1966-1998), autor (colab.) al primului corpus de documente\nprivind activitatea T. T. (\u201eRemember\u201d, \u201eBreviar\u201d \u015fi \u201eTT\u201d). A editat \u2013 singur\nsau \u00een colaborare: Revista \u201eZigzag\u201d (1984-1989), Caietele-program ale\nspectacolelor TT. A participat la realizarea unor manifest\u0103rii cu public, \u201eAntologia\nScriitorilor Rom\u00e2ni Contemporani\u201d \u015fi \u201eColocviile critice\u201d. Colabor\u0103ri: ziarul \u201eCeahl\u0103ul\u201d,\nrevistele \u201eAsachi\u201d \u015fi \u201eApostolul\u201d. <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 20\/1938 \u2013\nn. <strong>Mihai Merticaru<\/strong>, la Be\u0163e\u015fti,\nRediu, Neam\u0163, profesor, poet, publicist, membru al U. S. A absolvit Facultatea\nde Filologie, Ia\u015fi. A fost redactor la ziarul \u201eCeahl\u0103ul\u201d. Colabor\u0103ri: \u201eConvorbiri\nliterare\u201d, \u201eAntiteze\u201d, \u201eAsachi\u201d, \u201eSpirit critic\u201d, \u201eFlac\u0103ra\u201d \u015fi \u00een reviste\ndidactice. C\u0103r\u0163i de poezie: \u201eV\u00e2n\u0103toare princiar\u0103\u201d, \u201eCatedrala de azur\u201d, \u201eScriere\ncuneiform\u0103\u201d, \u201e\u00cent\u00e2lnire pe pod\u201d, \u201eImperiul lupului\u201d, \u201e\u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia clipei. 333\nmicropoeme \u00een stil haiku\u201d, \u201eArca lui Petrarca\u201d, \u201e\u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia frigului\u201d, \u201eGeometrie\nliric\u0103. 66 de sonete\u201d, \u201eUmbra p\u0103s\u0103rii, poeme alese\u201d; \u201eArta euritmiei, 74 de\nsonete\u201d, \u015fi c\u0103r\u0163i didactice. (\u201eRepere literare \u015fi stilistice\u201d \u015f. a.)<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 21\/1949 \u2013\nn. <strong>Dan Cepoi<\/strong>, la T\u00e2rgu-Neam\u0163 (d.\n2008, Piatra-Neam\u0163), pictor. Absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Arte Plastice, Ia\u015fi.\nMembru al U. A. P. \u00cen paralel cu activitatea didactic\u0103 la Piatra-Neam\u0163, expune\npermanent, \u00een cadrul expozi\u0163iilor colective, ocazionale sau anuale, \u015fi particip\u0103\nla Taberele de pictur\u0103: Alma\u015f, V\u0103ratec, Dur\u0103u, Dumbrava. Este prezent \u00een selec\u0163iile\nFilialei Neam\u0163 a U. A. P. pentru expozi\u0163iile deschise la Ia\u015fi (1985),\nT\u00e2rgu-Mure\u015f \u015fi Piatra-Neam\u0163 (1987), Bucure\u015fti (1986), Bienala \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d,\nPiatra-Neam\u0163. Au publicat reproduceri dup\u0103 lucr\u0103rile sale revistele: \u201eArta\u201d, \u201eOrizonturi\nrom\u00e2ne\u015fti\u201d, \u201eVatra\u201d. Prezent \u00een numeroase colec\u0163ii particulare din \u0163ar\u0103 \u015fi de\npeste hotare. <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 27\/1951 \u2013\nn. <strong>Lauren\u0163iu Dumitra\u015fcu<\/strong>, la Moine\u015fti,\nBac\u0103u, arhitect, stabilit cu p\u0103rin\u0163ii la Bicaz (1958), apoi \u00een Piatra-Neam\u0163.\nAbsolvent al Institutului de Arhitectur\u0103 \u201eIon Mincu\u201d. Membru al U. A. P.\n(1990). Diverse \u015fi multiple proiecte de amenajare a unor zone (B\u0103l\u0163\u0103te\u015fti,\nBicaz, C. F. S. S\u0103vine\u015fti \u015f. a.). Lucr\u0103ri de art\u0103 monumental\u0103 (\u201eAnamorfoze\u201d),\nlucr\u0103ri de scenografie (spectacole: la TT, Teatrul Na\u0163ional din Ia\u015fi, Teatrul \u201eMihai\nEminescu\u201d din Boto\u015fani \u015f. a.), proiecte de construc\u0163ii \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi \u00een\nstr\u0103in\u0103tate. <\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 28\/1912 \u2013\nn. <strong>Sergiu Celibidache<\/strong>, la Roman (d.\n14. 08. 1996, Neuville, Fran\u0163a). Muzician, compozitor, membru de onoare al\nAcademiei Rom\u00e2ne. A absolvit liceul \u00een ora\u015ful natal. Se consacr\u0103 muzicii \u015fi\npleac\u0103 la Berlin unde studiaz\u0103 la \u015ecoala de \u00cenalte Studii Muzicale (1936),\ndebut\u00e2nd \u00een 1945 la pupitrul Filarmonicii. Dirijeaz\u0103 cu regularitate renumite\norchestre simfonice europene; \u0163ine cursuri de perfec\u0163ionare \u00een arta dirijoral\u0103\nla Academia Musical\u0103 din Siena (1960-1962), iar mai t\u00e2rziu la Fontainebleau \u015fi\nla M\u00fcnchen pentru tineri dirijori. Autorul unui \u201eRequiem\u201d, a patru simfonii \u015fi\nal unui Concert pentru pian \u015fi orchestr\u0103, r\u0103mase \u00een cea mai mare parte inedite.\nA condus Orchestra Filarmonic\u0103 din Paris (din 1969), director al Filarmonicii\ndin M\u00fcnchen (din 1979), pe care o va dirija \u015fi la Ateneul Rom\u00e2n (1978 \u015fi 1990).<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>Constantin TOM\u015eA<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Aprilie 2020 \u25a0 1\/1944, n. \u2013 Florin Florescu, C\u00e2nde\u015fti, Buz\u0103u (5. 12. 2009, Piatra-Neam\u0163), profesor, lider sindical, absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Biologie. El este cel care a militat pentru \u00eenfiin\u0163area Sindicatului Liber al Lucr\u0103torilor din \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt (1990) \u015fi, \u00eempreun\u0103 cu&hellip;<\/p>\n<p class=\"more-link-p\"><a class=\"more-link\" href=\"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/rememorari-nemtene-28\/\">Read more &rarr;<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,434],"tags":[],"class_list":["post-20271","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-231"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20271","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20271"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20271\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20272,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20271\/revisions\/20272"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20271"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20271"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20271"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}