{"id":20499,"date":"2020-09-18T14:13:17","date_gmt":"2020-09-18T14:13:17","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=20499"},"modified":"2020-09-18T14:13:17","modified_gmt":"2020-09-18T14:13:17","slug":"80-de-ani-fara-basarabia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/80-de-ani-fara-basarabia\/","title":{"rendered":"80 DE ANI F\u0102R\u0102 BASARABIA"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u2022 O\nfotografie pentru vindecare \u015fi m\u00e2ntuire<\/p>\n\n\n\n

\u201eLa 28 iunie\n1940 Rom\u00e2nia s-a retras din Basarabia f\u0103r\u0103 sa trag\u0103, cel pu\u0163in, un glonte\u201d \u2013\naceast\u0103 afirma\u0163ie am auzit-o mul\u0163i dintre noi, ba chiar \u015fi am repetat-o uneori\ncu m\u00e2nie, alteori cu regret \u015fi triste\u0163e.<\/p>\n\n\n\n

Nu fiecare\ndin cei care au auzit aceast\u0103 afirma\u0163ie cuno\u015ftea \u015fi circumstan\u0163ele ce-au\ndeterminat acea realitate. Mul\u0163i n-au avut de unde s\u0103 \u015ftie, pentru c\u0103 dac\u0103\n\u015ftiau, \u00ee\u015fi aminteau neap\u0103rat, asemeni poetului Grigore Vieru, de mama din\nfaimoasa judecat\u0103 a regelui Solomon, care, pentru a-i salva via\u0163a, \u015fi-a cedat\ncopilul unei str\u0103ine…<\/p>\n\n\n\n

Nu fiecare a\nv\u0103zut atunci sau mai t\u00e2rziu o fotografie, ce-avea s\u0103-i m\u00e2ng\u00e2ie rana s\u00e2nger\u00e2nd\u0103,\no fotografie ce-i reprezenta pe rom\u00e2nii din dreapta Prutului, \u00eengenunchia\u0163i \u00een\nrug\u0103, pe Calea Victoriei din Bucure\u015fti, la auzul \u015ftirii c\u0103 Rom\u00e2nia a fost\nnevoit\u0103 s\u0103 cedeze Basarabia. Pe fundalul dominant al r\u0103nii provocate de\n\u201eabandon\u201d, a fost foarte u\u015for s\u0103 ne l\u0103s\u0103m r\u0103t\u0103ci\u0163i prin h\u0103\u0163i\u015furile ideologiei\nsovietice. Spunea cineva c\u0103 pentru a \u00een\u0163elege fenomenul e nevoie de un studiu\naparte al psihologiei umane. Altfel cum am putea explica de ce unii\ninterpreteaz\u0103 mult mai pregnant \u015fi dureros comportamentul jandarmului rom\u00e2n,\ndec\u00e2t tragedia dezna\u0163ionaliz\u0103rii, a valurilor de deport\u0103ri \u015fi a foametei\norganizate, prin care a trecut aproape fiecare familie de rom\u00e2ni basarabeni?<\/p>\n\n\n\n

La \u015fcoal\u0103 ni\ns-a spus c\u0103 la 28 iunie 1940 am fost elibera\u0163i de sub jugul burghezo-mo\u015fieresc\nrom\u00e2n, iar pentru a evita confuzia eliber\u0103rii rom\u00e2nilor din Basarabia de sub\njugul rom\u00e2n, trebuia s\u0103 fim convin\u015fi c\u0103 suntem doar moldoveni \u015fi limba pe care\no vorbim este moldoveneasc\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Mai t\u00e2rziu,\nmult prea t\u00e2rziu pentru unii, era s\u0103 constat\u0103m: Elibera\u0163i de sub jugul turc,\nelibera\u0163i de sub jugul rom\u00e2n, elibera\u0163i de sub jugul fascist \u015fi … perpetuum\ndomina\u0163i de eliberatori.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen cazul\nnostru, al Basarabiei, dreapta judecat\u0103 ne-am f\u0103cut-o singuri prin declan\u015farea\nprocesului de rezisten\u0163\u0103, care a culminat cu Rena\u015fterea Na\u0163ional\u0103 \u015fi a \u00eenglobat\nevenimente majore, de cotitur\u0103, \u00een istoria noastr\u0103 recent\u0103: Marea Adunare Na\u0163ional\u0103 din 27 august 1989,\n\u00een baza c\u0103reia a fost adoptat\u0103, la 31 august, Legea cu privire la limba de\nstat\/rom\u00e2n\u0103 \u015fi grafia latin\u0103, eveniment despre care Grigore Vieru scria:\n\u201eDreptatea mea cea dint\u00e2i este limba rom\u00e2n\u0103, \u00een care lucreaz\u0103 iubirea lui\nDumnezeu\u201d, Podul de Flori din 6 mai 1990, Declara\u0163ia de Suveranitate din 23\niunie 1990, Declara\u0163ia de Independen\u0163\u0103 din 27 august 1991, conceput\u0103 drept un\nprim pas spre reunirea cu \u0163ara-mam\u0103, Rom\u00e2nia.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

INTRAREA VIE\u0162II \u00ceN ALBIA EI NORMAL\u0102<\/strong><\/p>\n\n\n\n

 Din 1990 \u00eencoace mii de tineri rom\u00e2ni\nbasarabeni au beneficiat de studii gratuite, locuri \u00een c\u0103mine \u015fi burse oferite\nde Statul rom\u00e2n, mii de c\u0103r\u0163i, donate de institu\u0163ii publice \u015fi din colec\u0163ii\nparticulare ale rom\u00e2nilor din dreapta Prutului, alc\u0103tuiesc fondul de carte al\nbibliotecilor publice \u015fi al institu\u0163iilor de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt din st\u00e2nga Prutului.<\/p>\n\n\n\n

Au devenit\nfire\u015fti vizitele la nivel \u00eenalt \u00eentre \u015fefii de stat \u015fi de guvern, \u00eencheierea\nprotocoalelor de colaborare \u00eentre ministere \u015fi de \u00eenfr\u0103\u0163ire \u00eentre autorit\u0103\u0163ile\npublice locale.<\/p>\n\n\n\n

 Odat\u0103 cu ratificarea \u015fi intrarea \u00een vigoare a\nConven\u0163iei Europene cu privire la Cet\u0103\u0163enia Multipl\u0103, semnat\u0103 la Strasbourg\nat\u00e2t de Rom\u00e2nia c\u00e2t \u015fi de Republica Moldova, redob\u00e2ndirea cet\u0103\u0163eniei rom\u00e2ne a\ndevenit legal\u0103 \u015fi a deschis alte oportunit\u0103\u0163i pentru rom\u00e2nii basarabeni.<\/p>\n\n\n\n

Oamenii de\ncultur\u0103 au fost printre primii care au trecut Prutul, colaborarea \u015fi\nschimburile \u00eentre uniunile de crea\u0163ie rom\u00e2no-rom\u00e2ne au cunoscut o dezvoltare\ncontinu\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t mul\u0163i au devenit membri cu drepturi depline ai uniunilor\nde crea\u0163ie din Rom\u00e2nia: Uniunea Scriitorilor, Uniunea Ziari\u015ftilor Profesioni\u015fti,\nUniunea Compozitorilor, Uniunea Muzicienilor \u015fi interpre\u0163ilor, Uniunea\nArti\u015ftilor Plastici, iar al\u0163ii chiar a celui mai important for \u015ftiin\u0163ific \u2013\nAcademia Rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Angaja\u0163i,\noriginari din Republica Moldova, atest\u0103m \u00een administra\u0163ia central\u0103, Guvernul\nRom\u00e2niei, Ministere \u015fi Agen\u0163ii \u015fi \u00een calitate de membri ale\u015fi ai celor dou\u0103\ncamere ale Parlamentului Rom\u00e2niei, Senatul \u015fi Camera Deputa\u0163ilor.<\/p>\n\n\n\n

 SACRIFICIILE\nROM\u00c2NIEI, ULUITOARE PRIN DIMENSIUNILE LOR<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cen to\u0163i\nace\u015fti ani, Rom\u00e2nia a sus\u0163inut constant, pe toate canalele diplomatice\ndemersurile rom\u00e2nilor basarabeni, dezideratul cet\u0103\u0163enilor Republicii Moldova de\na implementa sistemul de valori european, bazat pe respectarea drepturilor\nomului, a statului de drept, a democra\u0163iei pluraliste, a angajamentelor din cadrul\nAcordului de Asociere \u015fi al Acordului de liber schimb cu Uniunea European\u0103,\nliberalizarea regimului de vize cu Uniunea European\u0103 pentru cet\u0103\u0163enii\nRepublicii Moldova, modernizarea \u015fi profesionalizarea administra\u0163iei publice \u00een\nacord cu standardele europene, impulsionarea schimburilor economice,\nmultiplicarea oportunit\u0103\u0163ilor pentru studen\u0163i, profesori, oameni de cultur\u0103 \u015fi\n\u015ftiin\u0163\u0103.<\/p>\n\n\n\n

COSTURI CE URMEAZ\u0102 A FI CON\u015eTIENTIZATE<\/strong><\/p>\n\n\n\n

C\u00e2t a costat\nacest sprijin, nu ni s-a contabilizat niciodat\u0103. Ar fi de re\u0163inut, totu\u015fi, c\u0103\ndoar \u00een ultimii zece ani de Parteneriat Strategic, marcat la 27 aprilie curent,\npe l\u00e2ng\u0103 cele enumerate deja, constat\u0103m c\u0103 doar \u00een ultimii ani, Rom\u00e2nia a finan\u0163at\nproiecte de sute de milioane de euro drept ajutor nerambursabil pentru\nbun\u0103starea cet\u0103\u0163enilor \u015fi dezvoltarea Republicii Moldova, a renovat gr\u0103dini\u0163e,\na donat microbuze \u015fcolare, a renovat Muzeului de Art\u0103, Sala cu Org\u0103, Institutul\nMamei \u015fi Copilului din Chi\u015fin\u0103u, a reconstruit Teatrul \u201eBogdan Petriceicu\nHa\u015fdeu\u201d din Cahul. <\/p>\n\n\n\n

SALTUL \u015eI ROADELE NOI ALE \u00ceNFR\u0102\u0162IRII<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Un alt \u015fir\nde obiective au fost sau urmeaz\u0103 a fi construite, reconstruite sau renovate \u00een\nbaza protocoalelor de \u00eenfr\u0103\u0163ire la nivelul autorit\u0103\u0163ilor publice locale, \u00eentre\ncare restabilirea sc\u0103rilor de granit din Parcul \u201eValea Morilor\u201d din Chi\u015fin\u0103u,\nproiect \u00een valoare de circa 920 mii de euro, finan\u0163at de Consiliul local al\nSectorului 1, al municipiului Bucure\u015fti, reconstruc\u0163ia, cu sprijinul prim\u0103riei\nmunicipiului Ia\u015fi a cl\u0103dirii Academiei de Muzic\u0103, Teatru \u015fi Arte Plastice din\nChi\u015fin\u0103u, \u00een care \u00een 1918 a fost votat\u0103 Unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia, proiect\nestimat la valoarea de 2 milioane de lei moldovene\u015fti.<\/p>\n\n\n\n

PUN\u0162I ECONOMICE IMPRESIONANTE SPRE EUROPA<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Pentru\nasigurarea securit\u0103\u0163ii economice \u015fi energetice a Republicii Moldova se\nconstruie\u015fte gazoductul a\u015fi \u2013 Ungheni \u2013 Chi\u015fin\u0103u, se impulsio\u00adneaz\u0103 cre\u015fterea\nschimburilor economice \u015fi se faciliteaz\u0103 accesul produselor din Republica\nMoldova pe pie\u0163ele europene. Preciz\u0103ri suplimentare: https:\/\/chisinau.mae.ro\/local-news\/1877<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen m\u0103n\u0103stirile\ndin mun\u0163ii Rom\u00e2niei i-am auzit nu o dat\u0103 pe sfin\u0163ii c\u0103lug\u0103ri, m\u0103rturisindu-mi:\n\u201eBasarabia e Golgota neamului rom\u00e2nesc\u201d, la spectacolele In memoriam Grigore\nVieru sub genericul \u201eTaina care m\u0103 ap\u0103r\u0103\u201d \u015fi \u201eN\u0103scu\u0163i \u00een limba rom\u00e2n\u0103\u201d, ambele\ndesf\u0103\u015furate la Sala Palatului din Bucure\u015fti, unde s-au adunat mii de spectatori\nbucure\u015fteni, i-am v\u0103zut pe mul\u0163i din ei cu ochii \u00een lacrimi, retr\u0103ind \u00eempreun\u0103\ncu arti\u015ftii no\u015ftri tr\u0103irile noastre exprimate \u00een versurile poetului, de-a\nlungul timpului, \u00een traseele prin \u0163ar\u0103 mi se m\u0103rturisea nu o dat\u0103 cu voce\ntremur\u00e2nd\u0103 \u201e \u015ei eu am rude \u00een Basarabia\u201d, ori \u201e\u015ei mama\/ tat\u0103l meu e de peste\nPrut, s-a retras \u00eempreun\u0103 cu familia \u00een 40\u201d. <\/p>\n\n\n\n

AU TRECUT 80 DE ANI DE ATUNCI. CE AVEM DE F\u0102CUT \u00ceN\nCONTINUARE? DE 30 DE ANI C\u0102ILE SUNT B\u0102T\u0102TORITE<\/strong><\/p>\n\n\n\n

S\u0103 ne\ncunoa\u015ftem \u015fi s\u0103 ne recunoa\u015ftem!<\/p>\n\n\n\n

S\u0103\nvalorific\u0103m ajutorul acordat, s\u0103 exprim\u0103m gratitudinea noastr\u0103 Statului Rom\u00e2n\n\u015fi fra\u0163ilor\/contribuabili rom\u00e2ni. <\/p>\n\n\n\n

A venit\ntimpul s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m \u015fi noi sincer \u015fi s\u0103 r\u0103spundem onest la \u00eentrebarea: Ce am\nf\u0103cut noi, cei din Basarabia pentru rom\u00e2nii din \u0163ar\u0103, pentru Rom\u00e2nia?<\/p>\n\n\n\n

Pentru c\u0103\nRom\u00e2nia \u015fi rom\u00e2nii ca \u015fi Moldova de R\u0103s\u0103rit-Basarabia nu \u00eenseamn\u0103 doar unii\npoliticieni (care mai \u015fi gre\u015fesc, din p\u0103cate, deseori machiavelic), Rom\u00e2nia \u015fi\nrom\u00e2nii \u00eenseamn\u0103 M\u0103re\u0163ia Sfinxului din Carpa\u0163i, \u00eenseamn\u0103 valurile Dun\u0103rii,\nvraja M\u0103rii, \u00eenseamn\u0103 Sfintele M\u0103n\u0103stiri, unde se men\u0163ine peste veacuri focul\ncredin\u0163ei \u015fi m\u00e2ntuirii, Rom\u00e2nia \u015fi rom\u00e2nii \u00eenseamn\u0103 demnitatea cu care \u00ee\u015fi\nap\u0103ra \u201e s\u0103r\u0103cia \u015fi nevoile \u015fi neamul\u201d Mircea cel B\u0103tr\u00e2n, \u00eenseamn\u0103 puterea\ncrucii \u015fi credin\u0163ei lui \u015etefan cel Mare \u015fi Sf\u00e2nt, cu care a ap\u0103rat poarta\ncre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii, \u00eenseamn\u0103 sfin\u0163ii \u00eenchisorilor, curajul \u015fi n\u0103zuin\u0163a nestr\u0103mutat\u0103\na domnitorului Mihai Viteazul, \u00eenseamn\u0103 nemurirea lui Mihai Eminescu, Rapsodia\nRom\u00e2n\u0103 \u015fi George Enescu, Cumin\u0163enia P\u0103m\u00e2ntului \u015fi Coloana Infinit\u0103\/Axis Mundi\nale lui Constantin Br\u00e2ncu\u015fi, pasiunea din c\u00e2ntecele Mariei T\u0103nase, ale lui\nGheorghe Zamfir, ale lui Grigore Le\u015fe. <\/p>\n\n\n\n

Suntem\ncon\u015ftien\u0163i c\u0103 istoria rom\u00e2nilor nu poate fi complet\u0103 f\u0103r\u0103 reflectarea asupra\nsacrificiului membrilor Sfatului \u0162\u0103rii din Basarabia, care au declan\u015fat la 27\nmartie 1918 procesul de unificare a provinciilor rom\u00e2ne\u015fti, dar \u015fi a genera\u0163iei\nde aur din Basarabia de la sf\u00e2r\u015fitul anilor \u02bc80 \u00eenceputul anilor \u02bc90, care au preg\u0103tit\n\u015fi \u00eenf\u0103ptuit Rena\u015fterea Na\u0163ional\u0103. <\/p>\n\n\n\n

Cultura\nrom\u00e2n\u0103 nu poate fi complet\u0103 f\u0103r\u0103 opera lui Ion Dru\u0163\u0103, Grigore Vieru, Dumitru\nMatcovschi, Nicolae Dabija, f\u0103r\u0103 muzica lui Eugen Doga, Anatol Chiriac, Ion \u015fi\nPetre Aldea \u2013 Teodorovici, f\u0103r\u0103 filmele regizorului Emil Loteanu \u015fi\nvirtuozitatea \u201eL\u0103utarilor\u201d lui Nicolae Botgros.<\/p>\n\n\n\n

Integritatea\nnoastr\u0103 nu poate fi atins\u0103 f\u0103r\u0103 a ne aduna tr\u0103irile \u015fi valorile \u00een toat\u0103\ncomplexitatea. <\/p>\n\n\n\n

 MOLDOVA\nDE R\u0102S\u0102RIT\/ BASARABIA, QUO VADIS?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 p\u00e2n\u0103 la\n1989 ar mai fi putut fi considerat\u0103 fireasc\u0103 r\u0103t\u0103cirea unor basarabeni, r\u0103ma\u015fi\ncu sechele din perioada sovietic\u0103, referitor la identitatea noastr\u0103 \u015fi limba pe\ncare o vorbim, acum nu mai exist\u0103 justificare, e doar constatarea c\u0103 suntem\natra\u015fi din nou \u00eentr-un teatru al absurdului.<\/p>\n\n\n\n

\u201eS\u0103 vorbim\nrom\u00e2ne\u015fte! S\u0103 ne pre\u0163uim valorile! S\u0103 ne cunoa\u015ftem istoria \u015fi \u0162ara!\u201d- acesta ar\nfi r\u0103spunsul. <\/p>\n\n\n\n

La nivelul\ndialogului bilateral nu poate fi loc de sup\u0103rare, chiar dac\u0103 exprim\u0103rile uneori\nnefericite sau judecata pripit\u0103 ar putea s\u0103 doar\u0103.<\/p>\n\n\n\n

S\u0103 ne amintim\nc\u0103 fratele\/prietenul adev\u0103rat\/ mam\u0103 sunt cei care ne spun adev\u0103rul \u00een fa\u0163\u0103 \u015fi\nne fac semnul crucii \u00een spate, rug\u00e2ndu-se pentru noi.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen fa\u0163a unei\npandemii, membrii familiilor se \u0163in departe, de\u015fi mistui\u0163i de dor, na\u0163iunile\n\u00ee\u015fi adun\u0103 for\u0163ele, statele \u00ee\u015fi dau m\u00e2na \u2013 toate pentru a salva Via\u0163a.<\/p>\n\n\n\n

De-a lungul\nsecolelor na\u0163iunile au supravie\u0163uit, \u0163in\u00e2ndu-se \u00eempreun\u0103, iar roluri\nhot\u0103r\u00e2toare \u00een istoria lumii au avut doar statele puternice sau cele care au\ndus o politic\u0103 \u00een\u0163eleapt\u0103.<\/p>\n\n\n\n

A\u015fezarea\nnoastr\u0103 geografic\u0103 \u201e\u00een calea r\u0103ut\u0103\u0163ilor\u201d ne-ar putea servi pentru transformarea\ncondi\u0163iei noastre dintr-o mas\u0103 de manevr\u0103 \u00eentr-un privilegiu.<\/p>\n\n\n\n

Ferice de na\u0163iunile\ncare au avut parte de Oameni de Stat, de Oameni Politici capabili s\u0103\nimpulsio\u00adneze \u015fi s\u0103 direc\u0163ioneze energiile spre bine \u015fi \u00eemplinire.<\/p>\n\n\n\n

Dumnezeu s\u0103\nne ocroteasc\u0103 \u015fi s\u0103 ne binecuv\u00e2nteze!<\/p>\n\n\n\n

(Sursa:\nZiarul F\u0103clia<\/em>, Chi\u015fin\u0103u, 26 iunie\n2020)<\/p>\n\n\n\n

Iuliana\nGOREA COSTIN, Ambasador Extraordinar \u015fi Plenipoten\u0163iar<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u2022 O fotografie pentru vindecare \u015fi m\u00e2ntuire \u201eLa 28 iunie 1940 Rom\u00e2nia s-a retras din Basarabia f\u0103r\u0103 sa trag\u0103, cel pu\u0163in, un glonte\u201d \u2013 aceast\u0103 afirma\u0163ie am auzit-o mul\u0163i dintre noi, ba chiar \u015fi am repetat-o uneori cu m\u00e2nie, alteori…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,435],"tags":[],"class_list":["post-20499","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-232"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20499","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20499"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20499\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20501,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20499\/revisions\/20501"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20499"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20499"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20499"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}