{"id":20593,"date":"2020-10-20T12:16:27","date_gmt":"2020-10-20T12:16:27","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=20593"},"modified":"2020-10-20T12:16:27","modified_gmt":"2020-10-20T12:16:27","slug":"28-octombrie-centenarul-recunoasterii-romaniei-mari","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/28-octombrie-centenarul-recunoasterii-romaniei-mari\/","title":{"rendered":"28 octombrie, Centenarul Recunoa\u015fterii Rom\u00e2niei Mari"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u2022 Regina Maria \u015fi Conferin\u0163a de Pace\nde la Paris<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Recunoa\u015fterea Rom\u00e2niei Mari s-a datorat \u00een\nparte conexiunilor \u015fi charismei Reginei Maria. A f\u0103cut lobby pentru \u0163ar\u0103 \u00een\n1919, la Paris, c\u00e2nd Rom\u00e2nia cerea Transilvania, Bucovina \u015fi \u00eentreg Banatul,\nadic\u0103 respectarea garan\u0163iilor din anul 1916, de\u015fi semnase pacea separat\u0103 cu\nGermania prin guvernul Marghiloman. C\u00e2nd scrisorile lui Ionel Br\u0103tianu c\u0103tre\nrege vorbeau despre r\u0103ceala \u015fi enervarea cu care era tratat, regina este\ntrimis\u0103 la Paris \u00eentr-o a\u015fa-numit\u0103 vizit\u0103 particular\u0103. Prin inteligen\u0163a \u015fi\nfarmecul s\u0103u, Regina a jucat un rol cov\u00e2r\u015fitor, av\u00e2nd numeroase \u00eentrevederi cu\nmai marii lumii \u015fi pled\u00e2nd cu ardoare cauza Rom\u00e2niei. <\/p>\n\n\n\n

Premierul Georges Clemenceau o \u00eent\u00e2mpin\u0103 la\nElysee cu garda de onoare, pre\u015fedintele Poincar\u00e9 \u00eei confer\u0103 Legiunea de Onoare,\nAcademia Francez\u0103 o aplaud\u0103, iar parizienii o \u00eent\u00e2mpin\u0103 pretutindeni cu\nentuziasm.<\/p>\n\n\n\n

\u015ei la Londra domne\u015fte o atmosfer\u0103 de familie.\nV\u0103rul ei, Regele George V, o \u00eent\u00e2mpin\u0103 la gar\u0103, iar regina Angliei \u00eei \u00eemprumut\u0103\nbijuterii pe care s\u0103 le poarte la marile banchete, bijuteriile Coroanei Rom\u00e2niei\n\u015fi tezaurul \u0163\u0103rii fiind luate de ru\u015fi. \u00cent\u00e2lnirile cu Lloyd George, Austen\nChamberlain \u015fi Winston Churchill se \u0163in lan\u0163. C\u00e2nd, la \u00eentoarcere, regina Maria\ntrece din nou prin Paris, atmosfera de la Conferin\u0163a de Pace devenise\nfavorabil\u0103 Rom\u00e2niei.<\/p>\n\n\n\n

\u2022 Iat\u0103 cum \u00ee\u015fi aminte\u015fte regina perioada\npreg\u0103tirii particip\u0103rii la tratativele de la Paris:<\/p>\n\n\n\n

\u201e\u2026 Ace\u015fti domni militari au p\u0103strat leg\u0103tura \u00een permanen\u0163\u0103\ncu mine (imediat dup\u0103 \u00eencheierea r\u0103zboiului), astfel c\u0103 am primit, mai mult\nneoficial multe informa\u0163ii, unele teribil de dezagreabile, pe care urma s\u0103 le\ntransmit mai departe, \u00een doze mici \u015fi cu tact, regelui care nu avea timp s\u0103\nasculte mereu \u00eentreaga poveste. Vedeau \u00een mine omul c\u0103ruia i se poate spune\nadev\u0103rul \u00eentreg, chiar \u015fi acele lucruri care ar fi dobor\u00e2t persoane mai robuste\nsuflete\u015fte dec\u00e2t mine \u015fi asta pentru c\u0103 eu nu m\u0103 pl\u00e2ngeam niciodat\u0103, nu ceream\n\u00eendurare \u015fi foarte pu\u0163ini erau cei ce \u015ftiau c\u00e2t de mult m\u0103 consumam \u00een sinea\nmea, pentru ve\u015ftile rele care-mi ajungeau la ureche. Eram capabil\u0103 s\u0103 primesc\ncu cel mai des\u0103\u00adv\u00e2r\u015fit calm cele mai nepl\u0103cute situa\u0163ii, chiar dac\u0103-mi tremurau\ngenunchii iar z\u00e2mbetul nu-mi pierea de pe buze pentru nimic \u00een lume.\u201d \u015f…\u0163<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u201eAcea amintire plin\u0103 de iubire a poporului meu a fost\npartea cea mai fericit\u0103 a imaginii de dup\u0103 r\u0103zboi: c\u0103ldura, partea \u00eensorit\u0103,\npartea sufleteasc\u0103. Mult mai pu\u0163in pl\u0103cute erau eternele conflicte politice,\nintoleran\u0163a general\u0103 \u015fi nemul\u0163umirea, b\u00e2jb\u00e2iala \u00eentr-o atmosfer\u0103 de nesiguran\u0163\u0103,\nplin\u0103 de suspiciune. Ca \u015fi cum, obosi\u0163i de at\u00e2ta eroism, to\u0163i erau gata s\u0103-\u015fi\ncritice vecinul, s\u0103 le descopere la al\u0163ii gre\u015felile pe care nu doreau s\u0103 le\nvad\u0103 la ei \u00een\u015fi\u015fi. Nu mai exista indulgen\u0163\u0103, ci doar o sf\u00e2\u015fiere mutual\u0103, \u00een\nlocul unei solidarit\u0103\u0163i solide \u015fi benefice idealurilor comune. Regele \u015fi cu\nmine sufeream mult din cauza dezbin\u0103rii poporului \u015fi a inabilit\u0103\u0163ii sale de a\nse uni; asta f\u0103cea s\u0103 par\u0103 totul de mii de ori mai greu \u015fi mai descurajant.\nVisul de veacuri se realizase: Rom\u00e2nia Mare era un fapt \u00eemplinit, dar nu\ntrebuia s\u0103 r\u0103m\u00e2nem \u00eencremeni\u0163i \u00een acest punct. Aveam \u00een fa\u0163a noastr\u0103 un munte\nde munc\u0103 dur\u0103, multe probleme de rezolvat care presupuneau reorganizare \u015fi\nomogenizare a diverselor elemente, institu\u0163ii.\u201d \u015f…\u0163<\/em><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u201e\u00cen timp ce-mi struneam nervii ca s\u0103 pot face fa\u0163\u0103\nvalului de necazuri ce nu se mai terminau, Br\u0103tianu, \u00eempreun\u0103 cu Mi\u015fu \u015fi\ngeneralul Coand\u0103 plecaser\u0103 la Paris pentru Conferin\u0163a de Pace iar ve\u015ftile\nparvenite indicau faptul c\u0103 premierul nostru nu avea o via\u0163\u0103 tocmai u\u015foar\u0103\nacolo. Alia\u0163ii no\u015ftri \u00eenclinau s\u0103 ne lase balt\u0103. Fiind obliga\u0163i s\u0103 negocieze cu\ninamicul, datorit\u0103 atitudinii Rusiei revolu\u0163ionare, mai-marii lumii erau pe\ncale de a face un t\u00e2rg dur, ignor\u00e2nd cererile noastre \u015fi l\u0103s\u00e2ndu-ne pe\ndinafar\u0103. Ascultam zvonurile cu pumnii str\u00e2n\u015fi \u015fi inima palpit\u00e2nd. \u015etiind ce\n\u00eendurase \u0163ara \u015fi cu c\u00e2t curaj ne \u00eendurasem soarta, eram cople\u015fit\u0103 de indignare \u015fi\naveam discu\u0163ii \u00eendelungate cu prietenii credincio\u015fi care mai erau \u00eenc\u0103 \u00een \u0163ar\u0103,\nca generalii Berthelot \u015fi Greenly \u015f…\u0163. Cu fiecare ocazie c\u00e2nd ap\u0103ram drepturile\nnoastre, discursul meu era extrem de p\u0103tima\u015f, obrajii mi se aprindeau iar\nochii-mi sticleau t\u0103io\u015fi, aproape s\u0103lbatici \u2013 copiii obi\u015fnuiau s\u0103 numeasc\u0103\nprivirea asta \u201eochii de lup ai mamei\u201d. Eram con\u015ftient\u0103 de impactul vorbelor\nmele, astfel c\u0103 nu-mi cru\u0163am cuvintele \u015fi \u015ftiam cum s\u0103 aprind flac\u0103ra \u00een\nprivirile celor ce m\u0103 ascultau, cum s\u0103-i incit.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Apoi, \u00eentr-o bun\u0103 zi, pe nea\u015fteptate regele m-a \u00eentrebat\ndac\u0103 a\u015f fi de acord s\u0103 plec \u00een str\u0103in\u0103tate pentru a pleda acolo cauza noastr\u0103.\nM-am \u00eentrebat dac\u0103 voi avea destul curaj ca s\u0103 iau asupra mea aceasta\nr\u0103spundere. Br\u0103tianu era cel care venise cu ideea. Ardoarea entuziasmului meu\nera binecunoscut\u0103 alor mei \u015fi apoi nimic nu este mai elocvent dec\u00e2t o femeie\nr\u0103scolit\u0103. A\u015f fi de acord? \u201eEu? S\u0103 merg la Paris \u015fi la Londra? Eu s\u0103 sus\u0163in\ncauza noastr\u0103? Neoficial, bine\u00een\u0163eles dar, totodat\u0103, considerat\u0103 de ai mei ca\nfiind cea mai potrivit\u0103 de a face acest lucru pentru Rom\u00e2nia\u201d. Un fior de\nm\u00e2ndrie mi-a str\u0103b\u0103tut toat\u0103 fiin\u0163a. \u201eEu? Desigur; eu eram cea chemat\u0103 \u2013 da, cred\nc\u0103 m\u0103 sim\u0163eam capabil\u0103 s\u0103-mi sus\u0163in pledoaria chiar \u015fi \u00een fa\u0163a celor trei mari!\n\u015f…\u0163 Da, voi merge, am spus \u2013 o s\u0103 fac tot ce pot. Era o misiune pe care o\nputeam \u00eendeplini, m\u0103 sim\u0163eam capabil\u0103 s-o fac, nu eram nici nervoas\u0103 \u015fi nici\nsperiat\u0103. \u00cemi f\u0103cea chiar pl\u0103cere.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

La 5 martie 1919 Regina Maria ajungea la\nParis unde \u00ee\u015fi \u00eencepea misiunea pentru Rom\u00e2nia\u2026 O misiune cople\u015fitoare care va\navea un impact deosebit asupra viitorul Rom\u00e2niei. <\/p>\n\n\n\n

La 28 octombrie 1920, prin Tratatul de la\nParis, \u00eencheiat \u00eentre Marea Britanie, Fran\u0163a, Italia \u015fi Japonia, pe de o parte \u015fi\nRom\u00e2nia, pe de alt\u0103 parte, a fost recunoscut votul istoric al Sfatului \u0162\u0103rii\ndin 27 martie 1918. \u00cen primul articol se stipula faptul c\u0103 \u201e\u00cenaltele P\u0103r\u0163i\nContractante declar\u0103 c\u0103 recunosc suveranitatea Rom\u00e2niei asupra teritoriului\nBasarabiei, cuprins \u00eentre frontiera actual\u0103 a Rom\u00e2niei, Marea Neagr\u0103, cursul\nNistrului de la gura sa p\u00e2n\u0103 la punctul unde este t\u0103iat de vechiul hotar dintre\nBucovina \u015fi Basarabia, \u015fi acest vechi hotar\u201d.<\/p>\n\n\n\n

 (Sursa: Diana Manolache \u2013 Regina Maria a Rom\u00e2niei \u2013 \u201eCapitole t\u00e2rzii din via\u0163a mea. Memorii\nredescoperite\u201d<\/em>)<\/p>\n\n\n\n

Red.<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u2022 Regina Maria \u015fi Conferin\u0163a de Pace de la Paris Recunoa\u015fterea Rom\u00e2niei Mari s-a datorat \u00een parte conexiunilor \u015fi charismei Reginei Maria. A f\u0103cut lobby pentru \u0163ar\u0103 \u00een 1919, la Paris, c\u00e2nd Rom\u00e2nia cerea Transilvania, Bucovina \u015fi \u00eentreg Banatul, adic\u0103…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,436],"tags":[],"class_list":["post-20593","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-233"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20593","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20593"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20593\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20597,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20593\/revisions\/20597"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20593"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20593"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20593"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}