{"id":20598,"date":"2020-10-20T12:18:42","date_gmt":"2020-10-20T12:18:42","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=20598"},"modified":"2020-10-20T12:18:42","modified_gmt":"2020-10-20T12:18:42","slug":"recunoasterea-internationala-a-tratatului-basarabiei-de-la-paris","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/recunoasterea-internationala-a-tratatului-basarabiei-de-la-paris\/","title":{"rendered":"Recunoa\u015fterea interna\u0163ional\u0103 a Tratatului Basarabiei de la Paris"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

Conferin\u0163a de Pace de la Paris (1919-1920) a\nrecunoscut, \u00een virtutea principiului na\u0163ionalit\u0103\u0163ilor \u015fi a dreptului popoarelor\nla autodeterminare, actele unioniste rom\u00e2ne\u015fti desf\u0103\u015furate pe parcursul anului\n1918. Prin tratatele semnate cu Austria (Saint Germain en Laye, 10 septembrie\n1920), cu Bulgaria (Neuilly sur Seine, 29 noiembrie 1919) \u015fi cu Ungaria\n(Trianon, 4 iunie 1920) sunt recunoscute de c\u0103tre comunitatea interna\u0163ional\u0103\ndrepturile statului rom\u00e2n asupra Bucovinei, Dobrogei \u00eentregi \u015fi Transilvaniei,\niar prin tratatul de la S\u00e8vres, din 10 august 1920, se fixeaz\u0103 grani\u0163a \u00een\nBanat.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen afara acestui sistem r\u0103m\u00e2nea provincia\nrom\u00e2neasc\u0103 care se \u00eentorsese cea dint\u00e2i \u201eacas\u0103\u201d: Basarabia. Recunoa\u015fterea\ninterna\u0163ional\u0103 a actului unirii de la 27 martie 1918 a fost urmarea unui proces\nlaborios \u015fi de lung\u0103 durat\u0103, o adev\u0103rat\u0103 \u201eb\u0103t\u0103lie diplomatic\u0103\u201d (dup\u0103 cum se\nafirm\u0103 de multe ori \u00een istoriografia rom\u00e2neasc\u0103), fiind consacrat\u0103 \u00een drept de\nabia \u00een ultima etap\u0103 a Conferin\u0163ei de Pace. <\/p>\n\n\n\n

Rom\u00e2nia, care suferise \u00een Primul R\u0103zboi\nMondial mari pierderi materiale \u015fi umane, a fost reprezentat\u0103 la Conferin\u0163\u0103 de\no delega\u0163ie oficial\u0103 \u00een frunte cu Ion I. C. Br\u0103tianu, pre\u015fedintele Consiliului\nde Mini\u015ftri. Dintre membrii delega\u0163iei mai f\u0103ceau parte ministrul plenipoten\u0163iar\nNicolae Mi\u015fu, mini\u015ftrii Alexandru Vaida-Voevod, Victor Antonescu, Constantin\nDiamandy, generalul Constantin Coad\u0103, iar din partea Basarabiei \u2013 Ion Pelivan,\nIon Codreanu, Sergiu Victor Cujb\u0103 \u015fi Emanoil Catelli.<\/p>\n\n\n\n

 Ulterior, componen\u0163a nominal\u0103 a delega\u0163iei\noficiale a suferit modific\u0103ri, \u00een activitatea ei fiind antrenate direct sau\nindirect \u015fi alte persoane oficiale, precum \u015fi speciali\u015fti (exper\u0163i) \u00een diferite\ndomenii, inclusiv Nicolae Titulescu \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n

Drept urmare a activit\u0103\u0163ii sale, comisia\npentru revendic\u0103rile rom\u00e2ne\u015fti din cadrul Conferin\u0163ei de Pace de la Paris,\nrecomanda, la 10 februarie 1919, \u201es\u0103 se recunoasc\u0103 Unirea, deja \u00eemplinit\u0103, a\nBasarabiei cu Rom\u00e2nia\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Argumentele exper\u0163ilor britanici erau\nurm\u0103toarele: \u201e1) Basarabia f\u0103cuse parte, p\u00e2n\u0103 la 1812, din Moldova; 2) Sfatul \u0162\u0103rii,\nreprezentan\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103, declarase independen\u0163a \u015fi ceruse \u00ab\u00een condi\u0163iile puse\nde el\u00bb unirea cu Rom\u00e2nia; 3) popula\u0163ia provinciei era \u00een majoritate\nrom\u00e2neasc\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Apreciind c\u0103 bazele acestor recomand\u0103ri sunt\ndeterminate de \u00abconsiderente etnice, economice, geografice \u015fi politice\u00bb,\ncomisia britanic\u0103 punea \u015fi trei condi\u0163ii pentru recunoa\u015fterea Unirii Basarabiei\ncu Rom\u00e2nia: \u201e1) Baza separ\u0103rii Basarabiei de Rusia va fi principiul etnic, nu o\nocupare militar\u0103 a provinciei de Rom\u00e2nia \u00een defavoarea Rusiei; 2) nu se va face\nnimic pentru a prejudicia interesele economice sau alte interese vitale ale\nRusiei cu Rom\u00e2nia \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103; 3) minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale din Basarabia\nli se vor asigura, prin garan\u0163ii interna\u0163ionale, autonomie cultural\u0103 \u015fi\nlocal\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Recunoa\u015fterea Unirii Basarabiei cu Rom\u00e2nia a\nfost complicat\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, din cauza faptului c\u0103 guvernul Rusiei\nsovietice, nefiind recunoscut de Marile Puteri, nu a fost invitat s\u0103 participe\nla lucr\u0103rile Conferin\u0163ei de Pace \u015fi nu avea, prin urmare, reprezentan\u0163i\noficiali la forumul p\u0103cii, discut\u00e2ndu-se \u015fi lu\u00e2ndu-se hot\u0103r\u00e2ri \u00een absen\u0163a unor\ndelega\u0163i oficiali ai lui. <\/p>\n\n\n\n

\u00cen acela\u015fi timp, recunoa\u015fterea unirii\nBasarabiei a fost utilizat\u0103 de Marile Puteri ca mijloc de presiune \u015fi \u015fantaj,\npentru a putea modela atitudinea \u015fi pozi\u0163ia Rom\u00e2niei \u00een alte probleme, ca de\nexemplu negocierile pentru tratatul cu Ungaria \u015fi cele referitoare la protec\u0163ia\nminorit\u0103\u0163ilor, comer\u0163ului \u015fi tranzitului. Mai trebuie ad\u0103ugat faptul c\u0103\nrezolvarea acestei probleme implica, din punct de vedere interna\u0163ional, unele\ninterese europene \u015fi chiar mai largi, \u00een privin\u0163a raporturilor dintre Marile\nPuteri.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen cadrul Conferin\u0163ei, Rom\u00e2nia a fost inclus\u0103\n\u00een r\u00e2ndul statelor \u201ecu interese limitate\u201d, Marile Puteri rezerv\u00e2ndu-\u015fi dreptul\nde a interveni \u00een treburile interne ale acesteia. \u00cen privin\u0163a problemei\nBasarabiei, un membru al delega\u0163iei rom\u00e2ne, basarabeanul Ioan Pelivan, aprecia\nc\u0103 \u201ede\u015fi, \u00een fond nu prezenta nici o greutate pentru rezolvarea ei, nu se putea\nmi\u015fca din loc. Basarabia devenise obiect de \u015fantaj \u00een m\u00e2na dictatorilor lumii,\nmai ales a Statelor Unite, pentru a impune Rom\u00e2niei voin\u0163a \u015fi punctul lor de\nvedere\u201d. SUA considera c\u0103 trebuia consultat \u015fi reprezentantul Rusiei, mai exact\nGuvernul lui Kolceak, fiindc\u0103 puterile \u00eenving\u0103toare nu se aflaser\u0103 \u00een conflict\ncu aceasta. Pre\u015fedintele Wilson sus\u0163inea c\u0103 \u201eniciun teritoriu nu poate fi luat\nRusiei f\u0103r\u0103 consim\u0163\u0103m\u00e2ntul ei\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen condi\u0163iile \u00een care guvernul de la\nPetrograd nu avea delega\u0163i oficiali la Conferin\u0163\u0103, interesele Rusiei sovietice\nla Paris au fost reprezentate de \u201eConferin\u0163a politic\u0103 rus\u0103\u201d, o organiza\u0163ie\nformat\u0103 din reprezentan\u0163i ai emigra\u0163iei ruse din capitala Fran\u0163ei, av\u00e2ndu-l \u00een\nfrunte pe Vasili Maklakov, fost ambasador al Rusiei \u0163ariste la Paris. De\u015fi\n\u201eConferin\u0163a politic\u0103 rus\u0103\u201d nu avea statut oficial \u00een cadrul Conferin\u0163ei de la\nParis, reprezentan\u0163ii ei au ac\u0163ionat pe toate c\u0103ile pentru a \u00eempiedica\nrecunoa\u015fterea de c\u0103tre Marile Puteri a statelor desprinse de sub st\u0103p\u00e2nirea\nruseasc\u0103. <\/p>\n\n\n\n

Este cunoscut \u015fi faptul c\u0103 \u00een 1919, la Paris,\nunde \u00ee\u015fi \u0163inea lucr\u0103rile Conferin\u0163a P\u0103cii, Al. Krupenski, Al. \u015emidt \u015fi al\u0163ii,\n\u00een calitate de \u201edelega\u0163ie\u201d, trimis\u0103 de \u201eComitetul de salvare a Basarabiei de\nsub jugul rom\u00e2nesc\u201d, r\u0103sp\u00e2ndeau falsuri despre Sfatul \u0162\u0103rii ca fiind \u201eorgan\ncreat de o adunare de solda\u0163i bol\u015fevici \u015fi prin eliminarea tuturor elementelor\nburgheze a devenit un soviet anarhist\u201d, \u015fi a fost sus\u0163inut de cabinetul de la\nBucure\u015fti pentru a \u00eentre\u0163ine dezordinea \u201enecesar\u0103 guvernului rom\u00e2n pentru a-\u015fi\njustifica prezen\u0163a \u00een Basarabia\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

Delega\u0163ia rom\u00e2n\u0103 la Conferin\u0163a P\u0103cii s-a\nconfruntat cu mari dificult\u0103\u0163i create de emigran\u0163ii ru\u015fi la Paris. Ca r\u0103spuns\nla aceste ac\u0163iuni antirom\u00e2ne\u015fti, Ioan Pelivan a publicat, \u00een principalele ziare\npariziene (\u201eLe Temps\u201d, \u201eMatin\u201d, \u201eFigaro\u201d, \u201eLa Victoire\u201d, \u201eLe Journal\u201d etc.), o\nserie de articole \u00een care a dezv\u0103luit adev\u0103rata fizionomie politic\u0103 \u015fi moral\u0103 a\n\u201edelega\u0163ilor basarabeni\u201d, a comb\u0103tut pretinsele r\u0103d\u0103cini basarabene ale\nacestora \u015fi a st\u0103ruit asupra motivelor egoiste \u015fi personale ale fiec\u0103rui\nprotestatar. <\/p>\n\n\n\n

Ca participant nemijlocit la evenimentele\nUnirii Basarabiei cu Rom\u00e2nia, Ioan Pelivan men\u0163iona, \u00een publica\u0163iile sale\npariziene, c\u0103 actul din 27 martie \/9 aprilie 1918 s-a f\u0103cut \u201edin libera voin\u0163\u0103\na popula\u0163iunei basarabene reprezentat\u0103 prin Sfatul \u0162\u0103rii \u015fi f\u0103r\u0103 nici un\namestec din afar\u0103\u201d. Ba mai mult, pe parcursul perioadei c\u00e2t s-a aflat la Paris,\nIoan Pelivan a editat, \u00een limba francez\u0103 sau\/\u015fi englez\u0103 peste 10 lucr\u0103ri de\nsintez\u0103 privind dreptul istoric rom\u00e2nesc asupra Basarabiei.<\/p>\n\n\n\n

\u00centr-un final, dup\u0103 o lung\u0103 \u015fi complicat\u0103 tergiversare,\nunirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia a fost recunoscut\u0103 de jure prin Tratatul semnat la\nParis, \u00een ziua de 28 octombrie 1920, \u00eentre Marea Britanie, Fran\u0163a, Italia \u015fi\nJaponia pe de o parte \u015fi Rom\u00e2nia, pe de alt\u0103 parte.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Prin Tratat, se recuno\u015ftea legitimitatea\nunirii Basarabiei cu patria-mam\u0103 \u015fi suveranitatea Rom\u00e2niei asupra teritoriului\ndintre Prut, Nistru \u015fi Marea Neagr\u0103. Tratatul a\u015feza pe o nou\u0103 baz\u0103 rela\u0163iile\nrom\u00e2no-sovietice, din punctul de vedere al normelor dreptului interna\u0163ional.<\/p>\n\n\n\n

Conceput \u00een spiritul Pactului Ligii Na\u0163iunilor,\nTratatul Basarabiei, semnat la Paris, recuno\u015ftea actul plebiscitar din 27\nmartie 1918, el \u00eencadr\u00e2ndu-se \u00een ansamblul de tratate interna\u0163ionale care\nconsacra de jure<\/em> des\u0103v\u00e2r\u015firea\nstatului na\u0163ional unitar rom\u00e2n. Era o situa\u0163ie de facto<\/em>, rezultat\u0103 din voin\u0163a liber exprimat\u0103 a unui stat suveran\n\u015fi independent.<\/p>\n\n\n\n

Odat\u0103 cu recunoa\u015fterea suveranit\u0103\u0163ii Rom\u00e2niei\nasupra Basarabiei, p\u0103r\u0163ile contractante ale Tratatului se obligau s\u0103 acorde\n\u201easisten\u0163\u0103 Rom\u00e2niei\u201d \u00een cazul vreunei \u00eencerc\u0103ri ruse\u015fti de a reanexa Basarabia.<\/p>\n\n\n\n

Sigur, Rusia sovietic\u0103 a protestat fa\u0163\u0103 de\nacest Tratat, chiar la c\u00e2teva zile dup\u0103 semnarea acestuia, pe 1 noiembrie 1920,\nprintr-o not\u0103 comun\u0103 cu Ucraina.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 o perioad\u0103 de a\u015fteptare, puterile\nsemnatare au hot\u0103r\u00e2t ratificarea acestuia, ac\u0163iune care s-a succedat \u00een felul\nurm\u0103tor: Anglia \u015fi Rom\u00e2nia \u00een 1922, apoi Fran\u0163a \u00een 1924. Japonia nu a ratificat\nniciodat\u0103 Tratatul. Italia a ratificat acordul abia \u00een anul 1927, acesta\ndevenind, pe parcursul anilor 1920-1927, o chestiune important\u0103, dac\u0103 nu\nprimordial\u0103, \u00een raporturile rom\u00e2no-italiene, cu implica\u0163ii interna\u0163ionale mult\nmai largi. (…) Sigur, perioada 1920-1927 a fost deosebit de complicat\u0103 pentru\ndiploma\u0163ii rom\u00e2ni \u00een demersul lor de a convinge Palatul Chigi s\u0103 ratifice\nTratatul. Cauzele au fost multiple, politice, economice, dar \u015fi de interese\ninterna\u0163ionale. Nu este de ignorat \u015fi faptul c\u0103 Italia era foarte atent\u0103 la\nevolu\u0163ia politic\u0103 \u015fi economic\u0103 a Rusiei sovietice. Italia avea interese\neconomice \u00een Rusia \u015fi a\u015ftepta sa vad\u0103 evolu\u0163ia politic\u0103 \u00een aceast\u0103 \u0163ar\u0103. Italia\na fost prima \u0163ar\u0103 care a recunoscut oficial guvernul sovietic de la Moscova.\nDiploma\u0163ii rom\u00e2ni au folosit mai multe p\u00e2rghii pentru a convinge guvernul\nitalian s\u0103 ratifice Tratatul. La un moment dat chiar, s-a \u00eencercat a utiliza\ninfluen\u0163a unor proprietari, supu\u015fi italieni, r\u0103ma\u015fi f\u0103r\u0103 p\u0103m\u00e2nt \u00een urma\nreformei agrare \u015fi care adresau pl\u00e2ngeri la Roma, Bucure\u015fti \u015fi chiar la Liga Na\u0163iunilor.\n<\/p>\n\n\n\n

Un rol aparte \u00een ratificarea Tratatului l-a\navut generalul Alexandru Averescu, bun cunosc\u0103tor \u015fi iubitor al Italiei,\nprieten apropiat cu mare\u015falul Pietro Badoglio. Averescu a reu\u015fit s\u0103 aduc\u0103\nraporturile dintre cele dou\u0103 state pe linia de plutire, \u00eenl\u0103tur\u00e2nd divergen\u0163ele\n\u015fi tensiunile anterioare. Toate acestea au schimbat atitudinea diploma\u0163ilor\nitalieni fa\u0163\u0103 de rela\u0163iile dintre Rom\u00e2nia \u015fi Italia, inclusiv \u00een ches\u00adtiunea\nBasarabiei.<\/p>\n\n\n\n

La 16 septembrie 1926, a fost semnat Tratatul\nde prietenie \u015fi colaborare rom\u00e2no-italian\u0103 (ratificat la 18 iulie 1927), care\nnu f\u0103cea referiri la eventuala ratificare a Tratatului privind Basarabia, \u00eens\u0103\na\u015feza rela\u0163iile diplomatice \u015fi comerciale dintre Rom\u00e2nia \u015fi Italia pe\ncoordonatele unei colabor\u0103ri eficiente. Averescu decisese s\u0103 mearg\u0103 pe alt\u0103\ncale: ob\u0163inerea ratific\u0103rii italiene odat\u0103 cu semnarea unui tratat de prietenie\n\u015fi colaborare italo-rom\u00e2n. <\/p>\n\n\n\n

Astfel, dup\u0103 mai multe tergivers\u0103ri \u015fi\nobstacole diplomatice chinuitoare \u00een diminea\u0163a de 9 martie 1927, ministrului\nrom\u00e2n de externe, Ion Mitilineu, i-a fost \u00eenm\u00e2nat\u0103 o not\u0103 diplomatic\u0103, prin\ncare i se aducea la cuno\u015ftin\u0163\u0103 c\u0103 decretul de ratificare a acordului de la\nParis din 28 octombrie 1920, prin care se recuno\u015ftea unirea Basarabiei cu\nRom\u00e2nia, a fost aprobat \u015fi semnat de \u015feful guvernului italian (Benitto\nMussolini) \u015fi de Consiliul de Mini\u015ftri, care se reunise, \u00een ziua de 8 martie,\nla Roma. Regele Victor Emmanuel al III-lea a aprobat tratatul, ratificarea\nav\u00e2nd loc prin decret-lege.<\/p>\n\n\n\n

Un amplu raport \u00een chestiunea Basarabiei a\nfost prezentat \u015fi publicat de c\u0103tre Tommaso Tittoni, pre\u015fedinte al Senatului\nItaliei (1919-1929), tradus, tot \u00een anul 1927, \u00een limba rom\u00e2n\u0103, sub titlul Basarabia, Rom\u00e2nia \u015fi Italia<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Japonia a r\u0103mas singura \u0163ar\u0103 care nu a\nratificat Tratatul Basarabiei d\u00e2nd prioritate rela\u0163iilor economice cu URSS.\nDiploma\u0163ia sovietic\u0103 a sporit demersurile pe l\u00e2ng\u0103 Japonia pentru ca aceasta s\u0103\nnu urmeze exemplul Italiei, ajung\u00e2nd chiar la amenin\u0163\u0103ri, precum c\u0103 un act\nsimilar ar fi considerat de Moscova ca \u201ev\u0103dit ostil\u201d. Ratificarea a fost\natacat\u0103 dur \u00een ziarele sovietice, iar peste 10 zile, ambasadorul sovietic la\nRoma, dup\u0103 consult\u0103ri cu Moscova, a \u00eenm\u00e2nat un protest prim-ministrului\nitalian. <\/p>\n\n\n\n

Chiar dac\u0103 recunoa\u015fterea interna\u0163ional\u0103 a\nTratatului Basarabiei a parcurs un drum sinuos, eficien\u0163a acestui act de\nrecunoa\u015ftere nu s-a v\u0103zut, cum nu se v\u0103zuse nici dup\u0103 recunoa\u015fterea britanic\u0103\nsau francez\u0103. Tratatul de la Paris din 28 octombrie 1920 nu a intrat \u00een\nvigoare, deoarece nu a fost ratificat de Japonia. Important este c\u0103 Marii Alia\u0163i\nai Rom\u00e2niei din Primul R\u0103zboi Mondial \u015fi-au onorat, unul dup\u0103 altul, Italia\nultima, semn\u0103turile sub Tratatul Basarabiei.<\/p>\n\n\n\n

Conf. univ. dr. Silvia CORL\u0102TEANU-GRANCIUC<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Secretar \u015ftiin\u0163ific, Institutul de Istorie,\nChi\u015fin\u0103u<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Conferin\u0163a de Pace de la Paris (1919-1920) a recunoscut, \u00een virtutea principiului na\u0163ionalit\u0103\u0163ilor \u015fi a dreptului popoarelor la autodeterminare, actele unioniste rom\u00e2ne\u015fti desf\u0103\u015furate pe parcursul anului 1918. Prin tratatele semnate cu Austria (Saint Germain en Laye, 10 septembrie 1920), cu…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,436],"tags":[],"class_list":["post-20598","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-233"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20598","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20598"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20598\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20601,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20598\/revisions\/20601"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20598"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20598"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20598"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}