{"id":20618,"date":"2020-11-23T07:00:58","date_gmt":"2020-11-23T07:00:58","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=20618"},"modified":"2020-11-23T07:00:58","modified_gmt":"2020-11-23T07:00:58","slug":"rememorari-nemtene-32","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/rememorari-nemtene-32\/","title":{"rendered":"Rememor\u0103ri nem\u0163ene"},"content":{"rendered":"\n<p><strong>Noiembrie 2020<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 2\/2002 \u2013 d. <strong>Eduard Covali<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163 (n. 11. 09. 1930, Orhei, Basarabia)<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 3\/1939 \u2013 n. <strong>Constantin Tom\u015fa<\/strong>, \u00een Ghel\u0103e\u015fti, B\u0103l\u0103ne\u015fti (azi, B\u00e2rg\u0103uani), Neam\u0163, profesor, eseist, a absolvit Facultatea de Limba \u015fi Literatura Rom\u00e2n\u0103, Ia\u015fi. Cariera didactic\u0103: \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor, institutor \u015fi profesor gradul I (Piatra \u015eoimului, Piatra-Neam\u0163). Director al Casei de Cultur\u0103, Piatra-Neam\u0163, inspector la Comitetul de Cultur\u0103 \u015fi Art\u0103 Neam\u0163. Colabor\u0103ri: \u201eAlbina\u201d, \u201eAntiteze\u201d, \u201eAsachi\u201d, \u201eApostolul\u201d, \u201eConta\u201d \u201eCeahl\u0103ul\u201d, \u201eMonitorul literar \u015fi artistic\u201d, \u201eLa Tazl\u0103u\u201d, \u201e\u0162ara Hangului\u201d, \u201eRealitatea\u201d. Redactor coordonator al revistelor \u201eAnotimpuri\u201d \u015fi \u201eAnuar\u201d, ale Colegiului Tehnic \u201eGheorghe Cartianu\u201d; \u00een redac\u0163iile: \u201eApostolul\u201d, \u201eLa Tazl\u0103u\u201d, \u201eAsachi\u201d \u015fi \u201eAntiteze\u201d. C\u0103r\u0163i: \u201e\u00cemp\u0103timit de lectur\u0103. I-IV\u201d, \u201eRevista \u00abApostolul\u00bb. Bibliografie\u201d; \u201eRevista \u00abAsachi\u00bb. Bibliografie\u201d; \u201eContemporan cu ei\u201d, eseurile monografice: \u201eLucian Strochi\u201d; \u201eCristian Livescu\u201d; \u201eCostache Andone\u201d (colab.); \u201ePetrodava 2000\u201d (colab.); \u201eA. \u00ce. N\u0163., Un secol de existen\u0163\u0103\u201d (coord.), \u201eUn dic\u0163ionar al literaturii din Jude\u0163ul Neam\u0163\u201d; \u201eCONSTANTIN MUNTEANU, un observator fin, un analist profund\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 6\/1878 \u2013 n. <strong>Carol Zani<\/strong>, la Bazzana, Italia (d. 17. 12. 1950, Piatra-Neam\u0163). A venit \u00een Rom\u00e2nia (1900), a ob\u0163inut \u201ediploma de \u00eencet\u0103\u0163enire\u201d (1925) \u015fi a fost antreprenor de construc\u0163ii la Piatra-Neam\u0163. Antrepriza \u201eCarol Zani\u201d a realizat: \u015ecoala Primar\u0103 din Tarc\u0103u; \u00een Piatra-Neam\u0163: Palatul Administrativ, Gara (nou\u0103), Biserica \u201ePrecista\u201d, Banca Na\u0163ional\u0103, \u015ecoala Nr. 1 (azi, Muzeul de Art\u0103), Po\u015fta, Teatrul, Liceul de Fete, \u015ecolile Normale, Spitalul, multe case particulare \u015fi bisericile din: Grin\u0163ie\u015f, Dreptu, Hangu \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 7\/1881 \u2013 n. <strong>Adolphe Ad. Chevallier<\/strong>, Barnar, Bro\u015fteni (d. 29. 04. 1963), fiu al inginerului elve\u0163ian Adolphe Chevallier, administrator al p\u0103durilor de pe Domeniile Regale din nordul Jude\u0163ului Neam\u0163. Deprinde de la tat\u0103l s\u0103u m\u00e2nuirea aparatului de fotografiat \u015fi se specializeaz\u0103 la Cern\u0103u\u0163i, Lausanne \u015fi Viena. A avut atelier de fotografiat \u00een Piatra-Neam\u0163, \u00eentre Liceul \u201ePetru Rare\u015f\u201d \u015fi Biserica Sf. Trei Ierarhi. A primit brevetul de fotograf al Cur\u0163ii Regale (1921). A r\u0103mas de la el o colec\u0163ie de ima\u00adgini, ast\u0103zi devenite documente istorice, despre tradi\u0163iile de pe Valea Bistri\u0163ei. \u00cen 1945, se stabile\u015fte la Bucure\u015fti, ca fotograf al Cur\u0163ii Regale, apoi, la \u00eenceputul anului 1950, va pleca la Lausanne, regret\u00e2nd \u201efrumosul \u00een care mi-a fost dat s\u0103-mi petrec o mare parte a vie\u0163ii&#8230; Bistri\u0163a pe care n-o s-o rev\u0103z\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 7\/1950 \u2013 n. <strong>Theodor-George Calacan<\/strong>, la T\u00e2rgu-Neam\u0163, a absolvit \u015ecoala de Biblioteconomie, Bucure\u015fti (1974); bibliotecar \u015fcolar \u00een ora\u015ful natal, p\u00e2n\u0103 \u00een 2010, c\u00e2nd s-a mutat la Bac\u0103u. A debutat \u00een Revista \u201eConvorbiri literare\u201d. Membru fondator al Funda\u0163iei \u201eIon Creang\u0103\u201d din T\u00e2rgu-Neam\u0163 \u015fi al Societ\u0103\u0163ii Scriitorilor din Neam\u0163. Membru al U. S. (1997). Debut editorial: \u201eStatui albastre\u201d, (1987). Alte c\u0103r\u0163i: \u201eConfesiuni despre neant\u201d; \u201eB\u0103rbierindu-l pe Kafka\u201d; \u201eCarte pentru copii \u015fi adolescen\u0163i\u201d (antologie); \u201eAtelierele lui Belfegor\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 7\/1960 \u2013 n. <strong>Liliana Moldovanu<\/strong>, la Cer\u0163e\u015fti, Gala\u0163i, profesoar\u0103, autoare de dramatiz\u0103ri, a urmat Facultatea de Filologie din Ia\u015fi, devenind profesoar\u0103 de limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 cu gradul didactic I la \u015ecoala cu Clasele I-VIII, Nr. 1 din Roman. Preocupat\u0103 de arta dramatic\u0103, a regizat cu elevii peste cincizeci de schi\u0163e \u015fi piese de teatru, ob\u0163in\u00e2nd numeroase premii, iar apari\u0163ia c\u0103r\u0163ii \u201eO altfel de scen\u0103 politic\u0103\u201d este \u00eenc\u0103 o m\u0103rturie a faptului c\u0103, pentru Liliana Moldoveanu, teatrul este un mod de via\u0163\u0103. Tot ea este \u015fi autoarea c\u0103r\u0163ii \u201eAspecte folclorice \u00een Sagna-Neam\u0163\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 10\/1910 \u2013 n. <strong>Nicolae Gr. Ste\u0163cu<\/strong>, la Galbeni, Bac\u0103u (d. 12. 05. 1995, Bac\u0103u), profesor, istoric literar, fost elev al Liceului \u201eRoman-Vod\u0103\u201d, licen\u0163iat \u00een litere \u015fi filozofie (Ia\u015fi), membru activ al Institutului de Literatur\u0103 din Cern\u0103u\u0163i, profesor la Liceul Comercial de B\u0103ie\u0163i (din 1946) \u015fi la Liceul \u201eRoman-Vod\u0103\u201d (din 1949), ambele din Roman. A fost membru al Asocia\u0163iei Culturale \u201eMiron Costin\u201d. A debutat \u00een publicistic\u0103 cu articolul \u201eV. Alecsandri, scrisori inedite\u201d (1937). A colaborat la publica\u0163iile: \u201eAteneu\u201d, \u201eF\u0103t-Frumos\u201d, \u201eDesc\u0103tu\u015farea\u201d (Roman), \u201eCeahl\u0103ul\u201d. A realizat, \u00een colaborare cu Gheorghe A. M. Ciobanu, lucrarea \u201ePagini din istoria Liceului \u00abRoman-Vod\u0103\u00bb. 1872-1972\u201d (1972). Postum i-a fost publicat\u0103 cartea \u201eContribu\u0163ii la via\u0163a lui Ibr\u0103ileanu\u201d, 2013.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 10\/1932 \u2013 n. <strong>\u015etefan Cazimir<\/strong>, la Ia\u015fi, (la na\u015ftere, prenumele \u015etrul), specialist \u00een literatura secolului al XIX-lea. A absolvit Liceul la Piatra-Neam\u0163, Facultatea de Filologie din Bucure\u015fti (1955). Cadru didactic, doctor \u00een filologie (1967). Vicepre\u015fedinte al Asocia\u0163iei Umori\u015ftilor Rom\u00e2ni. Dup\u0103 1990, deputat \u00een Parlamentul Rom\u00e2niei, din partea Partidului Liber-Schimbist, pe care el l-a fondat. Debut \u00een Revista \u201eSteaua\u201d (1957), editorial, cu antologia \u201ePionierii romanului rom\u00e2nesc\u201d (1962). Alte c\u0103r\u0163i: \u201eCaragiale. Tensiunea liric\u0103\u201d; \u201eUniversul comic\u201d; \u201eStelele cardinale\u201d; \u201eNu numai Caragiale\u201d; \u201eAlfabetul de tranzi\u0163ie\u201d; \u201eI. L. Caragiale fa\u0163\u0103 cu kitschul\u201d; \u201ePentru contra\u201d; \u201eR\u00e2sete \u00een Parlament\u201d; \u201eCaragiale e cu noi!\u201d; \u201eDe ce, nene Iancule?\u201d; \u201ePotcoave de purici\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 14\/1965 \u2013 n. <strong>Mirela Robu<\/strong> (pseud. Mirelei Clopo\u0163el), la Pite\u015fti, profesoar\u0103, poet\u0103. A absolvit Facultatea de Litere a Universit\u0103\u0163ii din Ia\u015fi (2005) \u015fi este profesoar\u0103 la \u015ecoala Profesional\u0103 Special\u0103 \u201e\u015etefan cel Mare\u201d, unde, a \u00eenfiin\u0163at Cenaclul \u201eLumina\u201d \u015fi un cerc de lectur\u0103. Ca profesor, este autoare a c\u00e2torva lucr\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice publicate \u00een revistele: \u201eIni\u0163ieri didactice\u201d, (Ia\u015fi); \u00een \u201eAuxiliar metodic\u201d \u015fi \u00een Anuarul Colegiului Tehnic \u201eGheorghe Cartianu\u201d (Piatra-Neam\u0163). A debutat \u00een Revista \u201eAteneu\u201d (iunie, 1999) \u015fi a colaborat cu poezie \u00een revistele: \u201eAsachi\u201d; \u201eCredin\u0163a neamului\u201d; \u201eCronica\u201d; \u201ePorunca iubirii\u201d; \u201eECO-uri\u201d, Prima carte de versuri publicat\u0103: \u201eCalea robilor\u201d, 2005.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 15\/1845 \u2013 n. <strong>Vasile Conta<\/strong>, la Ghind\u0103oani, Neam\u0163 (d. 21. 04. 1882, Bucure\u015fti), filosof, a frecventat \u015ecoala Domneasc\u0103 din T\u00e2rgu-Neam\u0163 (1853), Gimnaziul Central din Ia\u015fi; prime\u015fte o burs\u0103 \u015fi face studii comerciale \u00een Belgia (1869-1871). \u00cen 1972, a ob\u0163inut diplom\u0103 \u00een drept \u015fi va preda la Universitatea din Ia\u015fi. Devine membru al \u201eJunimii\u201d (1873) \u015fi va publica, \u00een \u201eConvorbiri literare\u201d, scrieri filosofice: \u201eTeoria fatalismului\u201d, \u201eOriginea speciilor\u201d, \u201eTeoria ondula\u0163iei universale\u201d, \u201e\u00cencerc\u0103ri de metafizic\u0103\u201d \u015fi versuri. \u00cen 1879, devine deputat; va conduce M. C. I. P. (1880), \u00een guvernul lui Ion C. Br\u0103tianu; membru al Cur\u0163ii de Casa\u0163ie. Lucr\u0103ri ap\u0103rute postum: \u201eBazele metafizicii\u201d, \u201e\u00cent\u00e2iele principii care alc\u0103tuiesc lumea\u201d. Volume: \u201eOpere complete\u201d, 1914; \u201eOpere filosofice\u201d, 1922; 1967; \u201eOpere filosofice alese\u201d, 1975.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 15. 11. 1980 \u2013 d. <strong>Natalia Mih\u0103ilescu<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163 (n. Tistu, 1876 Piatra-Neam\u0163), institutoare. A urmat \u015ecoala de Fete Nr. 1 din localitate, apoi \u015ecoala Central\u0103 de Fete din Ia\u015fi, transferat\u0103 (1898) la \u015ecoala Normal\u0103 de Fete. A predat la Hangu (unde, \u00een 1900, o descoper\u0103 Spiru Haret \u015fi o trimite \u00een schimb de experien\u0163\u0103 \u00een Austria, Germania, Elve\u0163ia \u015fi Fran\u0163a, 1903-1905), la B\u0103l\u0163\u0103te\u015fti, Neam\u0163, la Tulcea, Gala\u0163i, Foc\u015fani, Piatra-Neam\u0163 (\u015ecoala de Fete Nr. 3, 1918-1922; \u015ecoala de Fete Nr. 5, \u015fi directoare, de la 1. 09. 1922). A f\u0103cut parte din Societatea Feminin\u0103 \u201eCrinul vie\u0163ii\u201d, Liga Cultural\u0103, Crucea Ro\u015fie, a fondat Societatea Ortodox\u0103 Na\u0163ional\u0103 a Femeilor Rom\u00e2ne. A colaborat la reviste de specialitate din \u0163ar\u0103 \u015fi de peste hotare; distins\u0103 cu numeroase medalii.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 21\/1955 \u2013 n. <strong>Aurel Dumitra\u015fcu<\/strong>, la Sabasa, Borca, Neam\u0163 (d. 16. 09. 1990, Bucure\u015fti), poet, a absolvit Liceul \u201eMihail Sadoveanu\u201d din Borca \u015fi Facultatea de Filologie, Ia\u015fi (1987). Muzeograf la Muzeul de Art\u0103 din Piatra-Neam\u0163, Consilier la Inspectoratul pentru Cultur\u0103 Neam\u0163. Debut \u00een Revista \u201eTomis\u201d (1976). Editorial, cu \u201eFurtunile memoriei\u201d, versuri (1984). Particip\u0103 \u015fi cite\u015fte poezie la Cenaclul \u201eNumele poetului\u201d, al revistei \u201eLuceaf\u0103rul\u201d. Colabor\u0103ri: \u201eCronica\u201d, \u201eLuceaf\u0103rul\u201d, \u201eTribuna\u201d \u015f. a. Unul dintre organizatorii Colocviilor Na\u0163ionale de Poezie de la Neam\u0163. Alte c\u0103r\u0163i: \u201eBiblioteca din Nord\u201d (antum); postume, \u00eengrijite de poetul Adrian Alui Gheorghe: \u201eMesagerul\u201d; \u201eTratatul de eretic\u0103\u201d; \u201eFiara melancolic\u0103\u201d; \u201eCarnete maro, I-IV\u201d; \u201eScene din via\u0163a poemului\u201d; \u201eFrig sau despre cum poezia ne-a furat moartea. Epistolar (1978-1990)\u201d \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 27\/1940 \u2013 n. <strong>Ioan I. Scurtu<\/strong>, la Dochia, Neam\u0163, absolvent al Liceului \u201ePetru Rare\u015f\u201d din Piatra-Neam\u0163 \u015fi al Facult\u0103\u0163ii de Istorie Bucure\u015fti, profesor universitar, doctor, pre\u015fedinte al Sec\u0163iei de \u015etiin\u0163e Istorice \u015fi Arheologie (2007), membru al Consiliului \u015etiin\u0163ific al A. O. \u015e. din Rom\u00e2nia. A fost director general al Arhivelor Na\u0163ionale, membru \u00een Consiliul National al Istoricilor din Rom\u00e2nia, de pe l\u00e2ng\u0103 Academia Rom\u00e2na (din 1996). Onorat cu diverse ordine, diplome, titluri, cu premiul Academiei Rom\u00e2ne (1983), pentru \u201eVia\u0163a politic\u0103 din Rom\u00e2nia. 1918-1944\u201d; premiul \u201eGheorghe Br\u0103tianu\u201d al Funda\u0163iei \u201eMagazin istoric\u201d (2003).<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 28. 11. 1972 \u2013 n. <strong>Valentin Andrei<\/strong>, la S\u0103vine\u015fti, Neam\u0163, animator cultural, publicist, a absolvit Facultatea de Filozofie \u015fi Jurnalism a Universit\u0103\u0163ii \u201eSpiru Haret\u201d. Din 1998, lucreaz\u0103, la Centrul pentru Cultur\u0103 \u015fi Arte \u201eCarmen Saeculare\u201d. Debut cu articole \u015fi cronici sportive, fiind nominalizat la prima edi\u0163ii a Galei Premiilor \u201eIoan Chiril\u0103\u201d (2002). A f\u0103cut parte din prima echip\u0103 a redac\u0163iei Radio \u201eTerra\u201d (1992-1995). Este autor al volumului \u201ePatruzeci de ani de Vacan\u0163e Muzicale la Piatra-Neam\u0163\u201d (2011). Colabor\u0103ri: \u201eAsachi\u201d; \u201eAntiteze\u201d; \u201eCeahl\u0103ul\u201d; \u201eMesagerul de Neam\u0163\u201d; \u201eMonitorul de Neam\u0163\u201d; \u201eRealitatea\u201d; Radio Rom\u00e2nia Cultural; TVR. Cultural.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 29\/1875 \u2013 n. <strong>Ioan Popa-Burc\u0103<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163 (d. 25. 05. 1937, Bucure\u015fti), profesor, geograf, autor de manuale \u015fcolare, publicist. A absolvit Liceul Na\u0163ional din Ia\u015fi (1885-1893). Licen\u0163iat \u00een \u015ftiin\u0163e naturale, la Universitatea Bucure\u015fti (1896). Titular la Liceul \u201eMihai Viteazul\u201d (din 1897). Concomitent, asistent la Institutul de Fiziologie al Facult\u0103\u0163ii de \u015etiin\u0163e (1904-1905) \u015fi la Muzeul de Istorie Natural\u0103 (1905-1924). Manuale didactice: \u201eAtlasul geografic pentru \u015fcolile secundare\u201d; \u201eRom\u00e2nia \u015fi \u0163\u0103rile locuite de rom\u00e2ni\u201d; \u201eRom\u00e2nia (1866-1906)\u201d; \u201eHarta agronomic\u0103 a Rom\u00e2niei\u201d. Autor al h\u0103r\u0163ilor murale ale continentelor \u015fi ale Rom\u00e2niei Mari.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 29\/1949 \u2013 n. <strong>Gheorghe Hibovski<\/strong>, la Dumbrava Ro\u015fie, Neam\u0163, poet, autor dramatic, regizor, absolvent al Universitatea de Arte \u201eGeor\u00adge Enescu\u201d, Ia\u015fi, (2008). Dup\u0103 cursurile liceale, a practicat diverse \u00eendeletniciri (1970-2006): \u00een domeniul spectacolului teatral (sufleur, regizor, instructor artistic, la casele de cultur\u0103 Bicaz \u015fi Piatra-Neam\u0163, profesor la \u015ecoala de Arte, a scris scenarii, caiete de regie si scenografie \u015fi a interpretat mai multe roluri; a ini\u0163iat proiecte culturale (Teatrul de Ini\u0163iere \u201eAct\u201d \u015fi Festivalul de Teatru \u201eYorick\u201d, Teatrul de Joaca, Teatrul \u201eTandem\u201d). A primit Premiul pentru proz\u0103 la Concursul \u201eMihail Sadoveanu\u201d (1982). Membru al U. S. (2011). C\u0103r\u0163i: \u201eCloaca maxima\u201d; \u201eCircus maximus\u201d; \u201eViclenii de p\u0103s\u0103rar\u201d; \u201eDescreiera\u0163ii\u201d; \u201ePisica n\u0103zdr\u0103van\u0103!\u201d; \u201eParcul Libert\u0103\u0163ii\u201d; \u201eCaiet de dramaturgie, I-IV\u201d; \u201eTeatrul \u015fi principiile lui generatoare\u201d; \u201eOm \u015fi masc\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 30\/1860 \u2013 n. <strong>Vasile Mor\u0163un<\/strong>, la Roman (d. 3. 08. 1919, Bahna, Roman). Absolvent al \u015ecolii Nr. l din Roman, al Institutul Academic Ia\u015fi, al Facult\u0103\u0163ii de Litere, Sorbona. Membru fondator al cercului socialist \u015fi al revistei \u201eDacia viitoare\u201d (Paris), continuat\u0103 la Bruxelles. La Ia\u015fi, conduce Revista \u201eContemporanul\u201d; \u00eempreun\u0103 cu I. N\u0103dejde, scoate \u201eCritica social\u0103\u201d \u015fi \u201eRevista social\u0103\u201d. A \u00eenfiin\u0163at gazeta \u201eMuncitorul\u201d, organ al mi\u015fc\u0103rii socialiste. Deputat de Roman. Intr\u0103 \u00een Partidul Liberal (1899), vicepre\u015fedinte al Camerei Deputa\u0163ilor (1902), Ministru de Interne (1914-1916).<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>Constantin TOM\u015eA<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Noiembrie 2020 \u25a0 2\/2002 \u2013 d. Eduard Covali, la Piatra-Neam\u0163 (n. 11. 09. 1930, Orhei, Basarabia) \u25a0 3\/1939 \u2013 n. Constantin Tom\u015fa, \u00een Ghel\u0103e\u015fti, B\u0103l\u0103ne\u015fti (azi, B\u00e2rg\u0103uani), Neam\u0163, profesor, eseist, a absolvit Facultatea de Limba \u015fi Literatura Rom\u00e2n\u0103, Ia\u015fi. Cariera&hellip;<\/p>\n<p class=\"more-link-p\"><a class=\"more-link\" href=\"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/rememorari-nemtene-32\/\">Read more &rarr;<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,437],"tags":[],"class_list":["post-20618","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-234"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20618","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20618"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20618\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20619,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20618\/revisions\/20619"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20618"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20618"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20618"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}