\u00cen ultimii ani am predat filosofia \u00eentr-un liceu de stat \u00een Rom\u00e2nia \u015fi am f\u0103cut catehism cu copii dintr-o parohie din Elve\u0163ia. Am experimentat deci ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 predai informa\u0163ii \u00eentr-un con\u0163inut de stat \u015fi ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 te ocupi de formarea spiritual\u0103 a copiilor. Avantajul catehismului f\u0103cut \u00een curtea bisericii, \u015fi nu \u00een \u015fcoal\u0103, este absoluta libertate \u00een raport cu sistemul educa\u0163ional, nu ai programe \u015fcolare, nu verific\u0103 statul ce informa\u0163ii dai \u015fi nici nu trebuie s\u0103 \u00eei evaluezi pe copii. Totu\u015fi, catehismul e diferit de ora de religie, pentru c\u0103 scopul catehismului este aprofundarea credin\u0163ei, \u00een timp ce scopul orei de religie este s\u0103 ofere cuno\u015ftin\u0163e legate de identitatea religioas\u0103 de pe teritoriul unei \u0163\u0103ri. La fel cum statul a decis c\u0103 e important s\u0103 \u00eenve\u0163i mun\u0163i \u015fi r\u00e2uri \u015fi prin ce ora\u015fe trec ele la \u015fcoal\u0103, \u015fi nu \u00een excursie cu p\u0103rin\u0163ii, la fel, programa religioas\u0103 vizeaz\u0103 ob\u0163inerea de no\u0163iuni clare \u015fi distincte despre identitatea religioas\u0103, utile \u00een formarea cultural\u0103 a copiilor. Miza orei de religie e s\u0103 dea un abc prin care copii s\u0103 poat\u0103 \u00een\u0163elege acest aspect al societ\u0103\u0163ii.<\/p>\n\n\n\n
At\u00e2t timp c\u00e2t religia se face \u00een \u015fcoal\u0103 \u015fi nu \u00een biseric\u0103 ea are ca scop principal s\u0103 dea cuno\u015ftin\u0163e, s\u0103 formeze o cultur\u0103 general\u0103 \u00een acel domeniu \u015fi nu s\u0103 insufle credin\u0163e \u015fi comportamente. Ori dac\u0103 o materie se ocup\u0103 cu predarea cuno\u015ftin\u0163elor, aceste cuno\u015ftin\u0163e trebuiesc evaluate conform unor criterii epistemice. Ora de religie nu evalueaz\u0103 comportamente morale \u015fi nici gradul de credin\u0163\u0103, dar poate foarte bine s\u0103 aprecieze gradul de cuno\u015ftin\u0163e la care a ajuns elevul \u00een semestrul respectiv. C\u0103 nu exist\u0103 tip de cuno\u015ftin\u0163\u0103 pe lumea aceasta care s\u0103 nu formeze \u015fi caractere este o alt\u0103 discu\u0163ie, care se aplic\u0103 \u015fi la filosofie, dar \u015fi la matematic\u0103 \u015fi fizic\u0103. Nu po\u0163i vorbi despre filosofia politic\u0103 a lui Aristotel f\u0103r\u0103 s\u0103 sugerezi c\u0103 \u00eemplinirea omului nu se poate face dec\u00e2t \u00een rela\u0163ie cu alte fiin\u0163e umane, la fel cum, nu po\u0163i vorbi despre Predica de pe munte f\u0103r\u0103 s\u0103 presupui c\u0103 ea ar trebui \u015fi s\u0103 structureze comportamente.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen fapt, chiar dac\u0103 religia este predat\u0103 confesional \u015fi nu e obligatorie, situa\u0163ia orei de religie este comparabil\u0103 cu situa\u0163ia filosofiei la clasele de real \u015fi tehnice c\u0103reia i se acord\u0103 aceea\u015fi 1 or\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, mai exact extrem de pu\u0163in spa\u0163iu\/timp pentru a preda cuno\u015ftin\u0163e temeinice \u00een orice domeniu. Statul, \u00een m\u0103rinimia lui epistemic\u0103, a decis ca \u00een cadrul anilor de educa\u0163ie, elevilor s\u0103 le treac\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 ureche nume cum ar fi Aristotel, Platon, Ioan Gur\u0103 de Aur sau Maxim M\u0103rturisitorul. Totu\u015fi, elevii \u015fi p\u0103rin\u0163ii sunt \u00eenclina\u0163i s\u0103 nu dea importan\u0163\u0103 materiilor c\u0103rora statul, prin Ministerul Educa\u0163iei, decide s\u0103 nu le dea prea mult spa\u0163iu, de aici \u015fi ideea c\u0103 la filosofie, religie sau educa\u0163ie civic\u0103 toat\u0103 lumea trebuie s\u0103 ob\u0163in\u0103 note mari. La aceast\u0103 imagine contribuie \u015fi opinia unora potrivit c\u0103reia ora de religie sau de filosofie se ocup\u0103 cu formarea spiritual\u0103 a copiilor \u015fi se adreseaz\u0103 sufletului. A prelua aceasta opinie \u00eenseamn\u0103 a condamna aceste discipline la marginalitate, loc dedicat oric\u0103ror activit\u0103\u0163i spirituale \u00een ziua de azi. \u00cen Germania un elev poate opta s\u0103 dea bacalaureatul la religie, unde va fi evaluat \u015fi notat conform criteriilor programei. Aceast\u0103 op\u0163iune nu face din tinerii nem\u0163i oameni mai credincio\u015fi dec\u00e2t al\u0163i tineri din Europa \u015fi nici automat oameni mai buni, face \u00eens\u0103 din ei oameni mai educa\u0163i, mai cultiva\u0163i \u015fi \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, cet\u0103\u0163eni mai buni, c\u0103ci acesta este scopul \u015fcolii obligatorii. \u015ecoala este locul care d\u0103 instrumente minim necesare pentru traiul \u00een societate, unde trebuie s\u0103 \u00ee\u0163i c\u00e2\u015ftigi existen\u0163a, s\u0103 \u00ee\u0163i pl\u0103te\u015fti impozitele \u015fi s\u0103 respec\u0163i legile, pe scurt s\u0103 te descurci \u00eentr-un spa\u0163iu predefinit lingvistic \u015fi cultural.<\/p>\n\n\n\n
Una dintre problemele serioase ale societ\u0103\u0163ii europene \u00een ziua de azi este rata mare a analfabetismului religios, adic\u0103 a lipsei de educa\u0163ie elementar\u0103 legat\u0103 de subiecte religioase. Analfabetismul religios produce la r\u00e2ndul s\u0103u intoleran\u0163\u0103 \u015fi xenofobie legate de to\u0163i cei care, \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, nu provin din acelea\u015fi medii culturale ca noi. Islamofobia \u015fi antisemitismul sunt cel mai adesea corelate cu incapacitatea de a aprofunda propria tradi\u0163ie religioas\u0103. Un om care \u00ee\u015fi cunoa\u015fte (aten\u0163ie, nu spun crede, ci cunoa\u015fte) tradi\u0163ia religioas\u0103 din care provine nu se va teme de o alt\u0103 tradi\u0163ie religioas\u0103, pentru c\u0103 are instrumentele necesare s\u0103 descifreze ce \u00eenseamn\u0103 o tradi\u0163ie religioas\u0103 \u015fi \u00een ce m\u0103sur\u0103 ea influen\u0163eaz\u0103 comportamente. De asemenea, analfabetismul religios produce fundamentalism, c\u0103ci fundamentalismul religios este o op\u0163iune pentru acei care nu au \u00een\u0163eles diversitatea intern\u0103 confesional\u0103 \u015fi istoric\u0103 a unei tradi\u0163ii religioase. Fundamentalismul \u015fi intoleran\u0163a religioas\u0103 nu sunt doar probleme ale diverselor religii, ci sunt probleme sociale, care afecteaz\u0103 vie\u0163ile fiec\u0103ruia dintre noi.<\/p>\n\n\n\n
Indiferent dac\u0103 crezi sau nu \u00een Dumnezeu, este inacceptabil s\u0103 nu faci diferen\u0163a \u00eentre Noul \u015fi Vechiul Testament, s\u0103 nu recuno\u015fti o statuie a Fecioarei Maria \u00eentr-un muzeu sau s\u0103 confunzi o icoan\u0103 a lui Iisus cu Maica Domnului \u015fi cu Ioan Botez\u0103torul cu o reprezentare a Sfintei Treimi (caz la care am fost martor\u0103). Educa\u0163ia religioas\u0103 \u00een \u015fcoal\u0103 are menirea s\u0103 alfabetizeze religios, \u00een timp ce bisericilor le revine sarcina de a se ocupa de formarea duhovniceasc\u0103. \u015ei tocmai de aceea, ora de religie e \u00een mod paradoxal mai util\u0103 celor proveni\u0163i din familii ateee \u015fi agnostice dec\u00e2t copiilor care merg oricum \u00een fiecare s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 la biseric\u0103. Ori, dac\u0103 Ministerul Educa\u0163iei nu \u00een\u0163elege acest lucru nu face dec\u00e2t s\u0103 \u00ee\u015fi submineze propria voca\u0163ie.<\/p>\n\n\n\n
Genera\u0163ia care decide aceste m\u0103suri e majoritar format\u0103 \u00een timpul comunismului, adic\u0103, e genera\u0163ia celor care nu au avut parte de educa\u0163ie religioas\u0103 \u015fi prin urmare cred cu sinceritate c\u0103 mersul la biseric\u0103 (\u015fi prin urmare la ora de religie) e a\u015fa ceva corelat cu sentimentalism dulceag. Lipsa educa\u0163iei religioase \u00een 45 de ani de comunism nu a anihilat credin\u0163a, dar a transformat-o \u00een ceva vag produc\u00e2nd o genera\u0163ie care crede c\u0103 e ceva acolo, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftie exact ce, cum sau de ce. E genera\u0163ia care st\u0103 la coad\u0103 la moa\u015fte pentru c\u0103 acesta e singurul sacru tangibil la care are acces. \u00cen lipsa unei cunoa\u015fteri a con\u0163inutului credin\u0163ei, cre\u015ftinismul a r\u0103mas un sentiment interior care combin\u0103 paradoxal supersti\u0163iile cu pietatea fa\u0163\u0103 de preo\u0163i, ace\u015fti administratori ai harului pe p\u0103m\u00e2nt, cu care ar fi util s\u0103 te pui bine, c\u0103ci, nu se \u015ftie niciodat\u0103. \u00cen condi\u0163iile \u00een care aceast\u0103 genera\u0163ie a considerat c\u0103 religia este treaba preo\u0163ilor \u015fi c\u0103 treaba ei este s\u0103 afi\u015feze o pietate afectat\u0103 \u00een pu\u0163inele d\u0103\u0163i pe an c\u00e2nd trec pe la biseric\u0103, decizia s\u0103 noteze orele de religie apare fireasc\u0103, pentru c\u0103, nu-i a\u015fa, religia nu are nimic de-a face cu intelectul \u015fi \u00een\u0163elegerea lumii \u00een care tr\u0103im?<\/p>\n\n\n\n
Totu\u015fi, f\u0103r\u0103 o minim\u0103 cultur\u0103 cre\u015ftin\u0103 e greu s\u0103 pricepi istoria Europei din antichitate p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XIX-lea, nu vei aprecia istoria artei p\u00e2n\u0103 cam tot p\u00e2n\u0103 acolo, nu vei pricepe nici filosofia evului mediu, dar nici m\u0103car pe Ilumini\u015fti, pentru c\u0103 majoritatea curentelor ideatice europene au ap\u0103rut ori datorit\u0103 cre\u015ftinismului, ori \u00eempotriva lui. Dac\u0103 nu \u015ftii nimic despre for\u0163a dogmelor \u015fi a ereziilor, nu vei putea pricepe bine nici m\u0103car comunismul. A vorbi despre Europa de ast\u0103zi f\u0103r\u0103 a intra \u00een mecanismele intime ale cre\u015ftinismului, \u00een matricea c\u0103ruia s-a format, e ca \u015fi cum ai scrie o istorie a Ierusalimului \u00een care s\u0103 nu faci nicio referire la iudaism sau ca \u015fi cum ai \u00eencerca s\u0103 \u00een\u0163elegi istoria Orientului Mijlociu f\u0103r\u0103 islam. Suntem cu to\u0163ii influen\u0163a\u0163i cultural de cultura religioas\u0103 a spa\u0163iului nostru geografic, indiferent dac\u0103 alegem s\u0103 credem sau nu, dac\u0103 ne definim prin identitatea religioas\u0103 sau \u00eempotriva ei, de aceea, o \u00een\u0163elegere critic\u0103 a tradi\u0163iei religioase e esen\u0163ial\u0103 \u00een formarea noastr\u0103 uman\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Credin\u0163a e o chestiune de alegere individual\u0103, \u00een sensul \u00een care po\u0163i s\u0103 \u015ftii tot ce \u00eenseamn\u0103 teologie \u015fi istorie cre\u015ftin\u0103, dar s\u0103 nu crezi \u00een Dumnezeu. Invers \u00eens\u0103, nu se poate cu adev\u0103rat. Nu po\u0163i s\u0103 crezi \u00een Dumnezeu sau \u00een transsubstan\u0163iere, dar s\u0103 nu \u015ftii de fapt \u00een ce crezi. C\u00e2nd am ajuns \u00een Elve\u0163ia, \u015fi i-am auzit pe colegii mei cum citau din Biblie m-am sim\u0163it profund jenat\u0103. Nu \u00eemi sugerase nimeni c\u0103 citesc ceva din Vechiul Testament, mi se repetase c\u0103 este de datoria mea de cre\u015ftin s\u0103 m\u0103 rog, s\u0103 postesc, s\u0103 citesc acatistul X \u015fi poate Patericul, dar nu mi-a zis nimeni c\u0103 \u00een formarea mea intelectual\u0103 \u015fi uman\u0103 intrau \u015fi lecturile biblice. Apoi, \u00een Orient, m-am sim\u0163it din nou extrem de prost c\u0103 habar nu aveam care e distinc\u0163ia \u00eentre cop\u0163i, melchi\u0163i \u015fi maroni\u0163i \u015fi mai ales c\u00e2t de mult seam\u0103n\u0103 ei liturgic \u015fi cultural cu ortodoc\u015fii. P\u00e2n\u0103 atunci nu \u00een\u0163elesesem de ce ortodoc\u015fii apar sub eticheta de biserici orientale. \u00cen multe medii din Rom\u00e2nia c\u00e2nd vorbesc despre cre\u015ftinii din lumea arab\u0103, sunt \u00eentrebat\u0103 dar, ce arabii nu sunt to\u0163i musulmani? M-am apucat s\u0103 citesc teologie cre\u015ftin\u0103 \u015fi c\u0103r\u0163i din Biblie, \u00een momentul \u00een care am \u00een\u0163eles c\u0103 Leviathanul lui Thomas Hobbes este o reinterpretare a multor texte biblice \u015fi c\u0103 na\u015fterea subiectul modern cartezian are de-a face cu educa\u0163ia iezuit\u0103 a lui Descartes. Este vorba despre cuno\u015ftin\u0163e care te ajut\u0103 s\u0103 \u00een\u0163elegi isoric, politic \u015fi cultural bucata de spa\u0163iu-timp \u00een care tr\u0103ie\u015fti \u015fi nu de adev\u0103ruri de credin\u0163\u0103. \u015ei de aceea am sim\u0163it de datoria mea s\u0103 explic copiilor la catehism cum s\u0103 caute un citat \u00een biblie (e o activitate care \u00eei distreaz\u0103 foarte tare) c\u0103 Iisus era evreu \u015fi mergea la sinagog\u0103 sau c\u0103 sacrificiul cerut lui Avraam este o prefigurare a sacrificiului hristic \u015fi nu gestul sadic al unui p\u0103rinte fanatic.<\/p>\n\n\n\n
Einstein remarca ironic \u00eentr-o discu\u0163ie cu o doamn\u0103 din lumea bun\u0103 care \u00eei ceruse s\u0103 explice teoria relativit\u0103\u0163ii pe scurt, c\u0103 nu po\u0163i explica cum se face p\u00e2inea dac\u0103 interlocutorul t\u0103u nu \u015ftie ce este aceea f\u0103in\u0103. Tot a\u015fa, discu\u0163iile decente \u00eentre un credincios \u015fi un necredincios necesit\u0103 un minim grad de cultivare al ambelor p\u0103r\u0163i, altfel discu\u0163ia este ratat\u0103 \u00eenainte s\u0103 \u00eenceap\u0103. La asta ar trebui s\u0103 vegheze educa\u0163ia religioas\u0103, s\u0103 dea f\u0103in\u0103 celor ce cred, s\u0103 \u015ftie \u00een ce cred \u015fi celor ce nu cred, s\u0103 \u015ftie \u00een ce nu cred. Aceasta nu este doar treaba comunit\u0103\u0163ilor religioase, pentru c\u0103 ei pot s\u0103 ofere educa\u0163ie doar pentru cei care vin direct s\u0103 le cear\u0103 acest lucru. Aceasta este treaba statului c\u0103ci dac\u0103 statul nu ofer\u0103 o formare de baz\u0103 legat\u0103 de no\u0163iuni religioase, atunci credincio\u015fii \u015fi necredincio\u015fii se vor trezi \u00eentr-un dialog al surzilor, care nu va face dec\u00e2t s\u0103 ad\u00e2nceasc\u0103 falia social\u0103 dintre ei. Dup\u0103 dou\u0103 genera\u0163ii ne vom trezi at\u00e2t de diferi\u0163i c\u0103 nu se va mai g\u0103si nici un mediator \u00eentre cele dou\u0103 grupuri. \u015ei aceasta este o problem\u0103 social\u0103 grav\u0103, c\u0103ci nu po\u0163i visa la un bine comun c\u00e2nd fiecare tr\u0103ie\u015fte \u00een enclava lui.<\/p>\n\n\n\n
Capitalismul ne \u00eenva\u0163\u0103 c\u0103 trebuie s\u0103 facem alegeri educate \u015fi c\u0103 e responsabilitatea cet\u0103\u0163eanului s\u0103 aleag\u0103 informat, individul alege deci dac\u0103 s\u0103 apar\u0163in\u0103 unei comunit\u0103\u0163i religioase sau nu, dar este treaba statului s\u0103 asigure condi\u0163iile necesare exercit\u0103rii acestei alegeri, e deci responsabilitatea statului s\u0103 asigure un mediu \u00een care aceste identit\u0103\u0163i nu intr\u0103 \u00een conflict, prin legi, dar \u015fi prin oferirea educa\u0163iei necesare prin ora de religie.<\/p>\n\n\n\n
Ana PETRACHE<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00cen ultimii ani am predat filosofia \u00eentr-un liceu de stat \u00een Rom\u00e2nia \u015fi am f\u0103cut catehism cu copii dintr-o parohie din Elve\u0163ia. Am experimentat deci ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 predai informa\u0163ii \u00eentr-un con\u0163inut de stat \u015fi ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 te ocupi…<\/p>\n