{"id":20682,"date":"2020-11-23T07:56:45","date_gmt":"2020-11-23T07:56:45","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=20682"},"modified":"2020-11-23T07:56:45","modified_gmt":"2020-11-23T07:56:45","slug":"interviu-cu-pictorul-arcadie-raileanu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/arte-si-meserii-plastica\/interviu-cu-pictorul-arcadie-raileanu\/","title":{"rendered":"Interviu cu pictorul Arcadie R\u0103ileanu"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u2013 \u00cemi spuneai c\u0103 atunci c\u00e2nd erai mic, nu te atingeai de c\u0103r\u0163ile f\u0103r\u0103 poze. \u015etiu c\u0103 cite\u015fti \u015fi acum, ba chiar c\u0103 te \u00eencearc\u0103 \u015fi demonii scrisului. Cum ai ajuns totu\u015fi la pictur\u0103?<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u2013 Copil\u0103ria, pe c\u00e2t pare de \u00eendep\u0103rtat\u0103, pe at\u00e2t e \u015fi de apropiat\u0103. Tata mi-a cultivat dragostea pentru lectur\u0103, iar mama pentru pictur\u0103. Pentru un viitor pictor e un \u00eenceput pe c\u00e2t se poate de avantajos \u015fi f\u0103cut la timp. \u00cen toamna lui 1964 am plecat la Chi\u015fin\u0103u unde am devenit elev al \u015ecolii Republicane de Arte Plastice V. \u015eciusev. Timp de trei ani am studiat desenul, compozi\u0163ia, sculptura \u015fi istoria artelor. Pictorul Vasile Cojocaru m-a ini\u0163iat \u00een tainele acuarelei, iar sculptorul Dumitru Rusu Scvor\u0163ov a fost primul care mi-a vorbit despre tendin\u0163ele moderne \u00een arta plastic\u0103, lucru inadmisibil \u00eentr-o \u015fcoal\u0103 sovietic\u0103, fie ea \u015fi de arte. La acea vreme continuarea studiilor \u00een vreo \u015fcoal\u0103 superioar\u0103 cu profil de arte plastice se putea face doar \u00een afara Basarabiei. Acceptarea arhitecturii ca o alternativ\u0103 a fost pentru mine un compromis de scurt\u0103 durat\u0103, dar care \u00een final mi-a oferit beneficii greu de ob\u0163inut f\u0103r\u0103 studii f\u0103cute la zi. \u00cen scurt timp dup\u0103 absolvirea facult\u0103\u0163ii am revenit la vechea dragoste, pictura, sub a c\u0103rei tutel\u0103 m\u0103 aflu \u015fi \u00een ziua de azi.<\/p>\n\n\n\n

\u2013 Cine te-a \u00eenv\u0103\u0163at cel mai mult despre pictur\u0103: Domnul Mihai Grecu, la Chi\u015fin\u0103u sau domnul Ermitaj, la Sankt Petersburg?<\/em><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u2013 \u00cemi place cum ai formulat \u00eentrebarea. Maestru Mihai Grecu mi-a fost mentor, dar grija sa pentru felul \u00een care evoluez nu se limita strict la arta plastic\u0103. \u00centre\u0163ineam discu\u0163ii pe diverse teme, cu prec\u0103dere privind cultura. Aflarea domniei sale \u00eempreun\u0103 cu pictorul Andrei S\u00e2rbu (colegul \u015fi prietenul meu de la \u015fcoal\u0103 general\u0103 \u015fi de la cea de arte plastice) pentru trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni la Dondu\u015feni, \u00een nordul Basarabiei, unde locuiam pe atunci, a fost un moment decisiv pentru cariera mea de pictor. M-a \u00eencurajat mult \u015fi mi-a permis s\u0103-i fac vizite la atelierul s\u0103u de la Chi\u015fin\u0103u. Pusese \u00eens\u0103 \u015fi o condi\u0163ie: trebuia s\u0103-i ar\u0103t ce am pictat \u00een ultimul timp. La sugestia maestrului Grecu, \u00een noiembrie 1999 m-am stabilit cu traiul \u00een \u0162ar\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Serviciul militar \u00een armata sovietic\u0103, oric\u00e2t de paradoxal ar suna, mi-a oferit \u015fansa de a-i face vizite, aproape doi ani la r\u00e2nd, domnului Ermitaj. Unitatea mea militar\u0103 se afla \u00een ora\u015ful Gatcina o fost\u0103 re\u015fedin\u0163\u0103 \u0163arist\u0103, la doar 40 de kilometri de Piter (N.R. <\/strong>– Sankt Petersburg). Am s\u0103v\u00e2r\u015fit nenum\u0103rate escapade (\u00een rus\u0103 \u2013 samovolca) pentru a m\u0103 afla chiar \u015fi pentru pu\u0163in timp \u00een Europa, \u00een lumea marilor mae\u015ftri. Impactul a fost de bun\u0103 seam\u0103 cople\u015fitor. De la acea vreme am devenit un autodidact incorigibil. Niciodat\u0103 nu mi-am pus \u00eentrebarea cine m-a \u00eenv\u0103\u0163at mai mult.<\/p>\n\n\n\n

\u2013 E\u015fti de ceva vreme la Piatra-Neam\u0163. Prietenul nostru \u015etefan Potop chiar te-a numit \u00een prefa\u0163a unei expozi\u0163ii de mai un an, \u201eveteran al Uniunii Arti\u015ftilor Plastici din urbe\u201d. Vrei s\u0103 rememorezi pentru cititorii revistei Apostolul parcursul t\u0103u nem\u0163ean?<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u2013 Pot spune c\u0103 am avut \u015fi mai am un parcurs de pictor pe c\u00e2t se poate de \u201ela vedere\u201d. De c\u00e2nd m\u0103 aflu la Piatra-Neam\u0163, am un dialog permanent cu iubitorii artelor frumoase. \u00cel fac prin intermediul expozi\u0163iilor personale \u015fi de grup \u015fi \u00eemi place s\u0103 cred c\u0103 monologul meu interior a\u015fternut pe p\u00e2nz\u0103 s-a transformat cu timpul \u00eentr-o rela\u0163ie spiritual\u0103 de durat\u0103 cu un anumit public. Cineva mi-a repro\u015fat c\u0103 expun prea des. \u015ei care ar fi norma?<\/em> l-am \u00eentrebat. Una, cel mult dou\u0103 expozi\u0163ii pe an<\/em>, mi s-a fixat caietul de sarcini. I-am promis c\u0103 voi \u00eencerca s\u0103-i urmez sfatul, dar nu m-am putut \u0163ine de cuv\u00e2nt. Asta e.<\/p>\n\n\n\n

Parcursul meu nem\u0163ean a \u00eenceput \u015fi continu\u0103 \u00een atelierul de pe Aleea Viforului, \u015fi a fost semnalat de un premiu al ziarului \u201eCeahl\u0103ul\u201d, care a g\u0103sit de cuviin\u0163\u0103 s\u0103-mi atribuie titlul de \u201eOmul anului \u00een Arte\u201d, \u00een anul 2002. Ulterior am mai primit \u015fi alte semne de recunoa\u015ftere a prezen\u0163ei mele \u00een spa\u0163iul artistic nem\u0163ean, \u015fi am continuat s\u0103-mi consolidez ideile \u015fi s\u0103-mi perfec\u0163ionez tehnicile picturii \u00een ulei \u015fi acuarel\u0103. Un moment important pentru mine \u2013 \u015fi posibil pentru unii dintre fo\u015ftii mei discipoli \u2013 a fost perioada \u00een care am predat pictura la \u015ecoala Popular\u0103 de Arte.<\/p>\n\n\n\n

\u2013 \u015etiu c\u0103 \u00eel iube\u015fti pe Dimitrie Cantemir \u015fi c\u0103 ai citit Descriptio Moldaviae. Ca tr\u0103itor pe ambele maluri ale Prutului, c\u00e2t crezi c\u0103 s-a schimbat mentalitatea noastr\u0103 \u00een ultimii vreo 300 de ani?<\/em><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u2013 Conjunctura geo-politic\u0103 de la 1711 a fost una foarte complicat\u0103, cu r\u0103sturn\u0103ri de situa\u0163ii imprevizibile. Dac\u0103 (Acest nesuferit \u015fi insistent dac\u0103!) lupta de la St\u0103nile\u015fti avea un alt final, iar domnitorul moldovean ar fi condus \u0162ara \u00eenc\u0103 vreo 20 de ani, poate c\u0103 multe s-ar fi schimbat \u00een bine. M\u0103 g\u00e2ndesc la mentalitatea noastr\u0103, cea de azi. Dimitrie Cantemir avusese curajul s\u0103 spun\u0103 lucrurilor pe nume, f\u0103r\u0103 teama c\u0103 ar putea fi etichetat ca ra\u00adsist, nazist sau na\u0163ionalist \u015fovin. Cine \u00ee\u015fi mai permite ast\u0103zi o radiografie de felul celei a \u00een\u0163eleptului \u015fi eruditului nostru domnitor? Cantemir vorbe\u015fte f\u0103r\u0103 pic de menajament despre n\u0103ravurile moldovenilor \u015fi a altor semin\u0163ii stabilite de-a lungul timpului \u00een Moldova. Lenea (fizic\u0103 \u015fi intelectual\u0103), furti\u015fagul \u2013 acum mai nou corup\u0163ia \u2013, consumul excesiv de alcool, lipsa de patriotism a unor mari dreg\u0103tori \u015fi alte apuc\u0103turi necinstite, r\u0103m\u00e2n \u015fi p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi un subiect jenant. N-are rost s\u0103 mai continui. Dac\u0103 nu m\u0103 crezi, cite\u015fte capitolul al XVII-lea din cartea cu pricina. P\u0103cat.<\/p>\n\n\n\n

\u2013 Cineva afirma c\u0103 ceea ce vedem pe simeze cu ochii no\u015ftri este doar imaginea pe care o avem deja \u00een interiorul nostru, acuarelele tale fiind doar pun\u0163i \u00eentre lumea vizibil\u0103 \u015fi sufletul privitorului. C\u00e2nd pictezi ceva, dimensionezi aceste pun\u0163i \u00een func\u0163ie de un anumit public?<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u2013 Din fericire primul privitor al lucr\u0103rilor mele sunt eu \u00eensumi. Puntea dintre mine pictorul \u015fi mine privitorul o pun la dispozi\u0163ia oricui. E corect \u015fi sincer. Este important ca o persoan\u0103, chiar \u015fi f\u0103r\u0103 o educa\u0163ie artistic\u0103 avansat\u0103, s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 emo\u0163ii estetice mai mult sau mai pu\u0163in profunde, afl\u00e2ndu-se \u00een fa\u0163a unei lucr\u0103ri plastice. Artistul nu are voie s\u0103-\u015fi dozeze actul creativ raport\u00e2ndu-l la gustul estetic al marelui public. Ar fi o pierdere pentru ambele p\u0103r\u0163i. S\u0103 ne amintim de scandalurile de la Paris de pe la 1870, c\u00e2nd pictorii impresioni\u015fti au fost denigra\u0163i, fiindu-le retras p\u00e2n\u0103 \u015fi dreptul de a-\u015fi expune operele. Ast\u0103zi e o mare onoare pentru orice muzeu de arte plastice din lume s\u0103 aib\u0103 \u00een colec\u0163ia sa un Cezanne, un Monet sau un Renoir.<\/p>\n\n\n\n

\u2013 Pictezi \u00een fiecare zi? Dac\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 nu duci la bun sf\u00e2r\u015fit o lucrare, revii a doua zi sau o la\u015fi pentru atunci c\u00e2nd va veni vremea ei. C\u00e2nd e gata un tablou?<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u2013 Nu \u00een fiecare zi. \u00cemi fac timp \u015fi pentru \u00eenc\u0103rcarea bateriilor. Reevaluarea unei etape sau perioade mai scurte de timp dedicate picturii, m\u0103 ajut\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n cumva \u00een form\u0103. La fel procedez \u015fi atunci c\u00e2nd m\u0103 blochez \u015fi nu g\u0103sesc solu\u0163ia dorit\u0103 pentru definitivarea unei lucr\u0103ri. \u00cen felul acesta am salvat c\u00e2teva dintre ele, la prima vedere total ratate. Uneori \u00eencep mai multe lucr\u0103ri odat\u0103. Lucrez la c\u00e2te un ciclu, pentru a putea reveni la fiecare p\u00e2nz\u0103 exact c\u00e2nd \u00eei vine vremea. Un tablou e gata dup\u0103 ce \u00eel semnez.<\/p>\n\n\n\n

\u2013 Mai \u00een glum\u0103 mai \u00een serios, un pictor destul de cunoscut zicea undeva: \u201epot fi figurativ de diminea\u0163\u0103, suprarealist la pr\u00e2nz \u015fi abstract seara\u201d. \u00cel crede\u0163i? Succesul comercial poate duce la manierism?<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u2013 De bun\u0103 seam\u0103 artistul t\u0103u a glumit. E cam mult trei lucr\u0103ri \u00eentr-o singur\u0103 zi, chiar \u015fi pentru un pictor foarte productiv. A vrut s\u0103 spun\u0103, probabil, c\u0103 are libertatea de a aborda orice curent artistic, chiar \u015fi \u00een cazul c\u00e2nd aceste curente stau la poluri opuse. \u00cen ce m\u0103 prive\u015fte, g\u0103sesc util s\u0103 exersez \u00een diverse tehnici, s\u0103-mi diversific tematica lucr\u0103rilor \u015fi s\u0103 accept orice formul\u0103 plastic\u0103, eventual inedit\u0103, care corespunde gustului \u015fi educa\u0163iei mele estetice. Acum s\u0103 vedem ce e cu manierismul\u2026 E o dilem\u0103 veche. \u00cen multe cazuri, succesul, mai cu seam\u0103 cel financiar, te lipse\u015fte de curajul s\u0103 \u00eencerci ceva nou. Teama de a-\u0163i pierde clien\u0163ii, obi\u015fnui\u0163i cu ce le-ai oferit tot timpul, te face s\u0103 te repe\u0163i la nesf\u00e2r\u015fit, s\u0103 te plafonezi, altfel spus. Dar termenul manierism \u00een limbajul de specialitate are \u015fi o conota\u0163ie mai pu\u0163in depreciativ\u0103, \u00een special c\u00e2nd se fac referiri la pictura italian\u0103 a secolului al XVII-lea.<\/p>\n\n\n\n

\u2013 Fiecare perioad\u0103 a istoriei are repere ale timpului \u015fi canoane artistice proprii. Cum vezi noul secol al proasp\u0103tului mileniu? \u00cei mai pas\u0103 cuiva de norme?<\/em><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u2013 \u00centr-adev\u0103r, artele au fost cea mai fidel\u0103 reflec\u0163ie a evolu\u0163iei, iar uneori \u015fi de involu\u0163ie a societ\u0103\u0163ii. Rena\u015fterea italian\u0103 e de referin\u0163\u0103 \u015fi conving\u0103toare \u00een acest sens. Secolul trecut parc\u0103 a vrut s\u0103 ne demonstreze c\u00e2t de aberante \u015fi inumane pot fi anumite norme \u015fi c\u00e2t de radical pot fi ele contestate de c\u0103tre exponen\u0163ii aceleia\u015fi genera\u0163ii. \u00cen lumea artelor lucrurile au stat aproape la fel \u00een cazul unor dictaturi. Dac\u0103 vorbim de norme, cel mai potrivit ar fi s\u0103 invoc\u0103m termenul de realism socialist. De realism capitalist \u00eenc\u0103 n-am auzit. Din c\u00e2te cunosc, adev\u0103ra\u0163ii arti\u015fti, adic\u0103 cei care sunt recunoscu\u0163i pe plan mondial, au cam neglijat normele. Poate datorit\u0103 acestor rebeli ne putem bucura, acum la \u00eenceput de nou mileniu, de o art\u0103 surprinz\u0103tor de complex\u0103, ne\u00eenregimentat\u0103 \u00een canoane stilistice restrictive.<\/p>\n\n\n\n

\u2013 Acum, dac\u0103 ai putea evada \u00een timp \u015fi spa\u0163iu, unde te-ai pitula \u015fi de ce?<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u2013 Cea mai lung\u0103 perioad\u0103 a vie\u0163ii mele a fost cu siguran\u0163\u0103 tinere\u0163ea. Spun asta pentru a se \u00een\u0163elege c\u00e2t de importan\u0163i au fost acei vreo zece ani pe care i-am folosit doar pentru mine: ani cu evenimente \u015fi tr\u0103iri personale, de c\u0103ut\u0103ri \u015fi descoperiri. Acum timpul parc\u0103 s-a comprimat. A\u015f evada pentru foarte pu\u0163in timp \u00een anii \u201970. Ar fi curiozitatea unui om \u00een v\u00e2rst\u0103, care-i datoreaz\u0103 ceva foarte important acelui pu\u015ftan incoerent, uneori lene\u015f alteori pus pe treab\u0103, nu prea disciplinat, romantic \u015fi curios, care eram eu la acea vreme. N-a\u015f r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 prea mult acolo, pentru a nu fi tentat s\u0103-l corijez, sau \u015fi mai grav, s\u0103-i sugerez ni\u015fte scurt\u0103turi c\u0103tre un scop r\u00e2vnit.<\/p>\n\n\n\n

 \u2013 Te pasioneaz\u0103 foarte mult istoria \u015fi e\u015fti \u015fi un om plin de haz. Vrei s\u0103 reiei pentru finalul acestui interviu anecdota despre darurile primite de Brejnev la ziua sa de na\u015ftere?<\/em><\/p>\n\n\n\n

 \u2013 La noi se obi\u015fnuie\u015fte ca hazul s\u0103 umble \u00een tandem cu necazul. Aceast\u0103 realitate ne u\u015fureaz\u0103 probabil dep\u0103\u015firea stresului cotidian. Cele mai multe \u015fi mai haioase bancuri le afli \u00een \u0163\u0103rile cu mari probleme. Dac\u0103 ar avea loc o competi\u0163ie mondial\u0103, ru\u015fii ar fi campioni absolu\u0163i. Anecdota cu pricina am re\u0163inut-o din filmul biografic al lui Brejnev. \u00centr-o variant\u0103 prescurtat\u0103, ea ar suna cam astfel:<\/p>\n\n\n\n

Pre\u015fedin\u0163ii SUA, Fran\u0163ei \u015fi Uniunii Sovietice au primit cadou la ziua lor de na\u015ftere c\u00e2te un obiect de art\u0103 \u00eenso\u0163it de o dedica\u0163ie care men\u0163iona \u015fi de la cine provine cadoul: lui Richard Nixon, din partea bancherilor americani, lui Georges Pompidou, din partea fran\u0163uzoaicelor din Place Pigalle\u2026 Pe cadoul lui Leonid Ilici Brejnev, un ceas de aur b\u0103ut cu diamante de o valoare inestimabil\u0103, era gravat: Contelui Orlov de la Ecaterina II<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Acum, f\u0103c\u00e2nd analogii, m\u0103 fr\u0103m\u00e2nt\u0103 curiozitatea: oare ce e inscrip\u0163ionat pe operele de art\u0103 din tezaurul Rom\u00e2niei aflat la Moscova?<\/p>\n\n\n\n

A \u00eentrebat Mircea ZAHARIA<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u2013 \u00cemi spuneai c\u0103 atunci c\u00e2nd erai mic, nu te atingeai de c\u0103r\u0163ile f\u0103r\u0103 poze. \u015etiu c\u0103 cite\u015fti \u015fi acum, ba chiar c\u0103 te \u00eencearc\u0103 \u015fi demonii scrisului. Cum ai ajuns totu\u015fi la pictur\u0103? \u2013 Copil\u0103ria, pe c\u00e2t pare de…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[196,437],"tags":[],"class_list":["post-20682","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-si-meserii-plastica","category-numarul-234"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20682","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20682"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20682\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20687,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20682\/revisions\/20687"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20682"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20682"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20682"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}