{"id":20735,"date":"2020-12-21T10:03:52","date_gmt":"2020-12-21T10:03:52","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=20735"},"modified":"2020-12-21T10:03:52","modified_gmt":"2020-12-21T10:03:52","slug":"recurs-la-patrimoniu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/recurs-la-patrimoniu\/","title":{"rendered":"RECURS LA PATRIMONIU"},"content":{"rendered":"\n

1674, Nicolae Milescu porne\u015fte \u00eentr-o memorabil\u0103 c\u0103l\u0103torie \u00een China<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

 A studiat la Academia Vasilian\u0103 \u015fi la Colegiul Catolic din Ia\u015fi, apoi la Academia ortodox\u0103 din Constantinopol. A c\u0103p\u0103tat, astfel, o cultur\u0103 vast\u0103, de la cuno\u015ftin\u0163e profunde privind Istoria Europei la teologie, st\u0103p\u00e2nind limbile clasice, slavona, c\u00e2t \u015fi limbile de circula\u0163ie \u00een epoc\u0103, precum turca, araba, rusa, neogreaca, franceza \u015fi germana.<\/p>\n\n\n\n

Gr\u0103m\u0103tic la curtea lui Gheorghe \u015etefan, \u00eenrudirea cu familiile Racovi\u0163\u0103 \u015fi Movil\u0103 i-a netezit cariera p\u00e2n\u0103 la rangul de sp\u0103tar, ob\u0163inut din partea lui Gheorghe Ghica, domnitorul c\u0103ruia i-a r\u0103mas recunosc\u0103tor \u015fi credincios, pentru a c\u0103rui sus\u0163inere voievodul \u015etef\u0103ni\u0163\u0103 Lupu l-a pedepsit cu t\u0103ierea nasului \u015fi cu exilul.<\/p>\n\n\n\n

A peregrinat prin Europa de la Constantinopol p\u00e2n\u0103 la Stockholm, mare parte din timp petrec\u00e2nd-o \u00een bogatele biblioteci occidentale. \u00cen aceste condi\u0163ii a tradus \u00een limba rom\u00e2n\u0103 Vechiul Testament, traducerea sa fiind folosit\u0103 de fra\u0163ii Greceni la redactarea \u00een rom\u00e2n\u0103 a Bibliei lui \u015eerban Cantacuzino. Numele s\u0103u ajunsese respectat \u00een toate str\u0103vechile regiuni cre\u015ftine din Imperiul Otoman.<\/p>\n\n\n\n

Av\u00e2nd cu sine scrisori de recomandare de la patriarhul Dositei al Ierusalimului, aflat atunci la Ia\u015fi, a intrat \u00een serviciul \u0163arului Alexei I Mihailovici, \u00een 1671, la scurt timp dup\u0103 c\u0103s\u0103toria acestuia cu Natalia Nar\u00e2\u015fkina, mama lui Petru cel Mare. \u0162arul expansionist, apreciindu-i cultura \u2013 scrisese circa 30 de lucr\u0103ri! \u2013 \u015fi dib\u0103cia diplomatic\u0103, l-a trimis spre finele anului 1674 s\u0103 descifreze politica Chinei. \u00cen fruntea unei delega\u0163ii de 150 de oameni, a ajuns dup\u0103 doi ani la Pekin \u015fi a fost primit \u00een audien\u0163\u0103 de guvernul \u00eemp\u0103ratului Kang Xi, pe care l-a convins s\u0103 \u00eencheie un tratat cu Rusia. Re\u00eentors la Moscova \u00een 1678, a definitivat lucrarea Descrierea c\u0103l\u0103toriei \u00een China<\/em><\/strong>, redactat\u0103 \u00een timpul misiunii.<\/p>\n\n\n\n

1714, Dimitrie Cantemir a fost ales membru titular al Academiei din Berlin<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

A fost unul dintre cei mai ilu\u015ftri reprezentan\u0163i ai umanismului \u015fi precursor al iluminismului rom\u00e2nesc. A fost atras de studiul filosofiei, muzicii \u2013 a inventat primul sistem de notare utilizat \u00een muzica turceasc\u0103, cunosc\u0103tor al limbilor orientale, autor al unor lucr\u0103ri de istorie, geografie, politic\u0103, folclor, satire, unul dintre precursorii beletristicii rom\u00e2ne\u015fti moderne.<\/p>\n\n\n\n

A urcat pe Tronul Moldovei \u00een martie \u2013 aprilie 1693, dup\u0103 moartea tat\u0103lui s\u0103u Constantin Cantemir. Aceast\u0103 prim\u0103 domnie nu a fost recunoscut\u0103 de sultan. Petrece 22 de ani \u00een exil la Constantinopol, \u00een care timp studiaz\u0103 documente din arhivele turce\u015fti. Scrie Istoria Ieroglific\u0103<\/em><\/strong>, roman ce descrie rela\u0163iile tulburi dintre Cantemire\u015fti \u015fi Br\u00e2ncoveni.<\/p>\n\n\n\n

Desemnat domn de c\u0103tre \u00cenalta Poart\u0103 \u00een 1710, a \u00eencheiat \u00een secret Tratatul de la Lu\u0163c (1711) cu \u0163arul Petru I. \u00cen urma pierderii b\u0103t\u0103liei de la St\u0103nile\u015fti, la care Br\u00e2ncoveanu s-a ab\u0163inut s\u0103 participe, s-a refugiat cu \u00eentreaga familie \u00een Rusia, unde, a fost investit cu titlul de Principe Serenisim al Rusiei \u015fi i s-a d\u0103ruit domeniul Dimitrievka, \u00een regiunea Harkov. Acolo a elaborat majoritatea lucr\u0103rilor ce i-au adus cele\u00adbritatea, precum Cre\u015fterea \u015fi descre\u015fterea Imperiului Otoman<\/em><\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1714, Dimitrie Cantemir a fost ales membru titular al Academiei din Berlin, al c\u0103rei pre\u015fedinte era savantul Gottfried von Leibnitz<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1719, prime\u015fte demnitatea de consilier al lui Petru I.<\/p>\n\n\n\n

La scurt timp dup\u0103 \u00eentoarcerea din Campania persan\u0103 din 1723, a murit r\u0103pus de diabet la mo\u015fia d\u0103ruit\u0103 de \u0162ar. Cel mai \u00eenv\u0103\u0163at principe rom\u00e2n este \u00eenmorm\u00e2ntat la Moscova, \u00een biserica Sf. Constantin \u015fi Elena, cl\u0103dit\u0103 de el.<\/p>\n\n\n\n

Osemintele lui Dimitrie Cantemir odihnesc, din 1935, la biserica Trei Ierarhi din Ia\u015fi.<\/p>\n\n\n\n

1869, Elenei Ghica \u00eei apare cartea celebr\u0103: Despre femei de o femeie<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

Fiic\u0103 a marelui ban Mihai Ghica, a primit, sub influen\u0163a mamei, Catinca, neam de boieri olteni, o educa\u0163ie aleas\u0103.<\/p>\n\n\n\n

La zece ani cuno\u015ftea nou\u0103 limbi str\u0103ine! La unsprezece ani scrie o nuvel\u0103, la paisprezece ani traduce Iliada lui Homer din original \u00een german\u0103, iar la \u015faisprezece ani ia parte la expozi\u0163ia de art\u0103 figurativ\u0103 din Dresda. Este prima femeie rom\u00e2nc\u0103 ce a publicat o carte: Pentru educa\u0163ia copiilor<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1849 s-a c\u0103s\u0103torit cu principele rus Alexandr Kol\u0163ov Masalski, urma\u015f al lui Rurik. Simpatia ar\u0103tat\u0103 Fran\u0163ei \u015fi Angliei \u00een r\u0103zboiul Crimeii, soldat cu \u00eenfr\u00e2ngerea Rusiei, a fost pedepsit\u0103 exemplar, principesa rom\u00e2n\u0103 fiind b\u0103tut\u0103 cu cnutul.<\/p>\n\n\n\n

Cu acordul so\u0163ului, pleac\u0103 singur\u0103, definitiv, din Rusia. Stabilindu-se \u00een Elve\u0163ia, a escaladat v\u00e2rful Moench, pe care a \u00eenfipt tricolorul rom\u00e2nesc, fiind prima femeie care a reu\u015fit aceast\u0103 performan\u0163\u0103, descris\u0103, de altfel, \u00eentr-o carte.<\/p>\n\n\n\n

A fost \u00eenceputul unei cariere str\u0103lucite, opera sa, extreme de variat\u0103 tematic, fiind publicat\u0103 sub pseudonimul Dora D\u2019Istria, ce aminte\u015fte de originile istro-rom\u00e2ne ale familiei Ghica. A legat prietenii str\u00e2nse cu \u00eemp\u0103ratul Braziliei \u015fi cu Edgar Quinet. Cartea Despre femei de o femeie<\/em><\/strong>, ap\u0103rut\u0103 \u00een anul 1869, a fost lucrarea cea mai drag\u0103 a principesei Elisabeta, care a reu\u015fit s\u0103 ob\u0163in\u0103 mai t\u00e2rziu pentru autoare medalia Bene Merenti, conferit\u0103 de Carol I.<\/p>\n\n\n\n

Ultimii dou\u0103zeci de ani din via\u0163\u0103 i-a petrecut \u00een Italia, urna cu cenu\u015fa ei fiind depus\u0103 \u00een Trespiana din Floren\u0163a. A fost una dintre cele mai remarcabile figuri feminine ale secolului al XIX-lea.<\/p>\n\n\n\n

Dora D\u2019Istria a vrut tot \u015fi a reu\u015fit s\u0103 exceleze \u00een tot ce a f\u0103cut. (Red.<\/em><\/strong>)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

1674, Nicolae Milescu porne\u015fte \u00eentr-o memorabil\u0103 c\u0103l\u0103torie \u00een China  A studiat la Academia Vasilian\u0103 \u015fi la Colegiul Catolic din Ia\u015fi, apoi la Academia ortodox\u0103 din Constantinopol. A c\u0103p\u0103tat, astfel, o cultur\u0103 vast\u0103, de la cuno\u015ftin\u0163e profunde privind Istoria Europei la…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,438],"tags":[],"class_list":["post-20735","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-235"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20735","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20735"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20735\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20739,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20735\/revisions\/20739"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20735"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20735"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20735"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}