{"id":20847,"date":"2021-01-27T12:55:58","date_gmt":"2021-01-27T12:55:58","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=20847"},"modified":"2021-01-27T12:55:58","modified_gmt":"2021-01-27T12:55:58","slug":"rememorari-nemtene-ianuarie-2021","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/rememorari-nemtene-ianuarie-2021\/","title":{"rendered":"Rememor\u0103ri nem\u0163ene &#8211; ianuarie 2021"},"content":{"rendered":"\n<p>\u25a0 1\/1432 \u2013 d. <strong>Alexandru cel Bun<\/strong>, voievod, \u00eenmorm\u00e2ntat la M\u0103n\u0103stirea Bistri\u0163a.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 1\/1558 \u2013 n. <strong>Macarie<\/strong>, episcopul cronicar, cel care a deprins activitatea c\u0103rtur\u0103reasc\u0103 la M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163. \u00cen cronica sa, evenimentele sunt prezentate p\u00e2n\u0103 la 1551. Aceasta va fi continuat\u0103 de Azarie. Opera sa, cunoscut\u0103 sub titlul \u201eCronica lui Macarie\u201d, va fi publicat\u0103 de Ioan Bogdan \u00een \u201eVechile cronice moldovene\u015fti p\u00e2n\u0103 la Ureche\u201d (1891); apoi \u00een \u201eLetopise\u0163ul lui Azarie\u201d (1908-1909); \u00een \u201eCronicile slavo-rom\u00e2ne din secolele XV-XVI\u201d, publicate de Ion Bogdan, edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 de P. P. Panaitescu, 1959, \u00een LRV.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 1\/1821 \u2013 n. <strong>Isaia Vicol<\/strong> (din botez Ioan), la S\u0103rata, Dobreni, Neam\u0163 (d. 20.06.1878, Roman), episcop. A studiat la Seminarul de la Socola, hirotonit preot (19.03.1844) pentru Parohia Valea Viei, Neam\u0163, a r\u0103mas v\u0103duv \u015fi s-a c\u0103lug\u0103rit la Socola (1845), sub numele Isaia, fiind numit duhovnic al elevilor \u015fi eclesiarh al bisericii Seminarului. Din 1848, a fost numit \u015fi profesor; \u00een 1865 egumen la Golia \u00een Ia\u015fi; delegat s\u0103 sfin\u0163easc\u0103 schitul rom\u00e2nesc Prodromul din Muntele Athos (21. 05. 1866). La 9. 11. 1868, a fost numit locotenent de episcop la Roman, iar la 18. 01. 1873, ales episcop eparhiot. \u00cen timpul s\u0103u, s-a ridicat actuala re\u015fedin\u0163\u0103 episcopal\u0103 din Roman.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 2\/1848 \u2013 n. <strong>Dimitrie Vulpian<\/strong>, la Rom\u00e2ni, Neam\u0163 (d. 22. 09. 1923, Sinaia), compozitor, muzicolog, folclorist.<\/p>\n\n\n\n<p>Frecventeaz\u0103 Conservatorul de Muzic\u0103 \u015fi Declama\u0163ie din Ia\u015fi; studii \u00een Italia. Cutreier\u0103 aproape toat\u0103 \u0163ara \u015fi alc\u0103tuie\u015fte lucrarea \u201eMuzica popular\u0103\u201d \u00een trei volume, balade, colinde, doine, idile, pastorale, hore, roman\u0163e, jocuri de br\u00e2u. Apreciat\u0103 de Vasile Alecsandri (\u201ecomoar\u0103 na\u0163ional\u0103\u201d), culegerea va fi prezentat\u0103 Academiei Rom\u00e2ne (\u201ePoezia popular\u0103 pus\u0103 \u00een muzic\u0103\u201d) \u015fi va fi premiat\u0103 (1886). Volumul al treilea, Medalia de Aur \u201ehors concours\u201d la Montpellier (1891). Autorul a fost membru corespondent al Societ\u0103\u0163ii \u201eLe Felibrige Latin\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 4\/1943 \u2013 n. <strong>Doina Da\u015fchievici<\/strong>, la Bac\u0103u, profesoar\u0103, artist plastic. Absolvent\u0103 a Institutului de Arte Plastice din Ia\u015fi. Debut artistic: o expozi\u0163ie la Galeria \u201eVictoria\u201d, Ia\u015fi (1963). Membr\u0103 a U. A. P. A expus (1981-2007) la: Piatra-Neam\u0163, Bucure\u015fti, T\u00e2rgu-Mure\u015f, Bac\u0103u, Ia\u015fi, Salonul Republican Bucure\u015fti, U. A. P. Suceava, Saloanele Moldovei Bac\u0103u-Chi\u015fin\u0103u, Moine\u015fti, Budapesta, Oradea \u015fi Satu Mare (1999), Expozi\u0163ia Taberei Dur\u0103u, Bienala \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d Piatra-Neam\u0163; alte expozi\u0163ii la: Radio Bucure\u015fti, RIFIL Grup, Vene\u0163ia, Galeria \u201eArtis\u201d, Galeria \u201eApollo\u201d \u015fi Salonul de Art\u0103, Bucure\u015fti, \u201eArtimundo\u201d, Bruxelles. Distins\u0103 cu Premiul \u201eAurel B\u0103e\u015fu\u201d, Diploma de recuno\u015ftin\u0163\u0103 \u015fi Marele Premiu al Ministerului Culturii 2005.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 9\/1896 \u2013 n. <strong>Aurelia Ghia\u0163\u0103-Vasiliu<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163 (d. 1972, Bucure\u015fti), plastician\u0103, o perioad\u0103, profesoar\u0103 de desen la \u015ecoala Normal\u0103 de \u00cenv\u0103\u0163\u0103toare din Piatra-Neam\u0163. A absolvit Academia de Arte Frumoase Ia\u015fi (1921). A deschis prima expozi\u0163ie de art\u0103 decorativ\u0103 (panouri pe p\u00e2nz\u0103 de in \u015fi proiecte) la Bucure\u015fti (1927). Expozi\u0163ii: Salonul Oficial de Arhitectur\u0103 \u015fi Arte Decorative (Premiul I), Barcelona (1930, medalie), Paris (1937), New York (1939), Milano (1940, 1957), Bienala de Arte Decorative Bucure\u015fti (1954, 1956). \u00cen 1970, doneaz\u0103 statului rom\u00e2n \u00eentreaga colec\u0163ie de lucr\u0103ri \u015fi un imobil spre a deveni Casa \u201eDimitrie \u015fi Aurelia Ghia\u0163\u0103\u201d, care, oficial, a devenit muzeu \u00een 1994. O parte din crea\u0163iile artistei se afl\u0103 \u00een Muzeul de Art\u0103 din Piatra-Neam\u0163. Artist Emerit.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 12. 01. 1947 <strong>Mihai \u015eurubaru<\/strong>\u201a la Buhu\u015fi, Bac\u0103u, profesor, publicist. Dup\u0103 absolvirea \u015fcolii generale \u015fi a liceului \u00een Buhu\u015fi (1965), a absolvit Facultatea de Istorie a Universit\u0103\u0163ii din Ia\u015fi, (1970), doctor \u00een istorie (2000). A predat istoria la \u015fcoli din Piatra-Neam\u0163, metodist \u015fi membru al Consiliului consultativ al I. \u015e. Neam\u0163; pre\u015fedinte al S. \u015e. I., Filiala Neam\u0163. C\u0103r\u0163i; \u201eSinteze \u015fi teste de istorie. Capacitate\u201d; \u201eIdentitate restituit\u0103. \u015ecoala Nr. 2 din Piatra-Neam\u0163\u201d, I-IV; \u201eContribu\u0163ia \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor din jude\u0163ul Neam\u0163 la realizarea Marii Uniri\u201d; \u201eDirigen\u0163ia\u201d I-II (colab.); \u201eLiceul \u00abPetru Rare\u015f\u00bb din Piatra-Neam\u0163 \u00een anii Primului R\u0103zboi Mondial\u201d; \u201eIstoricul Vetrei-\u00eenconjur\u0103toare a M\u0103n\u0103stirii Neam\u0163-Secu\u201d; \u201ePiatra-Neam\u0163 \u00een anii Primului R\u0103zboi Mondial (1914-1918)\u201d; \u201eB\u0103ncile populare din jude\u0163ul Neam\u0163\u201d \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 17\/1829 \u2013 n. <strong>Anton Naum<\/strong>, la Ia\u015fi (d. 27. 08. 1917, Ia\u015fi, \u00eenmorm\u00e2ntat la C\u00e2nde\u015fti, Neam\u0163, unde avea mo\u015fia, conacul \u015fi o bibliotec\u0103 bogat\u0103), profesor universitar, poet, prozator \u015fi traduc\u0103tor. A absolvit Academia Mih\u0103ilean\u0103 din Ia\u015fi, iar la Paris: Facultatea de Litere de la Sorbona, Coll\u00e8ge de France (1858-1865), f\u0103r\u0103 licen\u0163\u0103. \u00cen \u0163ar\u0103, profesor la mai multe \u015fcoli din Ia\u015fi, inspector \u015fcolar pentru mai multe jude\u0163e, printre care \u015fi Neam\u0163. Din 1897, profesor la Universitatea din Ia\u015fi. Membru al Societ\u0103\u0163ii \u201eJunimea\u201d (1872), debuteaz\u0103 cu poezii \u015fi traduceri din limba francez\u0103. Volume: \u201eTraduceri\u201d, 1875; \u201eAegri somnia\u201d, poem, 1876; \u201eVersuri\u201d, 1880; \u201ePovestea vulpei\u201d, 1903 \u015f. a. Membru corespondent (1887) \u015fi titular (1893) al Academiei Rom\u00e2ne.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 17(29)\/1918 \u2013 d., <strong>C. I. Istrati<\/strong>, la Paris (n. 17. 09. 1850, la Roman)<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 18\/1878 (alte surse: 20; 22) \u2013 n. <strong>Constantin Matas\u0103<\/strong>, la R\u0103pciuni, Hangu, Neam\u0163, preot profesor, arheolog, publicist, memorialist (d. 03. 11. 1971), \u00eentemeietor al Muzeului de Istorie din Piatra-Neam\u0163 \u015fi director (1934-1971). A absolvit Facultatea de Teologie Bucure\u015fti. Paroh la: M\u0103n\u0103stirea Bistri\u0163a, M\u0103n\u0103stirea P\u00e2ng\u0103ra\u0163i; Biserica \u201ePrecista\u201d din Piatra-Neam\u0163, protopop al Jude\u0163ului Neam\u0163. A efectuat s\u0103p\u0103turi arheologice. Distins cu numeroase ordine \u015fi medalii. O strad\u0103, o funda\u0163ie \u015fi o editur\u0103 din Piatra-Neam\u0163 \u00eei poart\u0103 numele; cet\u0103\u0163ean de onoare al Municipiului Piatra-Neam\u0163. A \u00eenfiin\u0163at \u015fi condus revistele: \u201e\u00cendru\u00ad\u00adma\u00adrea\u201d, \u201eProp\u0103\u015firea\u201d, \u201eFloarea darurilor\u201d, \u201ePetrodava\u201d, \u201eMemoria antiquitatis\u201d. C\u0103r\u0163i: \u201eC\u0103l\u0103uza Jude\u0163ului Neam\u0163\u201d, \u201ePalatul Cnejilor\u201d (premiul Academiei), \u201eMovila Haiducului\u201d \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 18\/1971 \u2013 n. <strong>Lumini\u0163a Moscalu<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163, profesoar\u0103, eseist\u0103 \u015fi publicist\u0103, absolvent\u0103 a Grupului \u015ecolar de Chimie din Piatra-Neam\u0163, a Facult\u0103\u0163ii de Istorie a Universit\u0103\u0163ii din Ia\u015fi (1995), doctor \u00een istorie, cu teza \u201eVia\u0163a cotidian\u0103 \u00een Piatra-Neam\u0163 1864-1914\u201d. A debutat ca profesor la liceul unde a fost elev\u0103, apoi s-a transferat la Liceul de Art\u0103 \u201eVictor Brauner\u201d, unde a de\u0163inut func\u0163ia de director \u015fi director adjunct. Debut publicistic, \u00een \u201eAnti\u00adte- ze\u201d (2002) cu eseul \u201eMircea Eliade, \u00eentre cultur\u0103 \u015fi politic\u0103\u201d. Autoare a eseului monografic, \u201eCostache Andone \u00een competi\u0163ie cu via\u0163a\u201d (colab.). A publicat volumul \u201eCotidian \u015fi mentalit\u0103\u0163i \u00een Piatra-Neam\u0163 (1864-1914). Studiu de antropologie istoric\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 19\/1806 \u2013 n. <strong>Alecu (Alexandru) Donici<\/strong>, la Bezeni (azi, \u201eDonici\u201d), Orhei (d. 20. 10. 1865, Piatra-Neam\u0163), fabulist \u015fi traduc\u0103tor. A studiat la Liceul Militar din Petersburg. \u00cen 1826, demisioneaz\u0103 din armat\u0103, intr\u0103 \u00een administra\u0163ie, la Chi\u015fin\u0103u \u015fi apoi la Ia\u015fi, la Epitropia \u015ecolilor. Se stabile\u015fte la Piatra-Neam\u0163 (1841), de\u0163ine func\u0163ii \u00een magistratur\u0103 (la Ia\u015fi) \u015fi membru al Divanului Ob\u015ftesc. \u00cempreun\u0103 cu C. Negruzzi \u015fi Gh. Asachi, \u00een comitetul de conducere al Teatrului Na\u0163ional din Ia\u015fi (1855). Men\u0163ionat ca traduc\u0103tor de fabule din Pu\u015fkin \u015fi Kr\u00e2lov, \u00een revista moscovit\u0103 \u201eTeleskop\u201d (1835); a tradus \u015fi a publicat cu Costache Negruzzi \u201eSatire \u015fi alte poetice compuneri\u201d de Antioh Cantemir, \u201e\u0162iganii\u201d, de Pu\u015fkin (1837) \u015fi alte crea\u0163ii din literatura universal\u0103: \u201eFabule\u201d, 1840, ed. a II-a, 1842, \u201eFabule\u201d, pref. C. Negruzzi, \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 21\/1951 \u2013 n. <strong>Cezar \u0162ucu<\/strong>, la Bl\u0103ge\u015fti, Bac\u0103u, profesor, poet, publicist, membru al U. S. A absolvit Liceul \u201eGeorge Bacovia\u201d din Bac\u0103u \u015fi Facultatea de Matematic\u0103-Mecanic\u0103 din Ia\u015fi (1974), profesor la \u015ecoala din Tazl\u0103u, director educativ \u015fi director (1980-1990; 2000 \u015fi \u00een prezent). Pentru activitatea didactic\u0103, distins cu diverse diplome. Este vicepre\u015fedinte al Funda\u0163iei Culturale \u201eI. I. Mironescu\u201d din Tazl\u0103u. A fost: redactor, redactor-\u015fef adjunct, redactor-\u015fef al Revistei \u201eLa Tazl\u0103u\u201d. Este redactor la Revista \u201eAntiteze\u201d. Debut editorial cu \u201eLumea \u00een 300 de epigrame \u015fi catrene\u201d, (1998); alte c\u0103r\u0163i: \u201eBlestemele \u015fi scrisorile Creatorului\u201d, \u201eReforma \u015fcolar\u0103 \u015fi alte fabula\u0163ii\u201d, \u201eAria figurilor plane\u201d, \u201eAproape fabule\u201d, \u201eFabule matematice\u201d, \u201eAlte scrisori \u015fi blesteme\u201d, \u201eNoi scrisori \u015fi blesteme\u201d, \u201eNumai blesteme\u201d, \u201eScrisori neterminate\u201d, \u201eBlestemele p\u0103catului\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 23\/1885 \u2013 n. <strong>Grigore Cap\u015fa<\/strong>, la C\u00e2nde\u015fti, Neam\u0163 (d. 1971, la Piatra-Neam\u0163), profesor de matematic\u0103. A urmat cursurile Liceului \u201eRoman-Vod\u0103\u201d din Roman \u015fi ale Liceului \u201ePetru-Rare\u015f\u201d, din Piatra-Neam\u0163, apoi Facultatea de \u015etiin\u0163e, Sec\u0163ia Matematic\u0103, la Universitatea din Ia\u015fi (1910). Licen\u0163iat \u00een drept (1914). Profesor la mai multe \u015fcoli din \u0163ar\u0103: T\u00e2rgu-Jiu, Roman, Craiova, Caracal, Piatra-Neam\u0163 (la Liceul \u201ePetru-Rare\u015f\u201d \u015fi la \u015ecoala Normal\u0103 de B\u0103ie\u0163i \u201eGheorghe Asachi\u201d, fiind \u015fi director). Articole \u00een revistele de specialitate. Contribu\u0163ii la dezvoltarea \u201eteoriei curbelor\u201d. Autor al lucr\u0103rii \u201eSurmenajul \u015fcolar\u201d (1939).<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 24\/1991 \u2013 d. <strong>Iulian Antonescu<\/strong>, la Bucure\u015fti (n. 26. 07. 1932, la Piatra-Neam\u0163)<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 25\/1851 \u2013 n. <strong>Lasc\u0103r A. Vorel<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163 (d. 20. 06. 1902. Piatra-Neam\u0163), farmacist, finul lui Lasc\u0103r Catargiu, ispravnic de Neam\u0163, viitorul prim-ministru. A absolvit Facultatea de Farmacie (1874). A luat \u00een primire farmacia din Piatra-Neam\u0163 \u00een 1878. Este membru fondator al Societ\u0103\u0163ii \u015etiin\u0163ifice Literare \u201eAsachi\u201d (decembrie 1880). Colaborator cu articole despre medicina popular\u0103 \u00een publica\u0163iile \u201eCoresponden\u0163ia provincial\u0103\u201d \u015fi \u201eAsachi\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 25\/1925 \u2013 n. <strong>Traian Cicoare<\/strong>, la V\u00e2giule\u015fti, Mehedin\u0163i, (d. 2 07.2007, la Piatra-Neam\u0163), profesor, publicist. Trimis cu domiciliul for\u0163at \u00een Regiunea Bac\u0103u (1953), va fi profesor la mai multe \u015fcoli din Jude\u0163ul Neam\u0163 (Dragomire\u015fti, Ivane\u015f, Hl\u0103pe\u015fti). \u00cen 1969, pentru scurt timp, inspector la Comitetul de Cultur\u0103 \u015fi Art\u0103 al Jude\u0163ului Neam\u0163. A publicat numeroase articole \u00een ziarele \u201eAc\u0163iunea\u201d, \u201eCeahl\u0103ul\u201d, \u201eMonitorul de Neam\u0163\u201d, \u201eRealitatea\u201d \u015fi \u00een revistele de cultur\u0103 din Neam\u0163: \u201eAsachi\u201d, \u201eAntiteze\u201d, \u201eApostolul\u201d, \u201e\u0162ara Hangului\u201d, \u201eLa Tazl\u0103u\u201d. \u00cen 2012, i s-a publicat postum volumul \u201eOameni, locuri \u015fi comori spirituale din \u0162inutul Neam\u0163\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>&nbsp;28\/1932 \u2013 n. <strong>Emil Bucure\u015fteanu<\/strong>, la Slobozia, Roznov, Neam\u0163, profesor, poet, prozator, publicist, a absolvit cursul inferior la Liceul \u201ePetru Rare\u015f\u201d din Piatra-Neam\u0163, a \u00eentrerupt studiile (1947-1951), apoi, a continuat la \u015ecoala Special\u0103 din Br\u0103ila \u015fi a absolvit Facultatea de Filosofie a Universit\u0103\u0163ii Bucure\u015fti (1958). Redactor la ziarul \u201eFlac\u0103ra\u201d din Piatra-Neam\u0163, profesor la Liceul \u201ePetru Rare\u015f\u201d, la Colegiu Na\u0163ional de Informatic\u0103 din Piatra-Neam\u0163. Colabor\u0103ri: \u201eCeahl\u0103ul\u201d; \u201eSteagul ro\u015fu\u201d, \u201ePreocup\u0103ri didactice\u201d, \u201eTribuna \u015fcolii\u201d; \u201eMagazin\u201d; \u201eFlac\u0103ra\u201d. Debut editorial: \u201eStudent \u00een filosofie \u2013 Pagini de dragoste\u201d, roman (2006). Alte c\u0103r\u0163i: \u201eNaiana \u015fi Ra\u015fela\u201d, \u201eAni de \u015fcoal\u0103\u201d, \u201eMuntencele\u201d, \u201eIubiri vinovate\u201d, \u201ePoemele iubiri\u201d, \u201ePovestiri\u201d, \u201eCronici, eseuri\u201d, \u201eProprietatea e sf\u00e2nt\u0103\u201d, \u201eDrumuri \u00eentrerupte\u201d (colab.), antologia: \u201ePoe\u0163i nem\u0163eni\u201d \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 30\/1944 \u2013 n. <strong>Vasile-Doru Ulian<\/strong>, la Fr\u0103t\u0103u\u0163ii Noi, Suceava, artist plastic, absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Arte Plastice din Bucure\u015fti (1965), profesor la Liceul \u201eMihail Sadoveanu\u201d din Borca \u015fi \u00een Piatra-Neam\u0163, pre\u015fedinte al Filialei Neam\u0163 a U. A. P. (1990-1992). Expozi\u0163ii personale la Ia\u015fi, Bac\u0103u, Bucure\u015fti. Prezent \u00een expozi\u0163ii jude\u0163ene, bienale, saloane na\u0163ionale, de grup. Lucr\u0103ri \u00een colec\u0163ii de stat \u015fi particulare \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi \u00een str\u0103in\u0103tate. Premiul U. A. P. la Saloanele Moldovei (Bac\u0103u-Chi\u015fin\u0103u, 1991), la Bienala de Arte Plastice \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d din Piatra-Neam\u0163 (2005). A participat la 12 tabere de pictur\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 31\/1882 \u2013 n. <strong>Sidonia Hoga\u015f<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163 (d. 19. 04. 1976, la Piatra-Neam\u0163), profesoar\u0103, compozitoare, dirijoare, memorialist\u0103. Este fiica lui Calistrat Hoga\u015f. Studii: la Piatra-Neam\u0163, cu dasc\u0103li str\u0103luci\u0163i, Conservatorul din Ia\u015fi, av\u00e2nd-o profesoar\u0103 pe Florica Mezincescu. A profesat la Ploie\u015fti, iar dup\u0103 R\u0103zboi, la Piatra-Neam\u0163 (\u015ecoala Particular\u0103 de Fete \u015fi \u015ecoala Normal\u0103 de B\u0103ie\u0163i \u201eGheorghe Asachi\u201d). \u00cen casa p\u0103rinteasc\u0103, a organizat o camer\u0103, pentru vizitare, dedicat\u0103 memoriei tat\u0103lui (septembrie 1939). \u00cen 1940, public\u0103 \u201eTataia \u2013 Amintiri din via\u0163a scriitorului Calistrat Hoga\u015f\u201d. A donat statului casa p\u0103rinteasc\u0103, pentru a fi restaurat\u0103 \u015fi organizat\u0103 ca muzeu memorial (1967).<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>Constantin TOM\u015eA<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u25a0 1\/1432 \u2013 d. Alexandru cel Bun, voievod, \u00eenmorm\u00e2ntat la M\u0103n\u0103stirea Bistri\u0163a. \u25a0 1\/1558 \u2013 n. Macarie, episcopul cronicar, cel care a deprins activitatea c\u0103rtur\u0103reasc\u0103 la M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163. \u00cen cronica sa, evenimentele sunt prezentate p\u00e2n\u0103 la 1551. Aceasta va fi&hellip;<\/p>\n<p class=\"more-link-p\"><a class=\"more-link\" href=\"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/rememorari-nemtene-ianuarie-2021\/\">Read more &rarr;<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,439],"tags":[],"class_list":["post-20847","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-nmarul-236"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20847","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20847"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20847\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20848,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20847\/revisions\/20848"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20847"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20847"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20847"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}