{"id":20883,"date":"2021-01-27T14:36:46","date_gmt":"2021-01-27T14:36:46","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=20883"},"modified":"2021-01-27T14:36:46","modified_gmt":"2021-01-27T14:36:46","slug":"scriitorul-gheorghe-simon-mi-e-drag-cititorul-solitar-in-solitudinea-unui-spatiu-al-bucuriei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/cronica-literara\/scriitorul-gheorghe-simon-mi-e-drag-cititorul-solitar-in-solitudinea-unui-spatiu-al-bucuriei\/","title":{"rendered":"Scriitorul Gheorghe Simon: \u201eMi-e drag cititorul solitar, \u00een solitudinea unui spa\u0163iu al Bucuriei\u201d"},"content":{"rendered":"\n<div class=\"wp-block-image\"><figure class=\"alignleft size-large is-resized\"><a href=\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/12-ap236-foto1.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/12-ap236-foto1.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-20884\" width=\"488\" height=\"435\" srcset=\"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/12-ap236-foto1.jpg 678w, https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/12-ap236-foto1-300x268.jpg 300w, https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/12-ap236-foto1-560x500.jpg 560w, https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/12-ap236-foto1-260x232.jpg 260w, https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/12-ap236-foto1-160x143.jpg 160w\" sizes=\"auto, (max-width: 488px) 100vw, 488px\" \/><\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n<p><strong>Profesorul \u015fi scriitorul Gheorghe Simon este luminat de facla arz\u0103toare a Crea\u0163iei. Orice m\u0103rturie tr\u0103it\u0103 captiveaz\u0103. Se ascunde \u00een memorie \u015fi n-ai cum sc\u0103pa de ea\u2026 Fiu al Iubirii p\u0103rinte\u015fti \u015fi al Agapiei eterne, Gheorghe Simon a r\u0103mas cu z\u00e2mbetul elevilor s\u0103i, Face-\u00e0- Face, f\u0103r\u0103 grimase, cu lumina din sufletul \u015fi mintea lor, nep\u00e2ng\u0103rite.<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>\u2013 <em>Felicit\u0103ri pentru Premiul \u201eCartea Reprezentan\u0163ei Neam\u0163\u201d, oferit de Uniunea Scriitorilor din Rom\u00e2nia, Filiala Ia\u015fi, la finalul anului trecut! A\u0163i primit aceast\u0103 distinc\u0163ie pentru volumul <\/em>Calea Numelui<em>, ap\u0103rut la Editura Eikon din Bucure\u015fti. Cum a\u0163i receptat aceast\u0103 nou\u0103 recunoa\u015ftere literar\u0103?<\/em><\/p>\n\n\n\n<p>\u2013 Cu bucurie si duio\u015fie. Bucuria unei recunoa\u015fteri literare din partea celor care au darul discernerii \u015fi duio\u015fia fa\u0163\u0103 de cele ce se cuvin Crea\u0163iei \u015fi Creatorului, pentru darul divin al cunoa\u015fterii, al sl\u0103virii darului vie\u0163ii, al Logosului dogoritor, de a fi cop\u0103rta\u015fi la purcederea Duhului \u00eensufle\u0163itor, proniator. Suntem vedere \u015fi auzire, suspin \u015fi sc\u00e2ncet, fa\u0163\u0103 de cele cere\u015fti, clipire a razei, c\u00e2nd suntem surprin\u015fi \u015fi cuprin\u015fi de necuprinderea \u015fi ne\u00eentreruperea vie\u0163ii, \u00een tot largul unei respir\u0103ri \u00een v\u0103zduh de iubire. Un premiu poate fi circumstan\u0163ial, pe c\u00e2nd poezia nu are nimic conjunctural, nimic din ceea ce nu devine expresie a ceva care ne scap\u0103, ceva de neatins, cum e lumina interioar\u0103 a sufletului t\u00e2nguitor, revelator de moarte.<\/p>\n\n\n\n<p><em>\u2013 Cine v\u0103 sunt p\u0103rin\u0163ii literari, din ce familie spiritual\u0103 considera\u0163i c\u0103 face\u0163i parte?<\/em><\/p>\n\n\n\n<p>\u2013 P\u0103rinte literar mi-a fost poeta Constan\u0163a Buzea. Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, i-am trimis grupaje de poeme pe care le comenta \u015fi le publica apoi \u00een paginile <em>Rom\u00e2niei literare<\/em>. Debutul poetic absolut s-a petrecut \u00eens\u0103 \u00een paginile Ziarului <em>Ceahl\u0103ul<\/em>, din Piatra-Neam\u0163. Eram elev la Liceul \u015etefan cel Mare, din Tg. Neam\u0163, c\u00e2nd am trimis c\u00e2teva poeme regretatului Viorel Tudose, el \u00eensu\u015fi poet, \u015fi m-am trezit publicat cu un singur poem, <em>Tain\u0103<\/em>, spre fericirea profesorilor mei exigen\u0163i \u015fi severi, de a fi devenit Poetul promo\u0163iei acelor ani. Familia spiritual\u0103 din care fac parte e una a tr\u0103irii f\u0103r\u0103 \u015fov\u0103ire, \u00een toat\u0103 smerenia unui loc sf\u00e2nt, Agapia M\u0103n\u0103stire, cuceritoare \u015fi \u00eenc\u00e2nt\u0103toare, \u00een care timp nu era, dec\u00e2t ceasul amiezii \u015fi asfin\u0163itul cuvintelor. Eram locuire \u015fi tr\u0103ire a clipei suspendate, dang\u0103tul de clopot \u015fi psalmodierea monahiilor m\u0103 fascinau prin faptul c\u0103 uitam c\u0103 sunt viu. Seara t\u00e2rziu mama ne citea din Amintirile lui Creang\u0103, apoi, la r\u00e2ndul meu, i-am citit din Psaltirea lui Dosoftei. Aici am primit darul t\u0103cerii, de a nu st\u00e2njeni p\u0103durea ermetic\u0103, din preajma casei, de a nu stingheri pe cineva cu prezen\u0163a mea. Deveneam ceea ce eram, Fiu al Iubirii p\u0103rinte\u015fti \u015fi al Agapiei eterne.<\/p>\n\n\n\n<p><em>\u2013 Cum era via\u0163a literar\u0103 \u00een tinere\u0163ea dumneavoastr\u0103?<\/em><\/p>\n\n\n\n<p>\u2013 Via\u0163a literar\u0103 nu avea pe atunci nici o urm\u0103 creativ\u0103. Erai supus memor\u0103rii mecanice f\u0103r\u0103 nici un ecou. Erau teme f\u0103r\u0103 temei. Cel mai greu \u00eemi era \u00een septembrie, c\u00e2nd ni se d\u0103dea ca subiect, invariabil, p\u00e2n\u0103 la sufocare, s\u0103 scriem despre cum ne-am petrecut vacan\u0163a. R\u0103m\u00e2neam perplex. Nu \u015ftiam cum s\u0103 \u00eencep \u015fi nici cum s\u0103 \u00eenchei despre ceva care nu avea con\u0163inut, nici vreo expresie care s\u0103 m\u0103 salveze din monotonie. Eram vrai\u015fte, \u00een timp ce citeam pe rupte \u015fi pe apucate, \u00een sufletul meu \u00eenmugureau cuvinte simple, p\u00e2n\u0103 se p\u00e2rguiau pe ne\u015ftiute \u015fi pregustam din duhul lor ascuns, de neatins. O singur\u0103 dat\u0103 am fost invitat la Cenaclul Calistrat Hoga\u015f, din Piatra-Neam\u0163, unde am primit botezul focului sacru al poeziei.<\/p>\n\n\n\n<p><em>\u2013 Care este p\u0103rerea dumneavoastr\u0103 despre cititor?<\/em><\/p>\n\n\n\n<p>\u2013 Una foarte bun\u0103. Scriem ca s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m a citi. Mi-e drag cititorul solitar, \u00een solitudinea unui spa\u0163iu al Bucuriei. \u00centr-o vacan\u0163\u0103 de student, la M\u0103n\u0103stire, am citit Sf\u00e2nta Biblie f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00een\u0163eleg nimic. E\u015fec, eroare, teroare, toate m\u0103 urm\u0103reau, av\u00e2nd ca model pe Marin Preda, care f\u0103cea un efort teribil, \u00eent\u00e2i de a \u00eemprumuta Cartea Sf\u00e2nt\u0103, de la cineva aflat departe, \u015fi apoi s\u0103 descopere c\u0103 e prea mult\u0103 cruzime \u00een primele pagini, prea mult\u0103 moarte, prea se m\u0103cel\u0103reau neamurile \u00eentre ele. Mi-am dat seama c\u0103 Biblia nu se cite\u015fte, nu poate fi citit\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 ai un T\u00e2lcuitor, un Discern\u0103tor. At\u00e2t mi-a r\u0103mas, pu\u0163in de tot, esen\u0163ial, c\u0103 Duhul \u00eenvie litera moart\u0103. C\u00e2nd mi-e dat s\u0103 aud azi truisme penibile, cum ari fi: \u015ei eu sunt botezat; \u015ei eu am citit Biblia; \u015ei eu cred \u00een Dumnezeu. Iar, \u00een Fran\u0163a, la Colocvii, ceva \u015fi mai ciudat \u015fi straniu: Croyant, mais pas pratiquant. Agnostique, par exercice de lucidit\u00e9.<\/p>\n\n\n\n<p><em>\u2013 Exist\u0103 patimi literare? Se spune c\u0103 au fost \u00eentotdeauna la mod\u0103.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p>\u2013 Da! Exist\u0103 \u015fi nu-s de neglijat, dec\u00e2t de evitat. Scrierile lor au ceva molipsitor. E mai mult tevatur\u0103, dec\u00e2t b\u0103t\u0103tur\u0103. Inevitabili, c\u00e2nd nu te a\u015ftep\u0163i, te treze\u015fti cu \u00eend\u00e2rjirea lor, cu viclenia cuvintelor, cu ispitirea citirii pe dos. P\u0103tima\u015ful nu e \u00eent\u00e2lnit doar \u00een spa\u0163iul creativ cultural, ci \u015fi \u00een cel spiritual al ascezei. De ce se teme cel mai mult un anahoret, dac\u0103 nu de dracul \u00eentrist\u0103rii care-i bate la u\u015f\u0103. Un singur autor a m\u0103rturisit adev\u0103rul Crea\u0163iei literare, Cervantes. Acesta era convins de un adev\u0103r, mai presus de orice parabol\u0103 sau fic\u0163iune. Mai bine s\u0103 \u00eemi tai m\u00e2na care scrie, dec\u00e2t s\u0103 comit o oper\u0103 care face mai mult r\u0103u Cititorului, prin smintire, dec\u00e2t s\u0103 \u00eel l\u0103mureasc\u0103 asupra sensului vie\u0163ii \u015fi al Crea\u0163iei divine.<\/p>\n\n\n\n<p><em>\u2013 Cum judeca\u0163i prieteniile literare? Ele exist\u0103?<\/em><\/p>\n\n\n\n<p>\u2013 Da! Exist\u0103! Sunt at\u00e2t de rare, \u00eenc\u00e2t nu ne vine a crede c\u0103 am putea tr\u0103i f\u0103r\u0103 ele. Prietenia nu are alternativ\u0103. Nu-i declarativ\u0103, e ultimativ\u0103 ca moartea.<\/p>\n\n\n\n<p><em>\u2013 Au existat momente \u00een care v-a\u0163i r\u0103t\u0103cit \u00een lumea literar\u0103 de la noi? \u015ei dac\u0103 da, cum a\u0163i recuperat \u201eleg\u0103turile pierdute\u201d?<\/em><\/p>\n\n\n\n<p>\u2013 M-am r\u0103t\u0103cit c\u00e2nd am urmat c\u0103i b\u0103t\u0103torite. Cum era \u00een p\u0103durea copil\u0103riei. Urmam o cale eminescian\u0103, numai a mea, nep\u00e2ng\u0103rit\u0103, \u015fi f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftiu dac\u0103 exist\u0103 vreun cap\u0103t. Cap\u0103tul eram eu, \u00eenceputul f\u0103r\u0103 de sf\u00e2r\u015fit al C\u0103l\u0103toriei sufletului, cu poiene solare, ochiuri de p\u0103dure clipind \u00een lumin\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p><em>\u2013 Crede\u0163i c\u0103 umorul este un medicament, un spa\u0163iu, o insul\u0103 de \u00eens\u0103n\u0103to\u015fire a omului?<\/em><\/p>\n\n\n\n<p>\u2013 Nu. Nicidecum. Nu am avut \u00eencredere dec\u00e2t \u00een umorul senin al Mamei mele. Altceva e \u00eens\u0103 Ironia. Cultivat\u0103 cu m\u0103sur\u0103, ea te poate salva chiar \u015fi de la moarte.<\/p>\n\n\n\n<p><em>\u2013 Un pictor poate rupe un tablou nereu\u015fit \u015fi nev\u0103zut de nimeni, \u00een atelier. Un poet poate face acela\u015fi lucru cu textul s\u0103u?<\/em><\/p>\n\n\n\n<p>\u2013 Da! De cele mai multe ori. Nu po\u0163i \u00eendrepta ceva str\u00e2mb g\u00e2ndit, st\u00e2ngaci imaginat. Poezia de azi e mai mult o f\u0103c\u0103tur\u0103, dup\u0103 o paradigm\u0103 minor\u0103, f\u0103r\u0103 tr\u0103ire pe m\u0103sur\u0103 \u015fi actualizare continu\u0103 a clipei dint\u00e2i, princiare.<\/p>\n\n\n\n<p><em>\u2013 V-a\u0163i bucurat de pre\u0163uirea remarcabilului om de litere Zoe Dumitrescu \u2013 Bu\u015fulenga, ilustru critic \u015fi istoric literar. Ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 ai \u015fansa de a \u00eent\u00e2lni o asemenea personalitate \u00eentr-o via\u0163\u0103?<\/em><\/p>\n\n\n\n<p>\u2013 Da! E o \u015fans\u0103 providen\u0163ial\u0103. Are loc o singur\u0103 dat\u0103 \u00een via\u0163\u0103. De la Monahia Benedicta am \u00eenv\u0103\u0163at smerenia \u015fi buna st\u0103p\u00e2nire de sine. Buna \u00eendr\u0103znire, \u00een cunoa\u015ftere, \u015fi buna cump\u0103nire \u00een expresie.<\/p>\n\n\n\n<p><em>\u2013 Ce p\u0103rere ave\u0163i despre \u015fcoala on-line, domnule profesor?<\/em><\/p>\n\n\n\n<p>\u2013 Am sc\u0103pat de virtualul interface, m-am pensionat. Am r\u0103mas cu z\u00e2mbetul elevilor mei, Face-\u00e0-Face, f\u0103r\u0103 grimase, cu lumina din sufletul \u015fi mintea lor, nep\u00e2ng\u0103rite.<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>A consemnat Violeta MO\u015eU<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Profesorul \u015fi scriitorul Gheorghe Simon este luminat de facla arz\u0103toare a Crea\u0163iei. Orice m\u0103rturie tr\u0103it\u0103 captiveaz\u0103. Se ascunde \u00een memorie \u015fi n-ai cum sc\u0103pa de ea\u2026 Fiu al Iubirii p\u0103rinte\u015fti \u015fi al Agapiei eterne, Gheorghe Simon a r\u0103mas cu z\u00e2mbetul&hellip;<\/p>\n<p class=\"more-link-p\"><a class=\"more-link\" href=\"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/cronica-literara\/scriitorul-gheorghe-simon-mi-e-drag-cititorul-solitar-in-solitudinea-unui-spatiu-al-bucuriei\/\">Read more &rarr;<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[16,439],"tags":[],"class_list":["post-20883","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cronica-literara","category-nmarul-236"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20883","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20883"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20883\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20885,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20883\/revisions\/20885"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20883"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20883"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20883"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}