{"id":20904,"date":"2021-01-27T14:55:11","date_gmt":"2021-01-27T14:55:11","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=20904"},"modified":"2021-01-27T14:55:11","modified_gmt":"2021-01-27T14:55:11","slug":"spectacolul-unirii-mici-in-fata-teatrului-cel-mare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/spectacolul-unirii-mici-in-fata-teatrului-cel-mare\/","title":{"rendered":"Spectacolul Unirii Mici \u00een fa\u0163a Teatrului cel Mare"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u201eNatura a f\u0103cut din Rom\u00e2nia o \u0163ar\u0103 superb\u0103. Oamenii au stricat-o mult\u201d, scrie \u00een cartea sa Ulysse de Marsillac, scriitorul care a p\u0103r\u0103sit Fran\u0163a natal\u0103 \u015fi s-a stabilit \u00een Bucure\u015fti, \u00een 1852, zdrobit de durere dup\u0103 decesul so\u0163iei sale. Fostul redactor \u015fef al publica\u0163iilor bucure\u015ftene: \u201eLe Journal de Bucharest\u201d, \u201eLa Voix de Roumanie\u201d, \u201eLe Moniteur Roumain\u201d scria printre altele, \u00een volumul s\u0103u de memorii: \u201eCe este \u00een realitate Rom\u00e2nia? Iat\u0103 un nume care nu figureaz\u0103 \u00een niciun dic\u0163ionar, pe nicio hart\u0103 geografic\u0103 \u015fi pe care limbajul diplomatic nu \u015fi l-a \u00eensu\u015fit \u00eenc\u0103. Noi cunoa\u015ftem bine Principatele Danubiene, pe care le numim Principatele Unite, \u015fi mai \u015ftim c\u0103 ele cuprind Valahia, Moldova \u015fi o parte din Basarabia. Este ceea ce numi\u0163i Rom\u00e2nia. […] Ei \u00ee\u015fi spun \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103. Rom\u00e2nia este cu mult mai \u00eentins\u0103 dec\u00e2t \u0163inutul numit \u00een diploma\u0163ie Principatele Unite. Ea cuprinde Valahia, Moldova, Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banatul de Timi\u015foara \u015fi chiar o parte din Macedonia\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u00cemp\u0103timitul c\u0103l\u0103tor descrie Bucure\u015ftiul \u00een preajma Unirii Mici astfel: \u201eSpa\u0163iul \u00een care se \u00eentinde ora\u015ful este imens. Centrul are totu\u015fi aspectul de ora\u015f, cu rezerva c\u0103 nicio strad\u0103 nu e dreapt\u0103 \u015fi c\u0103 fiecare construie\u015fte dup\u0103 capul s\u0103u, cu o fantezie str\u0103in\u0103 de orice art\u0103. Pe m\u0103sur\u0103 ce intri \u00een aceste cartiere, cu numele de <<mahala>>, reg\u0103se\u015fti terenuri virane, acele maidane acoperite cu praf \u015fi noroi, magherni\u0163e d\u0103r\u0103p\u0103nate \u015fi iluminate printr-un geam mat, gr\u0103dini, cur\u0163i murdare, f\u00e2nt\u00e2ni, iar \u00een mijlocul acestora: porci, copii goi, bivoli \u015fi g\u0103ini, f\u0103r\u0103 a uita haitele de c\u00e2ini vagabonzi care mai mult latr\u0103 dec\u00e2t mu\u015fc\u0103. C\u00e2teva locuri publice de plimbare, c\u00e2teva gr\u0103dini \u015fi \u015eoseaua Kiseleff. […] Intra\u0163i \u00eentr-un salon \u015fi v\u0103 afla\u0163i la Paris. Mobilierul cel mai elegant, toaletele cele mai moderne \u015fi de cel mai bun gust, conversa\u0163iile \u00een limba aleas\u0103 de cercurile noastre cele mai aristocratice. P\u0103r\u0103si\u0163i salonul, ie\u015fi\u0163i \u00een strad\u0103. V\u0103 trezi\u0163i, \u00een Orientul viselor voastre, cu nop\u0163i \u00eenstelate sau luminate de razele melancolice ale lunii. \u00cen aceste nop\u0163i fermec\u0103toare, nici o team\u0103 de a fi oprit la col\u0163ul str\u0103zii sau \u00een desi\u015furile cele mai \u00eentunecate ale gr\u0103dinii\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen preajma Unirii, ora\u015ful lui Bucur care ar\u0103ta vara ca o \u201esavan\u0103 de gr\u0103dini\u201d, dup\u0103 cum \u00eel descria Simona Lahovay, era \u00eembibat de influen\u0163\u0103 francez\u0103 \u015fi comparat cu Parisul. \u00cen jurnalul s\u0103u de c\u0103l\u0103torie, scriitorul Richard Kunisch vorbe\u015fte despre via\u0163a bucure\u015ftean\u0103 plin\u0103 de contraste \u015fi societatea \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00een boga\u0163i \u015fi s\u0103raci din preajma Unirii.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u201eAici se plimb\u0103 un armean cu pantaloni bufan\u0163i str\u00e2n\u015fi peste glezne, cu jachet\u0103 brodat\u0103 \u015fi cu fes; l\u00e2ng\u0103 el fo\u015fne\u015fte crinolina unei cucoane ferindu-se cu grij\u0103 de contactul unui \u0163igan tuciuriu, mu\u015fc\u00e2nd din pr\u0103jitura cump\u0103rat\u0103 de la un un b\u0103ietan grec. Dincolo, \u00eenaintea palatului a c\u0103rui curte e plin\u0103 de echipaje \u015fi e luminat\u0103 ca ziua de focurile bengalice, \u00ee\u015fi pun pe umeri pu\u015ftile solda\u0163ii \u00een uniform\u0103 prusac\u0103, prin ferestre se aud sunetele unei muzici ademenitoare. \u00cen fa\u0163a por\u0163ilor c\u0103su\u0163elor mai mici tr\u0103nc\u0103nesc \u015fi r\u00e2d femei \u015fi fete. Se uit\u0103 curioase, cu ochi str\u0103lucitori, \u00een urma str\u0103inilor. Popii, u\u015for de recunoscut dup\u0103 lungile lor sutane, cutreier\u0103 de colo\u2013colo, ori stau pe c\u00e2te o piatr\u0103 col\u0163uroas\u0103 tr\u00e2g\u00e2nd alene din lulea. C\u00e2inii se h\u00e2rjonesc \u00een haite, devin mai \u00eendr\u0103zne\u0163i \u00een \u00eentunericul ce cre\u015fte odat\u0103 cu \u00eenserarea; larma \u015fi h\u0103m\u0103itul lor abia poate fi \u00eendurat \u015fi adesea trebuie s\u0103 te aperi \u00eempotriva atacurilor lor numai cu bastonul […]\u201d.<\/p>\n\n\n\n

La Ia\u015fi, la \u00eentrunirea de la Costache Rolla, \u00een 3 ianuarie, Alexandru Ioan Cuza este votat \u00een unanimitate, iar \u00een 5 ianuarie 1859 recunoscut ca domn al Moldovei. \u00cen 24 ianuarie 1859 este votat domn al \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, la Bucure\u015fti. Actul dublei alegeri a avut ecou \u00een toat\u0103 \u0163ara. Moldova se une\u015fte cu \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Spectacolul Unirii Mici, desf\u0103\u015furat \u00een fa\u0163a Teatrului cel Mare din Bucure\u015fti, demonstreaz\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103 c\u0103 lumea e un spectacol, iar teatrul e reflexia ei. A\u015fa a fost \u015fi \u00een 24 ianuarie1859, c\u00e2nd, pentru \u00eent\u00e2mpinarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, pia\u0163a Teatrului cel Mare din Bucure\u015fti era plin\u0103 cu flori \u015fi steaguri, \u00eensufle\u0163it\u0103 de entuziasmul uria\u015f al maselor adunate acolo. \u201eNu se mai auzeau \u00een toat\u0103 capitala dec\u00e2t cele mai vii demonstra\u0163ii de bucurie. Spectacolul se vedea pe toate uli\u0163ele, pe toate r\u0103sp\u00e2ntiile, pe toate locurile publice ale Bucure\u015ftilor. Fra\u0163ii no\u015ftri \u0163\u0103rani strigau acum din toat\u0103 puterea energic\u0103 a sufletului lor: S\u0103 tr\u0103iasc\u0103 Cuza! S\u0103 tr\u0103iasc\u0103 Domnul nostru! Se aruncau unii \u00een bra\u0163ele altora f\u0103r\u0103 deosebire de condi\u0163ie ca \u015fi cum to\u0163i ar fi sc\u0103pat de jugul cel mai ap\u0103s\u0103tor\u201d scria \u00een \u201eRom\u00e2nul\u201d, nr. 11 din 27 ian. \u2013 8 feb. 1859.<\/p>\n\n\n\n

Chiar dac\u0103 teatrul rom\u00e2nesc s-a dezvoltat sub diferite influen\u0163e g\u0103sindu-\u015fi greu un drum propriu, el a fost mereu un loc al comuniunii, p\u00e2n\u0103 la Al Doilea R\u0103zboi Mondial toate evenimentele politice, sociale sau culturale derul\u00e2ndu-se pe scena sau \u00een pia\u0163a Teatrului Na\u0163ional din Bucure\u015fti. Tot atunci, omul politic, avocat, istoric \u015fi publicist, Mihail Kog\u0103lniceanu, a \u0163inut un discurs:<\/p>\n\n\n\n

\u201eAleg\u00e2ndu-te pe tine Domn \u00een \u0163ara noastr\u0103, noi am voit s\u0103 ar\u0103t\u0103m lumii aceea ce toat\u0103 \u0163ara dore\u015fte: legi noi, oameni noi. O, Doamne, mare \u015fi frumoas\u0103-\u0163i este misiunea! Constitu\u0163ia din 7 august ne \u00eensemneaz\u0103 o epoc\u0103 nou\u0103 \u015fi M\u0103ria Ta e\u015fti chemat s\u0103 o deschizi. Fii dar omul epocii, f\u0103 legea s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 arbitrariul; f\u0103 legea s\u0103 fie tare; iar Tu, M\u0103ria Ta, ca Domn, fii bun \u015fi bl\u00e2nd; fii bun, mai ales pentru aceia pentru care to\u0163i domnii trecu\u0163i au fost nep\u0103s\u0103tori sau r\u0103i. Nu uita c\u0103, dac\u0103 50 de deputa\u0163i te-au ales domn, \u00eens\u0103 ai s\u0103 domne\u015fti peste dou\u0103 milioane de oameni. F\u0103 dar ca domnia ta s\u0103 fie cu totul de pace \u015fi de dreptate, \u00eempac\u0103 patimile \u015fi urile dintre noi \u015fi reintrodu \u00een mijlocul nostru str\u0103mo\u015feasca fr\u0103\u0163ie. Fii simplu, fii bun, fii domn; urechea ta s\u0103 fie pururea deschis\u0103 la adev\u0103r \u015fi \u00eenchis\u0103 la minciun\u0103 \u015fi lingu\u015fire. Rom\u00e2nia nu are alt ocrotitor dec\u00e2t pe Dumnezeu \u015fi sabia ta! S\u0103 tr\u0103ie\u015fti M\u0103ria Ta!\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Discursul s\u0103u a fost publicat \u00een revista \u201eAlbina\u201d din ianuarie 1859, iar Mihail Kog\u0103lniceanu este investit prim-ministru al Rom\u00e2niei dup\u0103 Unirea din 1859. A fost numit \u015fi ministru al Afacerilor Externe sub domnia lui Carol I.<\/p>\n\n\n\n

\u201eS\u0103 ne unim cu to\u0163ii asupra principiului de Unire ce are s\u0103 re\u00eenvie na\u0163ionalitatea noastr\u0103. S\u0103 ne d\u0103m m\u00e2na ca fra\u0163ii \u015fi s\u0103 cuget\u0103m c\u0103 suntem muritori, c\u0103 avem s\u0103 mai tr\u0103im c\u00e2\u0163iva ani \u015fi copiii no\u015ftri \u015fi str\u0103nepo\u0163ii no\u015ftri au s\u0103 mo\u015fteneasc\u0103 un viitor glorios creat de noi! A ne uni asupra principiului Unirii este a ne uni \u015fi asupra persoanei ce reprezint\u0103 acest principiu! Ast\u0103zi Alexandru Ioan Cuza, domnul Moldovei. S\u0103 ne unim ca fra\u0163ii asupra acestui nume \u015fi posteritatea ne va \u00eentinde m\u00e2inile \u015fi con\u015ftiin\u0163a noastr\u0103 \u00eemp\u0103cat\u0103 c\u0103 ne-am \u00eemplinit cu religiozitate o datorie sf\u00e2nt\u0103\u201d, a rostit atunci ziaristul, juristul \u015fi omul politic Vasile Boierescu (\u201eAlbina\u201d, ianuarie 1859).<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 discursurile rostite, urale, \u015fi hora care a avut loc, a urmat un spectacol festiv \u00een limba rom\u00e2n\u0103, seara pe scena Teatrului cel Mare cum se numea atunci Teatrul Na\u0163ional care era situat pe Calea Victoriei de azi, \u00een locul unde se afl\u0103 acum Hotel Novotel. De atunci, \u00een fiecare an, p\u00e2n\u0103 la Al Doilea R\u0103zboi Mondial, \u00een 24 ianuarie, Hora Unirii pornea de pe scena teatrului \u015fi ajungea \u00een pia\u0163a din fa\u0163a institu\u0163iei. Obiceiul a disp\u0103rut dup\u0103 distrugerea teatrului \u00een 1944.<\/p>\n\n\n\n

(Surse: Kunisch, Richard \u2013 Bukarest und Stambul. Skizzen aus Ungarn, Rum\u00e4nien unde der T\u00fcrkerei, 1861; Ulysse de Marsillac \u2013 Bucure\u015ftiul \u00een veacul al XIX-lea, Editura Meridane; Giurescu, Constantin \u2013 Alexandru Ioan Cuza, Editura Militar\u0103)<\/p>\n\n\n\n

Monica ANDREI<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eNatura a f\u0103cut din Rom\u00e2nia o \u0163ar\u0103 superb\u0103. Oamenii au stricat-o mult\u201d, scrie \u00een cartea sa Ulysse de Marsillac, scriitorul care a p\u0103r\u0103sit Fran\u0163a natal\u0103 \u015fi s-a stabilit \u00een Bucure\u015fti, \u00een 1852, zdrobit de durere dup\u0103 decesul so\u0163iei sale. Fostul…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,439],"tags":[],"class_list":["post-20904","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-nmarul-236"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20904","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20904"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20904\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20908,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20904\/revisions\/20908"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20904"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20904"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20904"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}