{"id":20918,"date":"2021-01-27T15:06:54","date_gmt":"2021-01-27T15:06:54","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=20918"},"modified":"2021-01-27T15:06:54","modified_gmt":"2021-01-27T15:06:54","slug":"eminescu-si-serbarile-de-la-putna","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/eveniment\/eminescu-si-serbarile-de-la-putna\/","title":{"rendered":"Eminescu \u015fi Serb\u0103rile de la Putna"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u00cen scrisoarea adresat\u0103 de la Viena lui Iacob Negruzzi, la 4\/16 septembrie 1870, studentul Mihai Eminescu \u00ee\u015fi dezv\u0103luia una din tr\u0103s\u0103turile care va r\u0103m\u00e2ne o constant\u0103 a personalit\u0103\u0163ii sale: imposibilitatea de a r\u0103m\u00e2ne \u00een afara evenimentelor politice ale timpului, pe care le prive\u015fte (\u015fi mai ales) le tr\u0103ie\u015fte cu \u00eenc\u0103rc\u0103tura \u00eentreb\u0103rilor despre natura fiin\u0163ei umane \u00een general \u015fi despre destinul fiin\u0163ei neamului rom\u00e2nesc, \u00een special.<\/p>\n\n\n\n

\u201eDac\u0103 e vo fericire pentru care v\u0103 invidiez \u00eentr-adev\u0103r \u2013 scrie Eminescu \u2013 apoi e aceea c\u0103 pute\u0163i g\u0103si \u00een ocupa\u0163iuni literare mul\u0163\u0103mirea aceea pe care realitatea nu e-n stare de a v-o da. La mine e cu totul dimpotriv\u0103; \u00eentr-un pustiu s\u0103 fiu, \u015fi nu mi-a\u015f putea reg\u0103si lini\u015ftea.\u201d<\/em> (O. XVI, p. 35)<\/p>\n\n\n\n

Starea de care este dominat\u0103 fiin\u0163a poetului \u00een vremea \u00een care trimite la Ia\u015fi aceast\u0103 scrisoare corespunde caracteriz\u0103rii pe care i-o face I. Slavici \u00een Amintiri<\/strong>: \u201eEminescu (…) vedea \u00een fiecare clip\u0103 \u00eentreaga desf\u0103\u015furare a vie\u0163ii noastre na\u0163ionale ca actualitate…\u201d (p. 67), cu o necesar\u0103 deschidere \u00een plus: dezvoltarea vie\u0163ii na\u0163ionale rom\u00e2ne\u015fti este g\u00e2ndit\u0103 din perspectiva raportului na\u0163ionalitate-umanitate.(\u2026)<\/em><\/p>\n\n\n\n

Format la \u015fcoala rom\u00e2nismului la Cern\u0103u\u0163i, cu originea \u00een centrul rom\u00e2nismului de la Blaj, de unde veniser\u0103 cei mai mul\u0163i dintre profesorii gimnaziului, \u00eentre care \u015fi Aron Pumnul, studentul Eminescu s-a implicat \u00een mod hot\u0103r\u00e2t \u015fi hot\u0103r\u00e2tor \u00een concep\u0163ia \u015fi organizarea manifest\u0103rilor de la Putna, cu aceea\u015fi \u00eentemeiere cu care reac\u0163iona \u00een pres\u0103, \u00een momentul istoric tensionat de instituirea dualismului austro-ungar, care amenin\u0163a destinul neamului rom\u00e2nesc \u00een Transilvania, anexat\u0103 de Ungaria \u00een 1867.<\/p>\n\n\n\n

Eminescu se implic\u0103 \u00een am\u00e2ndou\u0103 planurile \u2013 istoric \u015fi spiritual \u2013 pentru c\u0103 g\u00e2nde\u015fte situarea fiin\u0163ei na\u0163ionale \u00een am\u00e2ndou\u0103 planurile.(…) Zoe Dumitrescu-Bu\u015fulenga sublinia, \u00een volumul Eminescu. Via\u0163\u0103. Oper\u0103. Cultur\u0103 <\/strong>(1989) \u201ecapacitatea poetului de a tr\u0103i simultan pe dou\u0103 dimensiuni ale timpului, cea a timpului m\u0103runt al omului, al vie\u0163ii individuale, al istoriei, \u015fi cea a timpului mare, a macrotimpului \u00abtimp mitic\u00bb…\u201d, capacitate care st\u0103 \u00een spatele \u201eaparentei contradic\u0163ii dintre aspira\u0163ia superioar\u0103 constant\u0103 a lui Eminescu c\u0103tre absolut \u015fi inser\u0163ia lui p\u0103tima\u015f\u0103 \u00een actualitatea cea mai acut\u0103, at\u00e2t de vizibil\u0103 mai cu seam\u0103 \u00een opera lui t\u00e2rzie.\u201d (p. 63)<\/p>\n\n\n\n

Actualitatea cea mai acut\u0103 \u00een anul scrisorii amintite (1870) \u015fi care va r\u0103m\u00e2ne o actualitate permanent\u0103 era afirmarea \u015fi ap\u0103rarea identit\u0103\u0163ii \u015fi unit\u0103\u0163ii rom\u00e2nilor. Serbarea de la Putna, preg\u0103tit\u0103 pentru aniversarea a patru secole de la \u00eentemeierea m\u0103n\u0103stirii, era un bun prilej pentru aceasta.<\/p>\n\n\n\n

\u201eAcea serbare \u2013 se scrie \u00een Proiectul de program, \u00een martie 1870, <\/em>semnat de Pre\u015fed. Com. central: conte E. Logothetty, secretar: M. Eminescu \u2013 de\u015fi va avea caracter religios, prin omogenitatea de na\u0163ionalitate \u015fi limb\u0103 a acelora ce vor serba-o \u015fi prin \u00eemprejurarea c\u0103 se va \u0163ine l\u00e2ng\u0103 morm\u00e2ntul lui \u015etefan cel Mare, nimeni nu va putea opri ca ea s\u0103 aib\u0103 afar\u0103 de cel religios \u015fi un caracter na\u0163ional.\u201d<\/em> (O. IX, p. 443) (\u2026)<\/p>\n\n\n\n

Serbarea de la Putna urma s\u0103 reveleze unitatea \u015fi identitatea rom\u00e2nilor \u00eentemeiat\u0103 pe dezvoltarea con\u015ftiin\u0163ei na\u0163ionale: ideea este formulat\u0103 \u00een Apelul <\/em>din 14 iunie 1871, semnat de V. Burl\u0103 \u015fi I. Slavici, dar purt\u00e2nd \u00een mod evident amprenta g\u00e2ndirii lui Eminescu:<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u201eSerbarea de la Putna trebuie s\u0103 fie un act produs de o na\u0163iune \u00eentreag\u0103. Serbarea de la Putna are s\u0103 fie \u00eentrunirea na\u0163iunei rom\u00e2ne \u00een suvenirile trecutului, \u00een \u00eensufle\u0163irea prezentului \u015fi \u00een speran\u0163ele viitorului. (…) Iat\u0103 ideea! Iat\u0103 scopul serb\u0103rei! Nu junimea rom\u00e2n\u0103 academic\u0103 a produs ideea serb\u0103rei \u00eentru memoria lui \u015etefan cel Mare; ea purcede din con\u015ftiin\u0163a na\u0163ional\u0103 rom\u00e2n\u0103. Na\u0163iunea rom\u00e2n\u0103 voie\u015fte cultura \u015fi cultura ei trebuie s\u0103 fie una:<\/strong> omogen\u0103 la Prut \u015fi la Some\u015f, omogen\u0103 \u00een s\u00e2nul Carpa\u0163ilor c\u0103run\u0163i \u015fi pre malurile umede ale Dun\u0103rei b\u0103tr\u00e2ne. \u015ei viitoriul, cultura viitoriului, unitatea spiritual\u0103 a viitorului zace \u00een noi, \u00een genera\u0163iunile prezentului.\u201d <\/em>(O. IX, p. 491)<\/p>\n\n\n\n

\u00cen acela\u015fi timp, serbarea de la Putna este, pentru organizatorii ei, pentru Eminescu mai ales, \u015fi un bun prilej pentru organizarea unui Congres al studen\u0163ilor, din aceea\u015fi perspectiv\u0103 a imperativului unei direc\u0163ii unitare \u00een dezvoltarea spiritual\u0103 a rom\u00e2nilor.<\/p>\n\n\n\n

\u201eSerbarea la morm\u00e2ntul lui \u015etefan cel Mare \u2013 scria Eminescu \u00een noti\u0163a al\u0103turat\u0103 scrisorii pe care se \u00eentemeiaz\u0103 discu\u0163ia noastr\u0103 \u2013 \u015fi care va ap\u0103rea \u00een num\u0103rul din 15 septembrie al Convorbirilor literare \u2013 de\u015fi pornit\u0103 mai mult dintr-un sentiment de pietate c\u0103tre trecutul nostru pe c\u00e2t glorios pe at\u00e2ta nefericit, totu\u015fi cu vremea a \u00eenceput a prinde un interes mai bogat… (…) S-a n\u0103scut con\u015ftiin\u0163a c\u0103 o \u00eentrunire a studen\u0163ilor rom\u00e2ni din toate p\u0103r\u0163ile ar putea s\u0103 constituie \u015fi altceva dec\u00e2t numai o serbare pentru glorificarea trecutului nostru \u015fi c\u0103, cu o ocaziune at\u00e2t de favorabil\u0103 \u00een feliul s\u0103u, am putea s\u0103 ne g\u00e2ndim mai serios asupra problemelor ce viitorul ne le impune cu at\u00e2ta necesitate. (…). Trebuin\u0163a cea mai mare ne s-a p\u0103rut nou\u0103 c\u0103 ar fi o singur\u0103 direc\u0163iune a spiritului<\/strong> pentru genera\u0163iunea ce cre\u015fte…\u201d<\/em> (Idem, p. 98)<\/p>\n\n\n\n

 Textele din aceast\u0103 perioad\u0103 sunt complementare \u00een\/prin interrela\u0163ionarea a trei idei esen\u0163iale, \u00eentemeiate pe concep\u0163ia unit\u0103\u0163ii \u015fi identit\u0103\u0163ii na\u0163ionale a rom\u00e2nilor, dominant\u0103 a g\u00e2ndirii eminesciene \u00een acest plan, \u00een toate etapele urm\u0103toare:<\/p>\n\n\n\n

– necesitatea constituirii unei direc\u0163ii unice \u00een mi\u015fcarea spiritual\u0103 care s\u0103 asigure dezvoltarea ulterioar\u0103 a destinului neamului rom\u00e2nesc \u00een plan politic;<\/p>\n\n\n\n

– asigurarea caracterul organic al acestei dezvolt\u0103ri, care s\u0103 fie expresia spiritului na\u0163ional;<\/p>\n\n\n\n

– integrarea \u00een cursul istoriei orientat dinl\u0103untrul fiin\u0163ei na\u0163ionale a fiec\u0103rei genera\u0163ii \u00een continuitatea celor precedente.<\/p>\n\n\n\n

Concomitent cu tr\u0103irea activ\u0103, tensionat\u0103, \u00een timpul istoric, Eminescu tr\u0103ie\u015fte cu aceea\u015fi \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 a fiin\u0163ei \u201e\u00een timpul mare\u201d, macrotimpul, \u201etimp mitic\u201d, \u00een interpretarea \u015fi termenii exegetei Zoe Dumitrescu-Bu\u015fulenga (\u2026)<\/p>\n\n\n\n

Acela\u015fi este \u015fi parcursul imaginii lui \u015etefan cel Mare, care trece din temporalitatea istoric\u0103 aflat\u0103 \u00een centrul preg\u0103tirilor \u015fi desf\u0103\u015fur\u0103rii Serb\u0103rilor de la Putna \u00een temporalitatea mitic\u0103, parcurs care \u00eencepe \u00een momentul Putna (1871) \u015fi se \u00eencheie \u00een momentul celei din urm\u0103 manifest\u0103ri a creativit\u0103\u0163ii lui Eminescu, \u00een anul 1883. Traseul, orientat de imperativul destinului fiin\u0163ei rom\u00e2ne\u015fti, \u00een plan spiritual \u2013 al identit\u0103\u0163ii specifice \u015fi, \u00een plan istoric, este marcat \u00een moduri diferite de portretul lui \u015etefan cel Mare<\/strong> \u00een crea\u0163ia poetic\u0103 \u015fi \u00een publicistic\u0103, perceput \u00een perspectiv\u0103 poetic\u0103, \u00een perspectiv\u0103 mitic\u0103 \u015fi \u00een perspectiv\u0103 sacr\u0103.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Prima ipostaz\u0103 a portretului, portretul istoric, s\u0103-i spunem, are o importan\u0163\u0103 aparte, semnificativ\u0103. Este portretul din Cronica <\/strong>lui Grigore Ureche, interpretat de Eminescu, probabil, pentru prima dat\u0103 din punct de vedere estetic \u015fi \u00eenscris \u00een perspectiv\u0103 universal\u0103, \u00een sus\u0163inerea locului privilegiat, specific, pe care \u00eel are arta \u00een curgerea universal\u0103 a timpului \u015fi \u00een descifrarea adev\u0103rului, pe temeiul distinc\u0163iei \u00eentre adev\u0103rul vremelnic<\/em> al fiin\u0163ei umane \u00een istorie \u015fi adev\u0103rul etern<\/em> al fiin\u0163ei umane \u00een Absolut:<\/p>\n\n\n\n

\u201eCu greu pricepe o minte de r\u00e2nd c\u0103 nu este \u00een lumea aceasta nici o stare de lucruri \u015fi nici un adev\u0103r social vecinic. Precum via\u0163a consist\u0103 din mi\u015fcare, a\u015fa \u015fi adev\u0103rul social, oglinda realit\u0103\u0163ii este de-a pururea \u00een mi\u015fcare. Ceea ce azi e adev\u0103rat m\u00e2ine e \u00eendoielnic \u015fi pe roata acestei lumi nu suie \u015fi coboar\u0103 numai sor\u0163ile omene\u015fti ci \u015fi ideile. \u00cen aceast\u0103 curgere ob\u015fteasc\u0103 a \u00eemprejur\u0103rilor \u015fi a oamenilor st\u0103 locului numai arta, adic\u0103, ciudat lucru, nu ceea ce e-n folosul oamenilor, ci ceea ce este spre petrecerea lor. Citim azi cu pl\u0103cere versurile b\u0103tr\u00e2nului Omer, cu care petreceau odat\u0103 neamurile de ciobani din Grecia, \u015fi imnele din Rig-Veda<\/strong>, pe care p\u0103storii Indiei le \u00eendreptau luminei \u015fi puterilor naturei, pentru a le l\u0103uda \u015fi a cere de la d\u00e2nsele iarb\u0103 \u015fi turme de vite. Tot a\u015fa privim cu pl\u0103cere pl\u0103smuirile celui mai mare poet pe care l-au purtat p\u0103m\u00e2ntul nostru, pl\u0103smuirile lui Shakespeare, \u015fi ne bucur\u0103m de frumuse\u0163ea lor at\u00e2ta, ba poate mai mult \u00eenc\u0103 dec\u00e2t contemporanii lui, \u015fi tot astfel privim statuele lui Fidias \u015f-ale lui Praxiteles, icoanele lui Rafael, \u015fi ascult\u0103m muzica lui Palestrina. Tot astfel ne bucur\u0103 portretul pe care-l face Grigorie Ureche Vornicul lui \u015etefan Voievod Cel Mare, \u00eenc\u00e2t sim\u0163im \u015fi azi pl\u0103cere citind ce vrednic \u015fi cu v\u00e2rtute rom\u00e2n a fost M\u0103ria Sa.\u201d \u2013 Icoane vechi \u015fi Icoane nou\u0103 \u2013 B\u0103tr\u00e2nii \u015fi tinerii<\/strong><\/em> (Timpul,<\/strong> dec. 1877) (O. X, p. 22-23)<\/p>\n\n\n\n

Acestui portret al personalit\u0103\u0163ii istorice a lui \u015etefan cel Mare, revelat \u00een suita de articole consacrate Basarabiei (Basarabia,<\/em><\/strong> Timpul, 1878, numerele 3, 4, 7, 8, 10, 14; O. X., pp. 56-70) \u2013 \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu ap\u0103rarea libert\u0103\u0163ii na\u0163ionale prin cet\u0103\u0163ile din triunghiul Cetatea Hotin \u2013 Cetatea Alb\u0103 \u2013 Chilia: \u201eHotarul nord-extrem Chilia \u2013 gura Dun\u0103rii \u2013 Cetatea Alb\u0103 \u2013 gura Nistrului \u015fi tot teritoriul dintre liniile ce-am putea trage \u00eentre ele a fost al nostru \u015fi este de drept al nostru \u015fi ast\u0103zi, c\u0103ci nu nou\u0103 ni s-a luat, nu cu noi s-au b\u0103tut ru\u015fii, nu p\u0103m\u00e2ntul nostru l-au putut ceda turcii.\u201d<\/em> (O. X, p. 59), i se adaug\u0103 portretul \u00eenscris \u00eentr-o perspectiv\u0103 mitic\u0103, marcat\u0103 \u00een mod semnificativ de desf\u0103\u015furarea manifest\u0103rilor de la Putna.<\/p>\n\n\n\n

Anterior momentului Putna, \u015etefan cel Mare este prezent \u00een crea\u0163ia poetic\u0103 eminescian\u0103 \u00een Epigonii <\/em><\/strong>(1870), \u00een Povestea<\/em><\/strong> (1869) \u015fi \u00een crea\u0163ia teatral\u0103 (Mira<\/em><\/strong>).<\/p>\n\n\n\n

\u00cen timpul manifest\u0103rilor de la Putna este de situat \u2013 pozi\u0163ie \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat\u0103 de Zoe Dumitrescu-Bu\u015fulenga \u2013 modul de a fi al unui portret al lui \u015etefan cel Mare, \u00een care miticul \u015fi sacrul se suprapun printr-o rela\u0163ie \u00eenc\u0103rcat\u0103 de semnifica\u0163ii \u00eentre chipul Voievodului \u2013 expresie a unor profunde tr\u0103iri interioare \u2013 \u015fi coroana.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Prin coroana<\/strong> voievodal\u0103, Eminescu deschide perspectiva sacr\u0103 \u00een care este \u00eenscris domnul \u2013 exponent al propriului neam \u2013 \u00een raportul dintre fiin\u0163a uman\u0103 (umanitate \u015fi na\u0163ionalitate) \u015fi divinitate:<\/p>\n\n\n\n

\u201eLa Putna, un c\u0103lug\u0103r b\u0103tr\u00e2n mi-a ar\u0103tat locul \u00eenl\u0103untrul bisericii \u00een care st\u0103tea odat\u0103 aninat portretul original al lui \u015etefan Vod\u0103. Dup\u0103 original, el au fost mic de stat, dar cu umere largi, cu fa\u0163a mare \u015fi lung\u0103rea\u0163\u0103, cu fruntea lat\u0103, ochii mari pleca\u0163i \u00een jos. Smad \u015fi \u00eeng\u0103lbenit la fa\u0163\u0103, p\u0103rul capului lung \u015fi negru acoperea umerii \u015fi c\u0103dea pe spate. C\u0103ut\u0103tura era trist\u0103 \u015fi ad\u00e2nc\u0103, ca \u015fi c\u00e2nd ar fi fost cuprins de o stranie g\u00e2ndire… Coroana lui avea deasupra, \u00een mijloc, crucea toat\u0103 de aur, \u00eempodobit\u0103 cu cinci pietre nestimate. Sub crucea coroanei urmau Duhul sf\u00e2nt, apoi Dumnezeu Tat\u0103l, cu dreapta binecuv\u00e2nt\u00e2nd, cu st\u00e2nga \u0163iind globul p\u0103m\u00e2ntului, pe cercul de margine al coroanei un r\u00e2nd de pietre scumpe de jur \u00eemprejur. \u00cembr\u0103cat era Vod\u0103 \u00eentr-un strai mohor\u00e2t cu guler de aur, iar de g\u00e2t \u00eei at\u00e2rna un engolpion din pietre \u015fi m\u0103rg\u0103ritare. C\u00e2mpul portretului era albastru, \u00een dreapta \u015fi \u00een st\u00e2nga chipului perdele ro\u015fii.\u201d<\/em> (O. IX, p. 431)<\/p>\n\n\n\n

Prin aceast\u0103 imagine complex\u0103 \u2013 mai mult dec\u00e2t \u00een semnifica\u0163ia originar\u0103 a coroanei <\/strong>\u2013 transcenderea lumii fenomenale, \u00een\u0103l\u0163area spre divinitate, orientarea spre Absolut \u2013 coroana lui \u015etefan cel Mare<\/strong> \u2013 crea\u0163ie eminescian\u0103, \u00eenscris\u0103 \u015fi \u00een perspectiva deschis\u0103 de legenda despre via\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 moarte \u015fi tinere\u0163e f\u0103r\u0103 b\u0103tr\u00e2ne\u0163e<\/em>, atribut definitoriu cu rezonan\u0163e mitice, al identit\u0103\u0163ii na\u0163ionale, \u00eendrept\u0103\u0163e\u015fte perceperea lui \u015etefan cel Mare ca m\u00e2ntuitor al fiin\u0163ei istorice a neamului \u00een raport cu Iisus Hristos, m\u00e2ntuitor al fiin\u0163ei umane. Apropierea este prezent\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een textele preg\u0103tind manifest\u0103rile de la Putna: Crist a \u00eenvins cu litera de aur a adev\u0103rului \u015fi a iubirei, \u015etefan cu spada cea de fl\u0103c\u0103ri a dreptului.<\/em> (O. XVI, p. 32) \u015fi se va reg\u0103si \u00een nucleul semantic al ultimelor dou\u0103 prezen\u0163e ale lui \u015etefan cel Mare \u00een crea\u0163ia lui Eminescu \u2013 poezia Doina<\/em><\/strong> \u015fi comentariul \u201eSerbarea guvernamental\u0103<\/em><\/strong>\u201d (publicat \u00een Timpul<\/em>, din 18 iunie 1883), scris cu prilejul dezvelirii statuii voievodului la Ia\u015fi.<\/p>\n\n\n\n

Subliniem aici \u2013 fapt semnificativ, din aceea\u015fi perspectiv\u0103 a istoriei neamului rom\u00e2nesc \u2013 c\u0103 \u00eenceputurile poemului Doina <\/em><\/strong>dateaz\u0103 din vremea primului articol, cel publicat \u00een Curierul de Ia\u015fi<\/em>, din 30 sept., 1877, \u00een care este invocat\u0103 \u00eent\u00e2mplarea de la Putna din noaptea uciderii lui Grigore Ghica Voievod; \u00een articol Eminescu denun\u0163\u0103 r\u0103pirea Bucovinei \u015fi reproduce c\u00e2teva versuri din crea\u0163ia popular\u0103, reprezent\u00e2nd o posibil\u0103 prim\u0103 etap\u0103 \u00een procesul devenirii acestui poem prin care Eminescu \u00ee\u015fi asum\u0103 condi\u0163ia fiin\u0163ei na\u0163ionale: \u015ei e plin\u0103 de str\u0103ini\/ Ca iarba de m\u0103r\u0103cini\/ \u015ei e plin\u0103 de du\u015fmani\/ Ca r\u00e2ul de bolovani.\/ Iar mila str\u0103inului\/ E ca umbra spinului\/ C\u00e2nd vrei ca s\u0103 te umbre\u015fti\/ Mai tare te dogore\u015fti. <\/em>(O. IX, p. 431)<\/p>\n\n\n\n

Istoria poemului continu\u0103 dup\u0103 r\u0103pirea Bucovinei \u015fi se definitiveaz\u0103 \u00een preajma sau poate chiar pentru inaugurarea statuii lui \u015etefan cel Mare la Ia\u015fi, \u00een 1883. Procesul de definitivare trece prin a\u015fezarea \u00een pagina de manuscris a poeziei Doina <\/em><\/strong>\u00een prelungirea mar\u015fului La arme!:<\/em><\/strong> Auzi departe strig\u0103 slabii \/ \u015ei asupri\u0163ii c\u0103tre noi \/ E glasul bl\u00e2ndei Basarabii \/ Ajuns\u0103-n ziua de apoi\/ \u015ei sora noastr\u0103 cea mezin\u0103\/ Gem\u00e2nd sub cnutul de calmuc\/ Legat\u0103-n lan\u0163uri a ei m\u00e2n\u0103\/ De \u015ftreang \u0163in\u00e2nd-o ei o duc \/ Murit-au… poate numai doarme\/ \u015e-a\u015fteapt\u0103 moartea de la c\u00e2ni.\/ La arme,\/ La arme, dar, rom\u00e2ni!<\/em>(O. XV, p. 964) \u015fi prin variante-trepte spre asumarea destinului istoric al neamului: \u015etefan, \u015etefan, Domn viteaz \/ Cum de nu mai vii tu azi?\/ De la Nistru p\u00e2n\u2019 la Tisa\/ Tot rom\u00e2nul pl\u00e2nge-\u0163i-s-a\/ C\u0103 nu mai poate r\u0103zbate\/ De-at\u00e2ta str\u0103in\u0103tate, De la Nistru p\u00e2n\u2019 la Tisa\/ Tot rom\u00e2nul pl\u00e2nge-mi-<\/strong>se (pl\u00e2nsu-mi<\/strong>-s-a)<\/em> (O. III, pp. 12-13)<\/p>\n\n\n\n

Invocarea lui \u015etefan cel Mare \u015fi a Putnei se concentreaz\u0103 acum \u00een semantica verbului a m\u00e2ntui:<\/em><\/strong> \u015etefane, M\u0103ria Ta,\/ Tu la Putna nu mai sta,\/ Las\u2019 arhimandritului,\/ Toat\u0103 grija schitului\/ Las\u0103 grija sfin\u0163ilor\/ \u00cen sama p\u0103rin\u0163ilor,\/ Clopotele s\u0103 le trag\u0103\/ Ziua-ntreag\u0103, noaptea-ntreag\u0103\/ Doar s-a-ndura Dumnezeu\/ Ca s\u0103-\u0163i m\u00e2ntui<\/strong> neamul t\u0103u.\u201d<\/em> (O. I, p. 183).<\/p>\n\n\n\n

Voievodul este rechemat \u00een istorie, pentru salvarea neamului, din aceea\u015fi perspectiv\u0103 a \u00een\u0163elegerii unei confund\u0103ri absolute \u00eentre domn \u015fi popor, \u015fi a integr\u0103rii fiin\u0163ei neamului \u00een raporturi definitive cu fiin\u0163a lumii \u2013 reprezentat\u0103 de fire:<\/p>\n\n\n\n

Tu te-nal\u0163\u0103 din morm\u00e2nt\/ S\u0103 te-aud din corn sun\u00e2nd\/ \u015ei Moldova adun\u00e2nd.\/ De-i suna din corn odat\u0103\/Ai s-aduni Moldova toat\u0103,\/ De-i suna de dou\u0103 ori\/ \u00ce\u0163i vin codri-n ajutor.\/ De-i suna a treia oar\u0103\/ To\u0163i du\u015fmanii or s\u0103 piar \/ Din hotar\u0103 \u00een hotar\u0103.\/ \u00cendr\u0103gi-i-ar ciorile\/ \u015ei sp\u00e2nzur\u0103torule<\/em>!\u201d (O. I, p. 183)<\/p>\n\n\n\n

Poemul Doina <\/strong>avea s\u0103 fie citit de Eminescu numai la Junimea<\/em><\/strong>, adunat\u0103 din nou la Ia\u015fi, \u00een seara precedent\u0103 \u201eserb\u0103rii guvernamentale\u201d, \u00een denumirea dat\u0103 de reporter \u00een materialul publicat \u00een Timpul <\/em>din 18 iunie 1883, text purt\u00e2nd amprenta for\u0163ei stilistice a publicistului, care situeaz\u0103 \u00een antitez\u0103 imaginea Voievodului \u2013 ap\u0103r\u0103tor al fiin\u0163ei neamului rom\u00e2nesc \u2013 \u015fi imaginea demagogiei politice.<\/p>\n\n\n\n

Portretului \u00eenc\u0103rcat de simboluri \u015fi de mai multe sugestii de semnificare \u2013 prin structura coroanei \u015fi prin privirea \u00eentoars\u0103 spre l\u0103untrul fiin\u0163ei \u2013 \u00eei iau locul aici tr\u0103s\u0103turile unui portret hieratic, prin care \u015etefan este a\u015fezat \u00een spa\u0163iul sacrului, ap\u0103r\u0103tor al cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii \u015fi av\u00e2nd atributele m\u00e2ntuitorului \u2013 prin metafora luminii, \u00een opozi\u0163ie cu imaginea-pamflet a politicienilor v\u00e2nz\u0103tori de \u0163ar\u0103, st\u0103p\u00e2ni pe fraza sfor\u0103itoare:<\/p>\n\n\n\n

Tu<\/em><\/strong> care de patruzeci de ori, \u00een patruzeci de b\u0103t\u0103lii, te-ai aruncat \u00een r\u00e2ndul \u00eent\u00e2i al o\u015ftirii, c\u0103ut\u00e2nd martiriul pentru \u0163ar\u0103<\/strong>, ascul\u0163i oameni pentru cari patria \u015fi na\u0163ionalitatea sunt o marf\u0103 pe care-o precupe\u0163esc<\/strong>?<\/em><\/p>\n\n\n\n

Tu, ale c\u0103rui raze<\/em><\/strong> ajung p\u00e2n\u0103 la noi ca \u015fi acelea ale unui soare ce de mult s-a stins, dar a c\u0103rui lumin\u0103 <\/strong>c\u0103l\u0103tore\u015fte \u00eenc\u0103 mii de ani prin univers dup\u0103 stingerea lui;tu, care, \u00eensu\u0163i nemuritor, ai crezut \u00een nemurire \u015fi, lumin\u0103 din lumin\u0103<\/strong>, ai crezut \u00een Dumnezeul luminii, s-ascul\u0163i pe ace\u015fti oameni incapabili de adev\u0103r \u015fi de dreptate, pe ace\u015fti trafican\u0163i de credin\u0163e \u015fi de sim\u0163iri?<\/strong><\/em> (XIII, p. 317) (N.R. \u2013 Fragmente din interven\u0163ia autorului la Colocviul Tradi<\/em>\u0163<\/em>ie spiritual<\/em>\u0103 <\/em>rom\u00e2neasc<\/em>\u0103 \u015f<\/em>i<\/em> deschidere spre universal<\/em>, \u00eenchinat memoriei acad. Zoe Dumitrescu-Bu\u015fulenga \u2013 Maica Benedicta, Putna, 2007)<\/p>\n\n\n\n

Dumitru IRIMIA<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

BIBLIOGRAFIE<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Mihai Eminescu, Opere<\/strong> (Edi\u0163ia critic\u0103 \u00eentemeiat\u0103 de Perpessicius \u015fi continuat\u0103 de P. Cre\u0163ia \u015fi D. Vatamaniuc): vol. I, Funda\u0163ia pentru Literatur\u0103 \u015fi Art\u0103 \u201eRegele Carol II\u201d, Buc, 1939; vol. III, Funda\u0163ia Regele Mihai, Buc, 1944; vol. IV, Ed. Acad. R P R, Buc, 1952; vol. VII, Ed. Acad. R S R, Buc, 1977; vol. VIII, Ed. Acad. R S R, Buc, 1988; vol. IX, Ed. Acad. R S R, Buc, 1980; vol. X, Ed. Acad. R S R, Buc, 1989; vol. XII, Ed. Acad. R S R, Buc, 1985; vol. XIII,Ed. Acad. R S R, Buc, 1985; vol. XIV, Ed. Acad. R S R, Buc, 1983; vol. XV, Ed. Acad. Rom, Buc, 1993; vol. XVI, Ed. Acad. R S R, Buc, 1989; (Trimiterile la aceast\u0103 edi\u0163ie se fac prin siglele O. I, III, XV etc., cu indicarea paginii.)<\/p>\n\n\n\n

Mihai Eminescu, Despre cultur\u0103 \u015fi art\u0103<\/strong> (edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 de D. Irimia), Editura Junimea, Ia\u015fi, 1970;<\/p>\n\n\n\n

Zoe Dumitrescu-Bu\u015fulenga, Eminescu, Via\u0163\u0103. Oper\u0103. Cultur\u0103<\/strong>, Editura Eminescu, Bucure\u015fti, 1989;<\/p>\n\n\n\n

Ioan Slavici, Amintiri<\/strong>, Editura pentru Literatur\u0103, Bucure\u015fti, 1967.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen scrisoarea adresat\u0103 de la Viena lui Iacob Negruzzi, la 4\/16 septembrie 1870, studentul Mihai Eminescu \u00ee\u015fi dezv\u0103luia una din tr\u0103s\u0103turile care va r\u0103m\u00e2ne o constant\u0103 a personalit\u0103\u0163ii sale: imposibilitatea de a r\u0103m\u00e2ne \u00een afara evenimentelor politice ale timpului, pe…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[18,439],"tags":[],"class_list":["post-20918","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-eveniment","category-nmarul-236"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20918","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20918"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20918\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20921,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20918\/revisions\/20921"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20918"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20918"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20918"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}