{"id":20999,"date":"2021-03-09T14:34:15","date_gmt":"2021-03-09T14:34:15","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=20999"},"modified":"2021-03-09T14:34:15","modified_gmt":"2021-03-09T14:34:15","slug":"crestinismul-intre-dogme-schisme-si-reforme-ii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/nihil-sine-deo\/crestinismul-intre-dogme-schisme-si-reforme-ii\/","title":{"rendered":"Cre\u015ftinismul \u00eentre dogme, schisme \u015fi reforme (II)"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n

Dup\u0103 cum afirmam \u00een materialul anterior, nu inten\u0163ionez s\u0103 prezint o \u201elec\u0163ie\u201d de istorie, ci s\u0103 explic unele evenimente care s-au derulat \u00een decursul celor dou\u0103 milenii de cre\u015ftinism \u015fi care au condus spre scindarea Bisericii Cre\u015ftine \u00een mai multe culte \u015fi grup\u0103ri religioase (ortodox, romano-catolic, greco-catolic, protestante, neoprotestante etc.).<\/p>\n\n\n\n

Marea Schism\u0103 din 16 iulie 1054 a reprezentat consecin\u0163a accentu\u0103rii treptate a divergen\u0163elor dintre Biserica Romei \u015fi cea din Constantinopol. \u00cencep\u00e2nd din secolul al V-lea, s-a ad\u00e2ncit pr\u0103pastia dintre Biserica latin\u0103 \u015fi cea greac\u0103. Biserica greac\u0103 este legat\u0103 de puterea bizantin\u0103, iar papalitatea manifesta o atitudine politic\u0103 \u00eempotriva \u00eemp\u0103ratului de la Constantinopol. Ambii lideri religiosi (patriarhul de la Constantinopol \u015fi papa de la Roma) se considerau conduc\u0103torii \u00eentregii lumi cre\u015ftine. Episcopii Romei \u015fi-au luat titlul de \u201epap\u0103\u201d, intervenind \u00een jurisdic\u0163iile altor episcopi din Apus. Patriarhiul de la Constantinopol \u00ee\u015fi ia, din secolul al VI-lea, titlul de patriarh ecumenic (universal), titlu care p\u00e2n\u0103 atunci apar\u0163inuse exclusiv Papalit\u0103\u0163ii.<\/p>\n\n\n\n

Astfel se poate vorbi, pe de o parte, de cauze de ordin politico-religios iar, pe de alt\u0103 parte, de cauze dogmatice (privind \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura de credin\u0163\u0103) \u015fi cultural. \u00cen anul 800, odat\u0103 cu \u00eencoronarea ca \u00eemp\u0103rat roman a lui Carol cel Mare, Europa cre\u015ftin\u0103 devine bicefal\u0103, din punct de vedere politic. At\u00e2t Carol cel Mare, c\u00e2t \u015fi \u00eemp\u0103ratul de la Constantinopol pretindeau c\u0103 sunt succesorii vechilor \u00eemp\u0103ra\u0163i romani, av\u00e2nd astfel dreptul la mo\u015ftenirea teritorial\u0103 roman\u0103. Totodat\u0103, diferen\u0163ele culturale se ad\u00e2ncesc: \u00een Orient nu se cuno\u015ftea limba latin\u0103, iar Occidentul nu vorbea limba greac\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen secolele IX-X, cele dou\u0103 centre religioase s-au aflat \u00eentr-o competi\u0163ie privind evanghelizarea lumii slave din Europa de Est \u015fi Sud-Est. Dup\u0103 ce slavii din zona Bulgariei, Serbiei \u015fi Rusiei au intrat \u00een sfera Constantinopolului, Biserica Oriental\u0103, mai puternic\u0103, nu a mai acceptat suprema\u0163ia Romei.<\/p>\n\n\n\n

Divergen\u0163ele liturgice \u015fi doctrinare vor separa \u015fi mai mult cele dou\u0103 Biserici. \u00cen multe aspecte, pentru r\u0103s\u0103riteni, schimbarea ritualului echivaleaz\u0103 cu schimbarea credin\u0163ei. Existau patru divergen\u0163e majore. \u00cen primul r\u00e2nd, cea legat\u0103 de adaosul Filioque<\/em>, introdus \u00een formularea Simbolului de Credin\u0163\u0103 (Crezul cre\u015ftin, alc\u0103tuit la primele dou\u0103 sinoade ecumenice: Niceea, \u00een anul 325 \u015fi Constantinopol 381). \u00cen articolul VIII din Crez<\/em>, m\u0103rturisim: \u201e\u015ei \u00eentru Duhul Sf\u00e2nt, Domnul de via\u0163\u0103 F\u0103c\u0103torul, Care din Tat\u0103l purcede, Cel ce \u00eempreun\u0103 cu Tat\u0103l \u015fi cu Fiul este \u00eenchinat \u015fi sl\u0103vit, Care a gr\u0103it prin prooroci<\/em>.\u201d Dup\u0103 sinodul local desf\u0103\u015furat la Toledo \u00een anul 589, apusenii au introdus \u00een acest articol formula conform c\u0103reia Duhul Sf\u00e2nt purcede \u015fi de la Fiul<\/em> (Filioque). Cea de-a doua diferen\u0163\u0103 consta \u00een r\u00e2nduiala tainei \u00eemp\u0103rt\u0103\u015faniei: folosirea azimei (p\u00e2ine nedospit\u0103) \u00een vest \u015fi a p\u00e2inii dospite \u00een est. Celibatul preo\u0163ilor, obligatoriu \u00een Occident, \u00een timp ce preo\u0163ii Bisericii R\u0103s\u0103ritene se puteau c\u0103s\u0103tori (o singur\u0103 dat\u0103, \u00eenainte de a fi hirotoni\u0163i), a reprezentat al treilea punct divergent. Ulterior (secolele XII-XIII), se va ad\u0103uga \u015fi problema purgatoriului (loc intermediar \u00eentre rai \u015fi iad, unde, dup\u0103 moartea omului, sufletele stau o perioad\u0103 pentru a se purifica \u015fi a putea ajunge, ulterior, \u00een rai), concept pe care cre\u015ftinii ortodoc\u015fi nu \u00eel accept\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen anul 1050, bizantinii din sudul Italiei au fost for\u0163a\u0163i de normanzi s\u0103 se conformeze practicilor latine. Patriarhul de la Constantinopol, Mihail Cerularie (1000-1058), r\u0103spunde prin a cere bisericilor latine din ora\u015f s\u0103 adopte practicile bizantine, renun\u0163\u00e2nd la adaosul Filioque \u015fi la folosirea azimei la \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fanie. Urmarea refuzului acestora, patriarhul \u00eenchide toate bisericile latine din capitala imperiului, \u00een anul 1053. Ulterior va adopta o atitudine mai conciliant\u0103 \u015fi accept\u0103 o discu\u0163ie cu Papa Leon al IX-lea (1002-1054) al Romei, care, \u00een anul 1054, trimite la Constantinopol, o delega\u0163ie condus\u0103 de Cardinalul Humbert de Silva Candida (1000-1061), pentru a negocia \u015fi aplana situa\u0163ia creat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Pe l\u00e2ng\u0103 tensiunile deja existente, personalitatea celor trei reprezentan\u0163i (patriarhul Mihail Cerularie, Papa Leon al IX-lea \u015fi cardinalul Humbert) implica\u0163i a creat o conjunctur\u0103 favorabil\u0103 rupturii. Papalitatea era puternic\u0103 deoarece \u00ee\u015fi recuperase for\u0163ele \u015fi autoritatea dup\u0103 reforma generat\u0103 de mi\u015fcarea de la Cluny, iar patriarhul Mihail Cerularie era un om ambi\u0163ios \u015fi influent, ceea ce oferea \u015fanse minime ca \u00eent\u00e2lnirea s\u0103 duc\u0103 la \u00een\u0163elegerea celor dou\u0103 biserici.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 prima \u00eent\u00e2lnire cu delega\u0163ia papal\u0103, Mihail Cerularie a refuzat s\u0103 mai negocieze, fiind afectat de comportamentul membrilor delega\u0163iei cu care nu ajunsese la consens. Cardinalul Humbert r\u0103spunde prin ob\u0163inerea unei bule de excomunicare \u00eempotriva patriarhului, care a fost aruncat\u0103 pe Sf\u00e2nta Mas\u0103 din altarul catedralei Sf\u00e2nta Sofia din Constantinopol, \u00een data de 16 iulie 1054. Astfel, patriarhul bizantin \u015fi credincio\u015fii Bisericii Orientale au fost excomunica\u0163i de c\u0103tre pap\u0103. La r\u00e2ndul s\u0103u, patriarhul Mihail Cerularie a convocat un sinod pe data de 24 iulie 1054, \u00een cadrul c\u0103ruia a rostit anatema \u00eempotriva papei Leon al IX-lea, a cardinalului Humbert \u015fi membrilor delega\u0163iei. Astfel, Biserica Cre\u015ftin\u0103 s-a scindat \u00een Biserica Apusean\u0103 (numit\u0103 ulterior, Romano-Catolic\u0103) \u015fi Biserica R\u0103s\u0103ritean\u0103 (Ortodox\u0103). Vina pentru care s-a ajuns la aceast\u0103 ruptur\u0103, \u015fi-au aruncat-o reciproc, occidentalii \u015fi orientalii, chiar dac\u0103 fiecare parte a avut propria \u201econtribu\u0163ie\u201d.<\/p>\n\n\n\n

De\u015fi ruptura dintre cele dou\u0103 biserici nu a fost con\u015ftientizat\u0103 imediat, iar ulterior au existat mai multe \u00eencerc\u0103ri de refacere a unit\u0103\u0163ii de credin\u0163\u0103, consecin\u0163ele Schismei se resimt p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi. (va urma<\/em>).<\/p>\n\n\n\n

Dr. Mihai FLOROAIA<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dup\u0103 cum afirmam \u00een materialul anterior, nu inten\u0163ionez s\u0103 prezint o \u201elec\u0163ie\u201d de istorie, ci s\u0103 explic unele evenimente care s-au derulat \u00een decursul celor dou\u0103 milenii de cre\u015ftinism \u015fi care au condus spre scindarea Bisericii Cre\u015ftine \u00een mai multe…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[22,440],"tags":[],"class_list":["post-20999","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-nihil-sine-deo","category-numarul-237"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20999","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20999"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20999\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21001,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20999\/revisions\/21001"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20999"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20999"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20999"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}