{"id":21005,"date":"2021-03-09T14:40:06","date_gmt":"2021-03-09T14:40:06","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=21005"},"modified":"2021-03-09T14:40:06","modified_gmt":"2021-03-09T14:40:06","slug":"vatra-parinteasca","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/studii-si-sinteze\/vatra-parinteasca\/","title":{"rendered":"Vatra p\u0103rinteasc\u0103"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Se spune c\u0103 ar exista pe p\u0103m\u00e2nt \u015fi popoare care nu au sentimentul locului de origine. Prin simplul fapt c\u0103 progeniturile au fost concepute \u00een eprubete, iar acestea din urm\u0103 plasate \u00een imponderabilitate pre\u0163 de \u015fapte luni, urm\u0103torii \u015fapte ani fiind afecta\u0163i de p\u0103rin\u0163i \u2013 robo\u0163i. Mutan\u0163ii nu mai posed\u0103 memoria edenic\u0103. Iar \u00eensemnul vetrei pentru ei nu mai este unul convertibil, existen\u0163ial, spiritual.<\/p>\n\n\n\n

Cu o alt\u0103 ocazie vorbeam despre destinul unui emigrant moldovean, devenit \u00een scurt timp, peste ocean, milionar. O ducea bine \u00een plan socio-economic, \u00eens\u0103 deficitul l\u0103untric, sufletesc i-a transformat existen\u0163a \u00eentr-un chin veritabil…<\/p>\n\n\n\n

Este oare acest sentiment al vetrei p\u0103rinte\u015fti ceva la fel de inexplicabil cum e dorul, de pild\u0103? Deun\u0103zi, acas\u0103 la Dumenii mei, discutam cu tat\u0103l meu, la venerabila v\u00e2rst\u0103 de 94 ani, \u00een timp ce focul \u00een vatr\u0103 se f\u0103cuse jar, iar o str\u0103nepoat\u0103 \u00eencerca s\u0103 memoreze acest cuv\u00e2nt: vatr\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u2013 Ca s\u0103 vezi, Toadere, \u00een casa asta b\u0103tr\u00e2neasc\u0103 s-a mai p\u0103strat vatra de demult. Asta \u00eenseamn\u0103 un loc g\u00e2ndit anume pentru a face focul \u00een cas\u0103, lipit cu un strat gros de lut. Prin p\u0103r\u0163ile noastre vatra era situat\u0103 \u00een locul din spate al tinzii, pe o temelie din piatr\u0103 sau din p\u0103m\u00e2nt. Pe vatra \u00een\u0103l\u0163at\u0103 se construie\u015fte cuptorul, iar la gura lui \u2013 hornul. Toat\u0103 via\u0163a familiei se \u0163ine pe aceste elemente existen\u0163iale \u2013 vatra, cuptorul \u015fi hornul. Acest loc vital asigur\u0103 \u00eenc\u0103lzirea \u00eenc\u0103perii, g\u0103titul m\u00e2nc\u0103rii \u015fi, \u00een trecut, era \u015fi o surs\u0103 de iluminat \u00een orele serii. Peretele din tind\u0103 avea prev\u0103zut\u0103 o deschiz\u0103tur\u0103 pe unde intra \u015fi ie\u015fea m\u00e2\u0163a.<\/p>\n\n\n\n

Vatra este \u015fi locu\u015forul ap\u0103rat de unul sau doi pere\u0163i, dintre plit\u0103 \u015fi horn, \u00een care poate intra femeia care g\u0103te\u015fte, se poate a\u015feza la cald un b\u0103tr\u00e2n sau un copil; la fel \u015fi suprafa\u0163a plan\u0103 care prelunge\u015fte cuptorul \u00een afar\u0103 \u015fi pe care se poate \u015fedea sau dormi (absolut paradoxal c\u0103 unii moldoveni din cale afar\u0103 de \u201einventivi\u201d la un moment i-au zis \u015fi \u201elejanc\u0103\u201d, \u015ftim noi sub influen\u0163a cui); \u00een sf\u00e2r\u015fit \u015fi acea parte din l\u0103untrul cuptorului de p\u00e2ine unde se face focul \u015fi pe care se sprijin\u0103 boltitura.<\/p>\n\n\n\n

Vatra semnific\u0103 locul stabil, c\u0103min, casa unde te-ai n\u0103scut, cuibul p\u0103rintesc. Dar vatr\u0103 mai \u00eenseamn\u0103 \u015fi un anumit teritoriu din mo\u015fia satului. La vatra satului se adun\u0103 cu anumite prilejuri \u00eentreaga colectivitate, aici se desf\u0103\u015foar\u0103 horele de s\u0103rb\u0103toare, jocul de hram, nedeile \u015fi t\u00e2rgurile de peste an etc.<\/p>\n\n\n\n

\u015ei \u00eemi dest\u0103inui tata cum, pribeag prin Europa, fiindc\u0103 a ajuns cu r\u0103zboiul p\u00e2n\u0103 la Berlin, g\u00e2ndul \u00eei era acas\u0103, la vatr\u0103. Mul\u0163i cons\u0103teni au murit cu imaginea din urm\u0103 a vetrei \u015fi a celor dragi. Fiindc\u0103 a\u015fa suntem noi, rom\u00e2nii, nu umbl\u0103m cu \u015fatra \u00een c\u0103ru\u0163\u0103 \u015fi nu jinduim la vatra altora. Suntem statornici pe aceste locuri, iar convie\u0163uirea de milenii \u00een aceea\u015fi vatr\u0103 sfin\u0163e\u015fte numele unui deal sau v\u0103i, st\u00e2nci, ape. Vatra \u015fi mo\u015fia satului sunt pentru cons\u0103tenii mei no\u0163iuni sacre.<\/p>\n\n\n\n

A pierde vatra e ca \u015fi cum ai pierde totul. La noi \u00een\u0163elesul de vatr\u0103 este de nedesp\u0103r\u0163it de ceea ce numim datin\u0103 sau obicei, tradi\u0163ie. Copil\u0103ria cu basmele buneilor constituie temelia acestei ima\u00adgini a vetrei \u2013 locul unde te-ai n\u0103scut, ai fost fericit, ai tr\u0103it clipele dulci f\u0103r\u0103 griji \u015fi necazuri. Cei ridica\u0163i de la vatr\u0103, m\u00e2na\u0163i cu for\u0163a pe alte meleaguri, i-au dus dorul, fiindc\u0103 a pierde vatra e ca \u015fi cum ai pierde totul.<\/p>\n\n\n\n

Anume de aici, de la vatr\u0103, ne alegeam cu acea rezerv\u0103 de for\u0163\u0103 invizibil\u0103, de energie \u015fi credin\u0163\u0103 \u2013 c\u0103l\u0103uzitoare \u015fi ocrotitoare. Numai la noi se spune din timpuri imemorabile c\u0103 soldatul s-a \u00eentors la vatr\u0103, nu pur \u015fi simplu acas\u0103 \u2013 a fost l\u0103sat la vatr\u0103, ce \u00eenseamn\u0103 incomensurabil mai mult ca valoare semantic\u0103 \u015fi mai ales spiritual\u0103.<\/p>\n\n\n\n

De c\u00e2nd e lumea, dup\u0103 ce tinerii se c\u0103s\u0103toresc, rudele vin \u00een ajutor la construc\u0163ia casei, s\u0103 aib\u0103 \u015fi ei vatra lor. Istoria rom\u00e2nilor cunoa\u015fte exemple c\u00e2nd vatra satului unea oamenii prin rela\u0163ii consangvine, de rudenie prin alian\u0163\u0103 \u015fi spiri\u00adtuale, d\u0103inuind chiar \u015fi o mie de ani. At\u00e2t timp c\u00e2t p\u0103m\u00e2ntul apar\u0163inea acestor familii nici fetele nu p\u0103r\u0103seau vatra \u2013 erau interesate s\u0103-\u015fi men\u0163in\u0103 \u00eentreag\u0103 zestrea cea mare \u2013 mo\u015fia, p\u0103m\u00e2ntul. \u015ei mai exist\u0103 o putere catalizatoare, aidoma unui magnet ce te \u0163ine atras la vatr\u0103 \u2013 cimitirul cu liantul s\u0103u de ve\u015fnicie, mo\u015fii, semnific\u00e2nd rosturi de origine, esen\u0163e ale fiin\u0163ei noastre etnice.<\/p>\n\n\n\n

Sinonim\u0103 cu statornicia<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cen limba italian\u0103, deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, pentru a exprima no\u0163iunea rom\u00e2neasc\u0103 de vatr\u0103 este utilizat cuv\u00e2ntul focolare, din latin\u0103 focum lares, care ar avea acela\u015fi sens prin extensie \u2013 cas\u0103 ori familie.<\/p>\n\n\n\n

Din cele mai vechi timpuri sacralitatea igneic\u0103 a vetrei ne apare \u00een rela\u0163ie cu unele semnifica\u0163ii ale cultului str\u0103mo\u015filor. Acumul\u00e2nd puterea celor defunc\u0163i, for\u0163ele miraculoase ale eroilor trecu\u0163i din via\u0163\u0103, spiritele lor unite \u00eentr-un tot ce \u00eei ap\u0103r\u0103 pe urma\u015fii urma\u015filor, pe familiile \u015fi neamul acestora, vatra este sinonim\u0103 cu statornicia.<\/p>\n\n\n\n

La str\u0103mo\u015fii no\u015ftri romani zei\u0163a Vesta era considerat\u0103 protectoarea c\u0103minului, a casei \u015fi a familiei. Romanii aveau mai multe obiceiuri legate de locul sf\u00e2nt al vetrei. Bun\u0103oar\u0103, \u00eenainte ca mireasa s\u0103 mearg\u0103 la casa mirelui, socrul mic \u00eendeplinea \u00een fa\u0163a vetrei actul de traditio<\/em>, un fel de eliberare\/ scutire de obliga\u0163iunile pe care fata le avusese p\u00e2n\u0103 atunci \u00een familia sa. Dup\u0103 aceasta urma deductio in domum<\/em>, c\u00e2nd mireasa era chemat\u0103 \u00een fa\u0163a vetrei socrilor s\u0103i \u00eempreun\u0103 cu mirele. Aici, viitorii so\u0163i efectuau ritualul confarreatio<\/em>, \u00een cadrul c\u0103ruia aduc o ofrand\u0103, vars\u0103 vin pe vatr\u0103, spun rug\u0103ciuni, m\u0103n\u00e2nc\u0103 \u00eempreun\u0103 din aceea\u015fi pr\u0103jitur\u0103. Se considera c\u0103 de acum \u00eenainte femeia are aceea\u015fi zei, acelea\u015fi rug\u0103ciuni \u015fi s\u0103rb\u0103tori ca \u015fi so\u0163ul.<\/p>\n\n\n\n

\u015ei geto-dacii practicau curent depunerea de ofrande, jertfe; dup\u0103 cum se \u015ftie, acestea f\u0103ceau parte din ritualurile magico-religioase ale cultului zalmoxian. La traci, care adorau focul sacru, acest cult era simplu: \u00eentotdeauna \u00een altarul\/vatra casei se aflau c\u0103rbuni aprin\u015fi, peste care se aduceau sacri\u00adficii: mirodenii, untdelemn, gr\u0103simea animalelor sacrificate. Fumiga\u0163ia \u00een vatr\u0103 cu s\u0103m\u00e2n\u0163\u0103 de c\u00e2nep\u0103 \u015fi alte ierburi, p\u00e2n\u0103 \u00een zilele de azi folosit\u0103 de \u0163\u0103ranii no\u015ftri, era cunoscut\u0103 \u015fi \u00een leacurile \u015fi \u00een desc\u00e2ntecele \u201elui Zalmoxis\u201d, dar \u015fi medicului grec Dioscurides, din vremea lui Nero. P\u0103cat c\u0103 elenii au \u00een\u0163eles fenomenul ca un fel de narcotizare special\u0103, \u0163in\u00e2nd loc de be\u0163ie.<\/p>\n\n\n\n

Despre \u201ec\u0103\u0163eii de vatr\u0103\u201d din Buridava dacic\u0103 \u015ftiu doar arheologii \u015fi muzeografii. \u00cen leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 cu un cult al vetrei era sacrificarea berbecilor \u015fi taurilor \u00een cinstea divinit\u0103\u0163ilor. Marginea vetrei la daci era \u00eempodobit\u0103 cu reprezent\u0103ri plastice fixe sau mobile.<\/p>\n\n\n\n

Se pare c\u0103 mitul central al mor\u0163ii creatoare, cu referin\u0163\u0103 la temeinicia construc\u0163iilor, sacrificiul, adic\u0103 jertfa ce trebuia adus\u0103 pentru ca vatra s\u0103 nu se n\u0103ruie, cunoa\u015fte o vechime multimilenar\u0103, \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputurile istoriei umanit\u0103\u0163ii, actul ca atare fiind de o sam\u0103 cu religia. Aceste ofrande erau adresate spiritului p\u0103m\u00e2ntului, \u00eengerului p\u0103zitor al casei drept un act propi\u0163iator. Prin aceasta se urm\u0103rea asigurarea bun\u0103st\u0103rii \u015fi s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii oamenilor, animalelor \u015fi recoltelor, apoi protejarea casei \u015fi a familiei de tot ce e malefic, dar, \u00een primul r\u00e2nd, probabil, r\u0103scump\u0103rarea de la spirite a locului ales care se cheam\u0103 vatr\u0103. Dac\u0103 la \u00eenceput pre\u0163ul jertfei era via\u0163a unui om, apoi umbra lui, mai t\u00e2rziu la talpa casei, la temelia construc\u0163iilor se puneau, \u00een func\u0163ie de factorii locali: pui viu\/cap de coco\u015f, usturoi, smirn\u0103, t\u0103m\u00e2ie, p\u0103r de vite, aghiazm\u0103, ulei vegetal sfin\u0163it, c\u00e2te un ou la fiecare col\u0163, \u00eens\u0103 mai ales spre r\u0103s\u0103rit, gr\u00e2u din porumb, zah\u0103r, vin, piper, c\u0103rbune \u015fi bani etc.<\/p>\n\n\n\n

Simbol al casei \u015fi familiei<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cen spa\u0163iul rom\u00e2nesc \u015fi \u00een cel balcanic \u00een genere vatra este locul cu atribu\u0163ii speciale, mai ales \u00een ciclul nup\u0163ial. Simbol al casei \u015fi familiei, la s\u0103rb\u0103torile de peste an \u015fi mai cu seam\u0103 la ajunuri, de Sf\u00e2ntul Andrei, la Cr\u0103ciun, Anul Nou, Boboteaz\u0103, vatra este unul din locurile preferate pentru a face desc\u00e2ntece \u015fi vr\u0103ji de dragoste. Chemarea celui ursit la gura sobei sau a cuptorului, deci pe vatr\u0103, adusul pe cociorv\u0103, strigarea pe horn \u015fi alte asemenea practici invoc\u0103 leg\u0103tura direct\u0103 dintre focul dragostei \u015fi jarul din vatr\u0103, rela\u0163ia dintre simbolistica erotic\u0103 \u015fi complexul magic al cultului focului.<\/p>\n\n\n\n

Ca loc impregnat de valen\u0163e magice, c\u00e2nd se preg\u0103te\u015fte de nunt\u0103 fata \u00eempodobe\u015fte cu flori, mici covora\u015fe, \u015ftergare brodate acest loc scump din cas\u0103 \u2013 vatra, la fel ca \u015fi masa, poarta, f\u00e2nt\u00e2na. O variant\u0103 a C\u00e2ntecului miresei aminte\u015fte ca aceasta s\u0103-\u015fi ia ziua bun\u0103 \u201ede la t\u0103ciunii din vatr\u0103,\/de la mam\u0103, de la tat\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n

La noi mireasa era socotit\u0103 st\u0103p\u00e2n\u0103 cu drepturi depline numai dac\u0103 la intrarea \u00een casa soacrei privea la vatr\u0103. S-a mai p\u0103strat credin\u0163a c\u0103 dac\u0103 mireasa se uit\u0103 \u00een vatr\u0103, ea va avea copii frumo\u015fi. Iar femeia gravid\u0103 n\u0103\u015ftea mai u\u015for dac\u0103 era a\u015fezat\u0103 pe vatr\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Expresii populare. Experien\u0163a popular\u0103 consemneaz\u0103 mai multe expresii care sunt generate \u00een acela\u015fi context.<\/p>\n\n\n\n

A cloci pe vatr\u0103 \u00eei ia \u00een r\u00e2s pe cei lene\u015fi, ce stau la cald pe prichici \u015fi tr\u00e2nd\u0103vesc.<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 \u0163iuie focul pe vatr\u0103, ar fi c\u0103 te vorbe\u015fte cineva de r\u0103u, \u00eei dai cu cle\u015ftele de c\u0103rbuni sau cu v\u0103traiul ca s\u0103 tac\u0103…<\/p>\n\n\n\n

A c\u0103dea cuiva \u00een vatr\u0103 \u00eenseamn\u0103 a c\u0103dea pe capul cuiva din senin, a fi oaspete nepoftit \u015fi nedorit uneori.<\/p>\n\n\n\n

A \u00eemb\u0103tr\u00e2ni \u00een vatr\u0103 la fel ca \u015fi a r\u0103m\u00e2ne cu sluta \u00een vatr\u0103 se spunea c\u00e2nd cineva r\u0103m\u00e2nea nem\u0103ritat\u0103, ajung\u00e2nd fat\u0103 b\u0103tr\u00e2n\u0103 \u00een cas\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Din timpuri str\u0103vechi fata care \u201ea gre\u015fit\u201d se ducea \u00een casa fl\u0103c\u0103ului cu pricina \u015fi se a\u015feza pe vatr\u0103. Fiindc\u0103 anume vatra era o chez\u0103\u015fie c\u0103 va fi primit\u0103 pentru p\u0103rin\u0163ii celui care a sedus-o. Deci vatra e \u015fi protectoarea c\u0103s\u0103toriei.<\/p>\n\n\n\n

Expresiile: a c\u0103dea pe vatr\u0103, a se prinde cu m\u00e2inile de vatr\u0103, au ca sinonim \u015fi \u201evinitu pi cuptiori\u201d \u00een unele locuri. Este cazul c\u00e2nd fata nu avea alt\u0103 ie\u015fire din situa\u0163ie dec\u00e2t s\u0103 urmeze calea cutumiar\u0103 str\u0103veche \u2013 s\u0103 urce pe cuptor\/vatr\u0103 \u015fi s\u0103 stea acolo p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd era acceptat\u0103 de socri. \u00cens\u0103 aceast\u0103 practic\u0103 mai cunoa\u015fte \u015fi o alt\u0103 ipostaz\u0103 \u00een Soacra cu trei nurori<\/em> a lui Ion Creang\u0103: \u201e\u00centr-o bun\u0103 diminea\u0163\u0103, feciorul mamei \u00eei \u015fi aduce o nor\u0103 pe cuptiori\u201d; e cazul c\u00e2nd feciorul \u00eendr\u0103ge\u015fte o fat\u0103 ce nu e pe placul p\u0103rin\u0163ilor s\u0103i.<\/p>\n\n\n\n

Efectu\u00e2nd un studiu comparativ al fenomenului dat la mai multe popoare, etnologul Petru Caraman relev\u0103 \u00een special valen\u0163ele protective, pe l\u00e2ng\u0103 cele punitive ale c\u0103derii pe vatr\u0103, localiz\u00e2nd obiceiul \u00een vremuri antice.<\/p>\n\n\n\n

\u015ei mai zicem noi vatra horelor, vatra doinelor, vatra viselor. S\u0103 ne p\u0103zim vatra cu toate cele c\u00e2te o definesc, astfel cum ne-o mai p\u0103streaz\u0103 satul din suflet!<\/p>\n\n\n\n

Dr. Tudor COLAC<\/em><\/strong><\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

(Preluare din Revista NATURA<\/em>, Chi\u015fin\u0103u)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Se spune c\u0103 ar exista pe p\u0103m\u00e2nt \u015fi popoare care nu au sentimentul locului de origine. Prin simplul fapt c\u0103 progeniturile au fost concepute \u00een eprubete, iar acestea din urm\u0103 plasate \u00een imponderabilitate pre\u0163 de \u015fapte luni, urm\u0103torii \u015fapte ani…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[14,440],"tags":[],"class_list":["post-21005","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-studii-si-sinteze","category-numarul-237"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21005","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21005"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21005\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21007,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21005\/revisions\/21007"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21005"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21005"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21005"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}