{"id":21068,"date":"2021-04-21T10:48:37","date_gmt":"2021-04-21T10:48:37","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=21068"},"modified":"2021-04-21T10:48:37","modified_gmt":"2021-04-21T10:48:37","slug":"rememorari-nemtene-aprilie-2021","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/rememorari-nemtene-aprilie-2021\/","title":{"rendered":"Rememor\u0103ri nem\u0163ene \u2013 aprilie 2021"},"content":{"rendered":"\n

\u25a0 2\/1938, n. C\u0103t\u0103lin-Florin Stupcanu<\/strong>, la Filioara, Agapia, Neam\u0163 (d. 26. 09. 2000, Ceahl\u0103u, Neam\u0163), profesor, ziarist. A urmat clasele primare la \u015ecoala \u201eSf\u00e2ntul Andrei\u201d din Bucure\u015fti, apoi pe cele ale \u015ecolii Elementare de B\u0103ie\u0163i Nr. 1, cele liceale la \u015ecoala Medie de B\u0103ie\u0163i Nr. 1, ambele din Piatra-Neam\u0163, \u015fi Facultatea de Istorie din Ia\u015fi (1961). Cariera didactic\u0103: \u015ecoala din Zbere\u015fti, Costi\u015fa, Neam\u0163 \u015fi \u015ecoala Nr. 1, Piatra-Neam\u0163. Ziarist la ziarele: \u201eFlac\u0103ra\u201d (1963), \u201eSteagul ro\u015fu\u201d din Bac\u0103u (1965-1968), \u201eCeahl\u0103ul\u201d (1968-1974; 1978-1982; 1989-2000). Func\u0163ii: inspector la Comitetul Jude\u0163ean de Cultur\u0103, director al Muzeului de Istorie din Piatra-Neam\u0163 (1974-1978). \u00cen publica\u0163iile la care a lucrat, a risipit nenum\u0103rate articole, cronici cinematografice, de art\u0103 plastic\u0103, note-semnal, recenzii, opinii, mai ales pe probleme de cultur\u0103 \u015fi art\u0103. Volumul \u201eZ\u0103pad\u0103 \u015fi fum, scrieri de tinere\u0163e\u201d a ap\u0103rut postum, prin grija so\u0163iei, Maria Stupcanu.<\/p>\n\n\n\n

\u25a0 1\/1944, n. \u2013 Florin Florescu<\/strong>, C\u00e2nde\u015fti, Buz\u0103u (5. 12. 2009, Piatra-Neam\u0163), profesor, lider sindical, absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Biologie. El este cel care a militat pentru \u00eenfiin\u0163area Sindicatului Liber al Lucr\u0103torilor din \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt (1990) \u015fi, \u00eempreun\u0103 cu profesorii Gheorghe Amaicei, Dumitri\u0163a Vasilca, Lucian Corneanu \u015fi ziaristul Mircea Zaharia, au hot\u0103r\u00e2t publicarea, din martie 1999, a revistei, ,Apostolul\u201d (seria nou\u0103), care apare \u015fi \u00een prezent ca publica\u0163ie a cadrelor didactice din Jude\u0163ul Neam\u0163, editat\u0103 de Sindicatul din \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt Neam\u0163, al c\u0103rui pre\u015fedinte a fost Florin Florescu.<\/p>\n\n\n\n

\u25a0 7\/1903 \u2013 n. Grigore Cugler<\/strong>, la Roznov, Neam\u0163 (d. 30. 09. 1972, Lima, Peru), diplomat de carier\u0103, compozitor, grafician, ilustrator, memorialist, prozator \u015fi poet. Studii primare la Roznov, secundare la Piatra-Neam\u0163 \u015fi la Liceul Militar de la M\u0103n\u0103stirea Dealu. A studiat vioara, viola \u015fi compozi\u0163ia la Conservator, apoi a urmat Facultatea de Drept (1926). Diplomat la Berlin, Bratislava, Stockholm, instrumentist, \u00een orchestra Teatrului Na\u0163ional din Bucure\u015fti (1945-1946). \u00cen 1946, este rechemat \u00een diploma\u0163ie \u015fi trimis consul la Oslo, va demisiona (1947), se va stabili la Lima, unde a tr\u0103it 24 de ani (instrumentist \u00een Orchestra Simfonic\u0103 Na\u0163ional\u0103 \u015fi lucr\u0103tor \u00een domeniul asigur\u0103rilor). Revine \u00een Europa, la Paris (1972), acord\u0103 un interviu Monic\u0103i Lovinescu pentru Europa Liber\u0103, dup\u0103 \u00eentoarcerea la Lima, a decedat. Debut publicistic (1928), cu proza \u201eMatch nul\u201d, \u00een \u201eTiparni\u0163a literar\u0103\u201d, iar editorial, \u00een 1934, cu \u201eApunake \u015fi alte fenomene\u201d, urmat de \u201eAfar\u0103-de-Unu-Singur\u201d, \u201eVi-l prezint pe \u0162eav\u0103\u201d, \u201eAlb \u015fi negru\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u25a0 8\/2008 \u2013 d. Dan Cepoi<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163, pictor (n. 21 iunie 1949, T\u00e2rgu-Neam\u0163, v. fi\u015fa lunii iunie).<\/p>\n\n\n\n

\u25a0 9\/1949 \u2013 n. Gheorghe Diaconu<\/strong> \u2013 Gdia, la Galda de Jos, Alba (d. 2008, Piatra-Neam\u0163), artist plastic. A absolvit Facultatea de Arte Plastice, Ia\u015fi (1964). Membru al U. A. P. (1991). Expozi\u0163ii personale (1972-2007): la T. T. Piatra-Neam\u0163 \u015fi la Galeriile de Art\u0103 din Piatra-Neam\u0163, Roanne \u2013 Fran\u0163a (1992), Valencia \u015fi Peniscola, Spania, Vene\u0163ia, Italia (2000), Nazaret \u015fi Ierusalim, Israel (2002), Sydney, Australia (2004). \u00centre 1973-2006, expozi\u0163ii de grup la Piatra-Neam\u0163. A participat \u00een Taberele de la Alma\u015f, Borca, Ardelu\u0163a, To\u015forog. Premiul \u201eGeorge Apostu\u201d, la Saloanele Moldovei Bac\u0103u-Chi\u015fin\u0103u (1999). \u00cen 2009, i s-a organizat o expozi\u0163ie comemorativ\u0103 la Galeriile \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d din Piatra-Neam\u0163 \u015fi la Muzeul de Art\u0103 din Bac\u0103u.<\/p>\n\n\n\n

\u25a0 11\/1962 Dumitri\u0163a Vasilca<\/strong> (pseud. Diana), la Piatra-Neam\u0163, profesoar\u0103, poet\u0103, absolvent\u0103 a Liceului Pedagogic \u201eGheorghe Asachi\u201d din Piatra-Neam\u0163 (1981) \u015fi a Facult\u0103\u0163ii de Istorie-Filozofie, din Ia\u015fi (1985). Cariera didactic\u0103: profesoar\u0103 \u00een Jude\u0163ul Harghita (1985-1989), expert metodist \u015fi director al C. C. D. Neam\u0163 (1991-2000), profesor colaborator la Academia de Muzic\u0103 \u201eGheorghe Dima\u201d Cluj, Filiala Piatra-Neam\u0163 (1998-2008), profesor, director-adjunct la Colegiului Tehnic (2010-2011), \u015fi la Colegiului Tehnic \u201eGheorghe Cartianu\u201d (2011-2012), la Liceul de Arte \u201eVictor Brauner\u201d, referent literar la T. T. (1989-1991), formator, mentor, metodist (din 2007). Fondator al Editurii \u201eAlfa\u201d a C. C. D. Neam\u0163 (1996), al Revistei \u201eApostolul\u201d (1999). Debut cu versuri \u00een \u201eAteneu\u201d (1991), editorial cu \u201eAproape amintiri\u201d (1997), urmat de \u201eDucatul inocen\u0163ei\u201d (2003). Colabor\u0103ri la: \u201eCeahl\u0103ul\u201d, \u201eAntiteze\u201d, \u201eApostolul\u201d, \u201eAsachi\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u25a0 14\/1860 \u2013 n. Zulnia Is\u0103cescu<\/strong>, la Boto\u015fani (d. 13. 05. 1918, Piatra-Neam\u0163), institutoare, considerat\u0103 cadru didactic de excep\u0163ie \u015fi remarcat\u0103 de I. L. Caragiale, A. D. Xenopol, Gheorghe Panu \u015fi Spiru Haret, \u00een trecerea lor prin Piatra-Neam\u0163. Membr\u0103 \u00een comitetul de conducere a Revistei \u201eProp\u0103\u015firea\u201d, colaboratoare la publica\u0163ii din Moldova \u015fi din Bucure\u015fti, a scris piesa de teatru, ,Satul \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul\u201d, premiat\u0103 de Ministerul Cultelor \u015fi Instruc\u0163iunii Publice (1904).<\/p>\n\n\n\n

\u25a0 15\/1898 \u2013 n. Gheorghe Ante<\/strong>, la V\u0103leni, Roman (d. 6. 06. 1978), militar de carier\u0103, poet, publicist, absolvent al Liceului Militar. \u00cen 1916-1917, este trimis pe front la Oituz, T\u00e2rgu-Ocna, ca sublocotenent, devine apoi comandantul de companie \u015fi de batalion \u015fi va fi decorat de Regele Ferdinand cu Ordinul Militar \u201eMihai Viteazul\u201d clasa a III-a (1919). Dup\u0103 r\u0103zboi, a contribuit \u00een mod decisiv la re\u00eenfiin\u0163area Universit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti \u015fi a Operei Rom\u00e2ne din Cluj. \u00cen timpul celui de Al Doilea R\u0103zboi Mondial, a fost comandant al Garnizoanei Piatra-Neam\u0163 (1939-1947), c\u00e2nd se va implica \u015fi \u00een treburile ob\u015ftii, dup\u0103 cum citim \u00een Revista \u201eApostolul\u201d (1943). A reorganizat \u201eCorul Veteranilor\u201d. Colabor\u0103ri: \u201eCalendarul osta\u015fului\u201d, \u201eMagazin Istoric\u201d, \u201eFlac\u0103ra\u201d. Autor al volumului \u201eDoiniri voievodale\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u25a0 19\/1847 \u2013 n. Calistrat Hoga\u015f<\/strong>, la Tecuci (d. 28. 08. 1917, Roman), profesor, scriitor. A studiat la Academia Mih\u0103ilean\u0103 din Ia\u015fi. \u00cen 1869, este numit profesor de \u201epartea literar\u0103\u201d \u015fi, la scurt timp, director la gimnaziul ce tocmai s-a \u00eenfiin\u0163at la Piatra-Neam\u0163. A mai profesat la: Tecuci, Ia\u015fi; Pensionul \u201eHumpel\u201d, Alexandria, Roman (profesor de istorie, limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 \u015fi director al Gimnaziului \u201eRoman-Vod\u0103\u201d, (1. 09. 1891-15. 10. 1899). Se retrage la Piatra-Neam\u0163 (1915). Debut publicistic \u00een: \u201eCoresponden\u0163ia provincial\u0103\u201d; va publica \u201eAmintiri dintr-o c\u0103l\u0103torie\u201d, \u00een \u015fapte numere din \u201eAsachi\u201d (a f\u0103cut parte din comitetul de redac\u0163ie, de la nr. 2). Alte colabor\u0103ri: \u201eColectorulu literaru\u201d; \u201eJunimea Moldovei\u201d, \u201eLupta\u201d, \u201eMunca\u201d, \u201eN\u0103zuin\u0163a\u201d, \u201eVia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u25a0 19\/1848 \u2013 n. Dimitrie Cantemir<\/strong>, la Roznov, Neam\u0163 (d. 4. 03. 1896, Piatra-Neam\u0163), medic, absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Medicin\u0103 a Universit\u0103\u0163ii din Torino. Revine \u00een \u0163ar\u0103 (1869) cu titlul de doctor \u00een medicin\u0103 \u015fi chirurgie \u015fi, la 21 de ani este numit medic \u015fef al Spitalului din Piatra-Neam\u0163. Al\u0103turi de al\u0163i intelectuali, a fondat Societatea Literar\u0103-\u015etiin\u0163ific\u0103 \u201eAsachi\u201d (1880), \u015fi revista omonim\u0103 (1881). A pus bazele (1878) \u015fi a modernizat B\u0103ile B\u0103l\u0163\u0103te\u015fti (1881-1884). Membru corespondent \u015fi titular al \u201eSoci\u00e9t\u00e9 d\u2019Hidrologie Medicale\u201d, Paris. Colabor\u0103ri: \u201eCoresponden\u0163ia provincial\u0103\u201d, \u201eRevista \u015ftiin\u0163ific\u0103\u201d \u015f. a. Volume: \u201eStudii asupra febrei palustre\u201d, \u201eConsilii hygienice pentru cre\u015fterea copiilor\u201d, \u201eB\u0103ile minerale de la B\u0103l\u0163\u0103te\u015fti\u201d, (colab.), \u201eS\u0103rurile minerale de la B\u0103l\u0163\u0103te\u015fti\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u25a0 19\/1914 \u2013 n. Gheorghe Iacomi<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163 (d. 18. 10. 1991), medic, doctor, publicist. A absolvit Facultatea de Medicin\u0103 din Cluj \/ Bucure\u015fti, cu \u201emagna cum laude\u201d. A fost \u00eentemeietor al \u015fcolii de chirurgie de la Piatra-Neam\u0163; peste 30.000 de opera\u0163ii. A introdus aparatul foto \u00een sala de opera\u0163ii, l\u0103s\u00e2nd o bogat\u0103 colec\u0163ie de diapozitive \u015fi fotografii cu aspecte din timpul unor opera\u0163ii. Numeroase articole \u015fi studii de specialitate. La \u00eemplinirea v\u00e2rstei de 75 de ani, a fost distins cu \u201ebisturiul de aur\u201d. I s-a acordat titlul de Cet\u0103\u0163ean de Onoare al Municipiului Piatra-Neam\u0163, o strad\u0103 din ora\u015f \u00eei poart\u0103 numele; la fel, o sal\u0103 de opera\u0163ie, Clubul Eco Turistic, \u015fi Reuniunile Chirurgicale din Moldova, care se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een municipiu. Renumit turist, autor al lucr\u0103rilor: \u201eGhidul Ceahl\u0103ului\u201d, \u201eHarta turistic\u0103 a Ceahl\u0103ului\u201d, \u201eCeahl\u0103ul \u00een spiritualitatea rom\u00e2neasc\u0103\u201d, \u201eDin trecutul vie\u0163ii monahale \u015fi re\u015ftine\u015fti \u00een zona Ceahl\u0103ului\u201d \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n

\u25a0 19\/1976 \u2013 d. Sidonia Hoga\u015f<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163 (n. 31.01.1882, v. fi\u015fa lunii ian.).<\/p>\n\n\n\n

\u25a0 21\/1882, d. Vasile Conta<\/strong>, la Bucure\u015fti \u015fi \u00eenhumat la Ia\u015fi, (n. 15. 11. 1845, Ghind\u0103oani, v. fi\u015fa lunii noiembrie).<\/p>\n\n\n\n

\u25a0 22\/1943, Utta-Siegrid K\u0151nig<\/strong>, la Posen, Germania, poet\u0103. A absolvit Liceul \u201e\u015etefan cel Mare\u201d, Suceava, \u015ecoala Tehnic\u0103 de Arhitectur\u0103, (1964) \u015fi s-a stabilit la Piatra-Neam\u0163. A debutat cu un grupaj de sonete \u00een Revista \u201eAsachi\u201d din Piatra-Neam\u0163 (1993). Volume de poezii (ed. bibliofile): \u201e\u2026\u015fi Haiku\u201d, \u201eVe\u015fnica efemerid\u0103\u201d, \u201eAbia zbor\u2026 f\u0103r\u0103 urm\u0103\u201d, \u201eMai gr\u0103bit ca mine\u2026 un fluture alb\u201d, poeme \u00eentr-un vers, \u201e\u00centruna ramul \u00een r\u0103zboi cu clipa\u201d, poeme \u00eentr-un vers \u015fi secven\u0163e trivers \u00een stil haiga, \u201eAlb \u2013 Albastru. Sub raza cea dint\u00e2i\u2026\u201d, \u201eRo\u015fu \u2013 Galben. Sub cea de-a doua raz\u0103\u2026 Itinerar spaniol \u015fi nu numai\u2026\u201d\u2013 secven\u0163e \u015fi foto-secven\u0163e \u00een stil tanka, \u201e\u2026doar calendare f\u0103r\u0103 file, rondeluri\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u25a0 22\/1850 \u2013 n. Veronica Micle<\/strong>, la N\u0103s\u0103ud cu numele Ana (d. 3. 08. 1889, M\u0103n\u0103stirea V\u0103ratic, Neam\u0163), poet\u0103. A venit cu mama sa \u015fi cu fratele Radu (d. 1850), la T\u00e2rgu-Neam\u0163, unde va locui p\u00e2n\u0103 \u00een 1852, c\u00e2nd se vor muta la Ia\u015fi. La absolvirea \u015ecolii Centrale de Fete (1863), din comisia de examen f\u0103cea parte profesorul universitar (mai t\u00e2rziu, rector al Universit\u0103\u0163ii din Ia\u015fi) \u015etefan Micle, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 43 de ani, cu care se va c\u0103s\u0103tori \u015fi vor avea dou\u0103 fete. \u00cen 1872, \u00eel cunoa\u015fte pe Mihai Eminescu la Viena. \u00cen timpul R\u0103zboiului pentru Independen\u0163\u0103, a fost sor\u0103 de caritate. Debut cu dou\u0103 schi\u0163e (\u00een \u201eNoul curier rom\u00e2n\u201d, 1972). \u00cen 1887 se mut\u0103 la Bucure\u015fti, unde \u00eencearc\u0103 s\u0103-l sprijine moral pe Eminescu. \u015ei tot \u00een 1887 apare volumul \u201ePoezii\u201d. Public\u0103 la: \u201eColumna lui Traian\u201d \u201eConvorbiri Literare\u201d, \u201eCurierul Olteniei\u201d \u201eFamilia\u201d, \u201eLiberalul\u201d, \u201eLiteratorul\u201d, \u201eRevista nou\u0103\u201d, \u201eRevista literar\u0103\u201d, \u201eUniversul literar\u201d \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n

\u25a0 23. 04. 1994 \u2013 d. Ciobanu Mihai<\/strong>, la Ia\u015fi (n. 1924, Duda, Vaslui), profesor, muzeograf, doctor \u00een biologie. A absolvit liceul din Hu\u015fi \u015fi Facultatea de Biologie la Universitatea Bucure\u015fti. Profesor \u00een Piatra-Neam\u0163, apoi angajat de Constantin Matas\u0103 la Muzeul de Istorie, pentru a organiza Sec\u0163ia de \u015ftiin\u0163e naturale. Paralel cu organizarea muzeului de ast\u0103zi, desf\u0103\u015foar\u0103 activitate de cercetare \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u00een zonele fosilifere de pe Cozla \u015fi Pietricica, \u00een urma c\u0103rora va constitui colec\u0163iile de faun\u0103 oligocen\u0103 ce con\u0163in aproape 2000 de exponate. A sus\u0163inut examenul de doctorat (1976) cu teza \u201eFauna fosil\u0103 din Oligocenul de la Piatra-Neam\u0163\u201d, publicat\u0103 \u00een Editura Academiei (1977).<\/p>\n\n\n\n

\u25a0 27\/1949 \u2013 n. Irina Irimescu<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163 (d. 9.06.1970, Bucure\u015fti), poet\u0103, pictori\u0163\u0103. A absolvit Liceul \u201ePetru Rare\u015f\u201d, apoi s-a \u00eenscris la Institutul de Art\u0103 Plastic\u0103 \u201eNicolae Grigorescu\u201d din Bucure\u015fti, sec\u0163ia pictur\u0103 monumental\u0103, afirm\u00e2ndu-se ca un talent deosebit. A \u00eenceput s\u0103 scrie versuri la 14 ani. \u0162inea un jurnal. Singura carte de poeme, publicat\u0103 postum, pe cheltuiala familiei, la Editura \u201eLitera\u201d, intitulat\u0103 \u201eVersuri\u201d, ilustra\u0163iile autoarei, (1971), tr\u0103deaz\u0103 un talent neajuns la maturitate.<\/p>\n\n\n\n

\u25a0 29\/1941 \u2013 n. Luigi Bodo<\/strong>, la Cavaglia, Italia, a urmat cursurile Institutului Textil din Biella, Italia. Dup\u0103 absolvire a lucrat \u00een specialitate, \u00een Italia \u015fi Austria. \u00cen anul 1975, a venit \u00een Rom\u00e2nia ca \u015fef de sec\u0163ie filatur\u0103 la \u00eentreprinderea mixt\u0103 rom\u00e2no-italian\u0103, RIFIL, din S\u0103vine\u015fti. Peste un an s-a stabilit la Piatra-Neam\u0163 \u00eempreun\u0103 cu \u00eentreaga familie. A contribuit efectiv la organizarea \u015fi dezvoltarea filaturii dup\u0103 model italian \u015fi, \u00een 1981, a fost confirmat de Adunarea General\u0103 ca director, calitate \u00een care s-a preocupat de bunul mers al \u00eentreprinderii, dar s-a implicat \u015fi \u00een via\u0163a social\u0103 \u015fi cultural\u0103 a Municipiului Piatra-Neam\u0163 \u015fi a Jude\u0163ului Neam\u0163. Membru fondator al Camerei de Comer\u0163 Italo-Rom\u00e2ne din Bucure\u015fti (1994), a fost \u015fi pre\u015fedinte al acesteia, \u00een prezent fiind membru \u00een Consiliul Director. A primit titlul de \u201eCavaliere dell\u2019Ordine al Merito dela Repubblica Italiana\u201d, (1993), a fost numit vice-consul onorific la Piatra-Neam\u0163 (1998). \u00cen anul 1997 i s-a acordat titlul de Cet\u0103\u0163ean de Onoare al Municipiului Piatra-Neam\u0163.<\/p>\n\n\n\n

Constantin TOM\u015eA<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u25a0 2\/1938, n. C\u0103t\u0103lin-Florin Stupcanu, la Filioara, Agapia, Neam\u0163 (d. 26. 09. 2000, Ceahl\u0103u, Neam\u0163), profesor, ziarist. A urmat clasele primare la \u015ecoala \u201eSf\u00e2ntul Andrei\u201d din Bucure\u015fti, apoi pe cele ale \u015ecolii Elementare de B\u0103ie\u0163i Nr. 1, cele liceale la…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,441],"tags":[],"class_list":["post-21068","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-238"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21068","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21068"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21068\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21069,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21068\/revisions\/21069"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21068"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21068"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21068"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}