<\/p>\n\n\n\n
\u25a0 1\/1788 \u2013 n. Gheorghe Asachi<\/strong>, la Her\u0163a (d. 12. 11. 1869, Ia\u015fi), scriitor \u015fi \u00eendrum\u0103tor cultural. A urmat cursurile colegiului clasic (1796-1803) \u015fi pe cele ale Facult\u0103\u0163ii de Filozofie, Litere \u015fi \u015etiin\u0163e (1803-1804). A pus bazele \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc. Leg\u0103turile sale cu \u0162inutul Neam\u0163 s-au concretizat \u00een versuri, \u00een proz\u0103 sau \u00een piese de teatru inspirate de mitologia locurilor; prin \u00eenfiin\u0163area primelor \u015fcoli primare pe teritoriul de ast\u0103zi al Jude\u0163ului (Roman, Piatra, \u015fi M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163), \u00een timp ce a fost \u201ereferendariu al epitropiei \u015fcoalelor\u201d (1820-1849). \u00cen prim\u0103vara anului 1841, a deschis la V\u0103leni (azi anex\u0103 a ora\u015fului Piatra-Neam\u0163) Fabrica de H\u00e2rtie \u201ePetrodava\u201d, cunoscut\u0103 \u015fi sub numele de \u201emoara lui Asachi\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 3\/1967- n. Gianina Buruian\u0103<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163, profesor discipline de turism la Liceul Economic \u201eAlexandru Ioan Cuza\u201d Piatra-Neam\u0163. Liceul \u201ePetru Rare\u015f\u201d din Piatra-Neam\u0163 (1985), Academia de Studii Economice din Bucure\u015fti (1989), doctorat \u00een economie cu tema \u201ePolitici macroeconomice \u00een turism\u201d (2007). C\u0103r\u0163i: \u201ePolitici macroeconomice \u00een turism\u201d (2008) \u015fi \u201eGhid de bune practici \u00een turism \u015fi hotel\u0103rie\u201d (2010), ambele Ed. Uranus, Bucure\u015fti. Din octombrie 2017, face parte din Consiliul de Redac\u0163ie al revistei. Membru al Uniunii Ziari\u015ftilor Profesioni\u015fti din Rom\u00e2nia. (2020)<\/p>\n\n\n\n \u25a0 8\/1911 \u2013 n. Emanuel Elenescu<\/strong> la Piatra-Neam\u0163 (d. 17. 06. 2003), profesor, compozitor, considerat unul dintre cei mai mari dirijori din secolul al XX-lea (dirijor al Corului Academic Rom\u00e2n \u015fi al Orchestrei Simfonice a Radioteleviziunii Rom\u00e2ne). Turnee \u00een str\u0103in\u0103tate (Bulgaria, Germania, Italia, Iugoslavia, Polonia, Ungaria \u015f. a.); autor al multor opere muzicale pentru cor \u015fi orchestr\u0103 (\u201eRapsodia rom\u00e2n\u0103 pentru vioar\u0103 \u015fi orchestr\u0103\u201d). Distinc\u0163ii: Ordinul Muncii, Ordinul Meritul Cultural, Titlul de Artist Emerit. La Piatra-Neam\u0163, \u00een organizarea Liceului de Art\u0103 \u201eVictor Brauner\u201d se desf\u0103\u015foar\u0103 Concursul Na\u0163ional de Interpretare Muzical\u0103 \u015fi Coregrafie \u201eEmanuel Elenescu\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 9\/1936 \u2013 n. Coralia-Leti\u0163ia Bunghez<\/strong>, la B\u00e2ra, Neam\u0163, profesoar\u0103, publicist\u0103. Dup\u0103 efectuarea studiilor: generale \u015fi liceale la Roman \u015fi Ia\u015fi (1943-1954), a urmat cursurile Facult\u0103\u0163ii de Filologie-Istorie-Filozofie a Universit\u0103\u0163ii \u201eAlexandru Ioan Cuza\u201d din Ia\u015fi (1954-1958). A predat la \u015ecoala General\u0103 din St\u0103ni\u0163a \u015fi la \u015ecoala Medie S\u0103b\u0103oani, Jude\u0163ul Neam\u0163, la licee din Bac\u0103u \u015fi din Piatra-Neam\u0163. A debutat editorial, \u00een 2003, cu lucrarea monografic\u0103 \u201eColegiul Na\u0163ional \u00abPetru Rare\u015f\u00bb \u2013 File de istorie (1969-1999)\u201d, urmat\u0103 de \u201ePasiune \u015fi culoare \u2013 Convorbiri cu Iulia H\u0103l\u0103ucescu\u201d \u015fi \u201eMuzeul de Art\u0103 \u00abIulia H\u0103l\u0103ucescu\u00bb\u201e.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 13\/1831 \u2013 n. George-Radu Melidon<\/strong>, la Roman (d. 11. 05. 1897, Roman), profesor, prozator, poet \u015fi traduc\u0103tor. A \u00eenv\u0103\u0163at la Academia din Ia\u015fi. La Paris, a studiat matematica. Cuno\u015ftea germana, latina, franceza \u015fi greaca. A fost membru \u00een Epitropia Seminarului \u201eSf\u00e2ntul Gheorghe\u201d din Roman, apoi director general al \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului primar din Rom\u00e2nia (1862-1864), revizor \u015fi ins\u00adpector \u015fcolar \u00een jude\u0163ele: Roman, Vaslui \u015fi Tecuci; primul director al \u015ecolii Normale din Bucure\u015fti (1867). La pensie (1881), s-a retras la Roman. A donat Prim\u0103riei Roman 228 de volume, s\u0103 se constituie \u00eentr-un \u00eenceput al bibliotecii publice (2. 04. 1885), conf. actul de dona\u0163ie. Lucr\u0103ri: \u201eReguli scurte de versifica\u0163ie rom\u00e2n\u0103\u201d, \u201eIstoria na\u0163ional\u0103 pentru popor\u201d, \u201eManualul \u00eenv\u0103\u0163\u0103torului\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 13\/25\/1872, n. Gheorghe Teodorescu-Kirileanu<\/strong>, la Holda, Bro\u015fteni, Neam\u0163 (d. 12. 11. 1960, Piatra-Neam\u0163), c\u0103rturar, istoric literar, memorialist, folclorist. A frecventat Gimnaziul din F\u0103lticeni, un an la \u015fcoala de c\u00e2nt\u0103ri a lui Neculai Barcan din Piatra-Neam\u0163; a absolvit \u015ecoala Normal\u0103 \u201eVasile Lupu\u201d din Ia\u015fi (1891). Liceul Particular \u201eInstitutele Unite\u201d, din Ia\u015fi, bacalaureat (1895), Facultatea de Drept, Ia\u015fi. Ocup\u0103 diverse func\u0163ii (1895-1930): secretar al inspectorilor \u015fcolari din Ia\u015fi, custode la Biblioteca Central\u0103, profesor particular \u00een familia lui Aristide Caradja din Grum\u0103ze\u015fti, Neam\u0163, magistrat la Ia\u015fi, la Bro\u015fteni, profesor, inspector comunal, secretar al Cancelariei Casei Regale \u015fi bibliotecar. \u00cen 1935, se stabile\u015fte la Piatra-Neam\u0163. A donat Bibliotecii Jude\u0163ene Neam\u0163 (februarie 1956) peste 25. 000 de volume. Redactor \u015fi colaborator la principalele publica\u0163ii ale vremii. Volume: \u201eDe-ale lui Creang\u0103\u201d, \u201eScrisori c\u0103tre Artur Gorovei\u201d, \u201eCoresponden\u0163\u0103,\u201d ed. de Mircea Handoca. 1977; \u201eScrieri, I-II\u201d, \u00eengr. Constantin Bostan, \u201e\u00censemn\u0103ri zilnice (1906-1960)\u201d. ed. Constantin Prangati, \u201eSub trei regi \u015fi trei dictaturi, vol. I\u201d \u015fi \u201eG. T. Kirileanu sau Via\u0163a ca o carte\u201d, ambele ed. de Constantin Bostan.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 17\/1819 \u2013 n. Alecu Russo<\/strong>, la Str\u0103\u015feni \/ Prod\u0103ne\u015fti, L\u0103pu\u015fna (d. 5. 02. 1859, Ia\u015fi.), scriitor. Studii: \u00een particular cu un dasc\u0103l grec, la Institutul \u201eFran\u00e7ois Neville\u201d (Elve\u0163ia, 1829-1835), se pare, studii la o cas\u0103 de comer\u0163 din Viena, p\u00e2n\u0103 \u00een 1836. Din cauza unor versuri ce \u00eendemnau la revolt\u0103, este expulzat; dup\u0103 \u00eentoarcere \u00een \u0163ar\u0103, se stabile\u015fte la mo\u015fia p\u0103rinteasc\u0103 Negri\u015foara din \u0162inutul Neam\u0163, apoi, va fi asesor judec\u0103toresc la Piatra-Neam\u0163 (1841-1844). Colabor\u0103ri sau i se public\u0103 din scrieri \u00een \u201eAlbina rom\u00e2neasc\u0103\u201d, \u201eAlmanahul pribegilor rom\u00e2ni\u201d, Paris \u201eBasarabia\u201d; \u201eFoaia pentru to\u0163i\u201d, \u201eFoaia Societ\u0103\u0163ii pentru Literatura \u015fi Cultura Rom\u00e2n\u0103 \u00een Bucovina\u201d, \u201eGazeta de Moldova\u201d, \u201eLumina satelor\u201d \u015f. a. Volume: \u201eJicnicerul Vadr\u0103\u201d (pierdut\u0103), \u201eAmintiri\u201d, \u201eC\u00e2ntarea Rom\u00e2niei\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 18\/1947, n. Emil Nicolae<\/strong> (pseud. Emanuel Nadler), la Bac\u0103u, scriitor, publicist, specialist \u00een probleme de patrimoniu cultural, ziarist, critic de art\u0103, membru al U. S. A absolvit Liceul \u201eCalistrat Hoga\u015f\u201d din Piatra-Neam\u0163, Facultatea de Filologie din Ia\u015fi. Stabilit la Piatra-Neam\u0163 \u00een 1950. Debut publicistic \u00een \u201eCeahl\u0103ul\u201d (1968), editorial: \u201eCerul \u00een ap\u0103\u201d (1970). Colabor\u0103ri, cu versuri, studii, cronici literare, eseuri, recenzii \u015fi traduceri, la numeroase publica\u0163ii din \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate. Scrieri: \u201ePoetul adormit \u00een dragoste\u201d, \u201eRostirea unui fluture-n lumin\u0103\u201d, \u201eStudii \/ Confesiuni \/ Capricii\u201d, \u201ePsihodrom\u201d, \u201eFemeia \u015fi femela\u201d, trilogia \u201eOmul de h\u00e2rtie\u201d, \u201eMortul perfect\u201d \u015fi \u201eParanoima\u201d, \u201eVictor Brauner \u2013 la izvoarele operei\u201d, \u201ePatimile dup\u0103 Victor Brauner\u201d, \u201eCearc\u0103n \u2013 poeme\u201d, \u201ePoezia nu e dec\u00e2t sl\u0103biciunea artei. Cu 6 deSemne \u015fi o copert\u0103 de Dinu Huminiuc\u201d, \u201eAutres caprices\u201d, grafic\u0103, Dumitru D. Bostan.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 23\/1943 \u2013 n. Valentin Ciuc\u0103<\/strong>, la V\u0103lenii de Munte, Prahova, scriitor, critic de art\u0103, absolvent al Institutului Pedagogic de 3 ani din Bac\u0103u, al Facult\u0103\u0163ii de Drept din Ia\u015fi. A locuit la Piatra-Neam\u0163 (trei decenii), unde a lucrat la: Biblioteca Documentar\u0103 \u201eG. T. Kirileanu\u201d, Muzeul \u201eCalistrat Hoga\u015f\u201d, \u015ecoala Popular\u0103 de Art\u0103 (director) \u015fi la Muzeul de Art\u0103. Scrieri: \u201eColocvii pentru mai t\u00e2rziu\u201d, \u201ePe urmele lui Calistrat Hoga\u015f\u201d, \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d, \u201eC. D. Stahi\u201d, \u201eVernisaje elective\u201d, \u201e\u015etefan Luchian\u201d, \u201ePetru Petrescu\u201d, \u201eVal Gheorghiu\u201d, \u201ePe urmele lui N. N. Tonitza\u201d, \u201eUrme sub cupola lumii\u201d, \u201ePe urmele lui Nicolae Grigorescu\u201d, \u201eAcuarela contemporan\u0103 rom\u00e2neasc\u0103\u201d, \u201eElena U\u0163\u0103-Chelaru\u201d, \u201ePe urmele lui \u015etefan Luchian\u201d, \u201eImpresii europene\u201d, \u201ePictori \u015fi capodopere\u201d, \u201ePictur\u0103 naiv\u0103\u201d, \u201eFuga \u00een Egipt \u2013 la pas prin lume\u201d, \u201eUn secol de arte frumoase \u00een Bucovina\u201d, \u201eExerci\u0163ii de fidelitate\u201d, \u201eMitologii subiective \u2013 Marcel Guguianu\u201d, \u201eAlecu-Ivan Ghilia\u201d, \u201eIon Grigore\u201d, \u201eUn secol de arte frumoase \u00een Moldova\u201d, \u201eDic\u0163ionarul ilustrat al artelor frumoase din Moldova, 1800-2010\u201d \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 24\/1938, n. Mihai Agape<\/strong>, la S\u0103l\u0103geni-Groze\u015fti, Ia\u015fi, artist plastic, prozator. Studii: \u015ecoala Medie Tehnic\u0103 de Energie Electric\u0103 Ia\u015fi, \u015ecoala Popular\u0103 de Art\u0103, Facultatea de Arte Plastice, Ia\u015fi; debuteaz\u0103 cu o expozi\u0163ie la Casa Universitarilor (1969). Se transfer\u0103 la Piatra-Neam\u0163, deschide prima expozi\u0163ie personal\u0103 la Casa de Cultur\u0103 (1970), particip\u0103 la toate expozi\u0163iile organizate de Filiala U. A. P. A fost director al Clubului Copiilor (1990-1994). Este membru U. A. P. (2001). Debut \u00een literatur\u0103 cu un volum de proz\u0103 (2012). Numeroase expozi\u0163ii \u00een Piatra-Neam\u0163 \u015fi \u00een \u0163ar\u0103. Premii la: Expozi\u0163ia Interjude\u0163ean\u0103 Boto\u015fani (1975) \u015fi la Bienala \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d (1999).<\/p>\n\n\n\n \u25a0 24\/1949 \u2013 n. Diaconu Petru<\/strong>, la Dobreni, Neam\u0163, a efectuat studii libere de pictur\u0103 \u015fi a frecventat ocazional unele ateliere ie\u015fene. Din 1978, deschide expozi\u0163ii estivale \u00een diferite locuri din Mamaia, iar \u00een 1986, deschide la Ia\u015fi o expozi\u0163ie cu un caracter retrospectiv. Se ocup\u0103 de advertising \u015fi colaboreaz\u0103 la Revista \u201eFlac\u0103ra\u201d din Bucure\u015fti (1989). Deschide la Galeria \u201eTop Art\u201d din Piatra-Neam\u0163 expozi\u0163ia \u201eExerci\u0163ii de culoare I\u201d (2004) \u015fi \u201eExerci\u0163ii de culoare II\u201d (2005). Organizeaz\u0103 \u015fi deschide expozi\u0163ii personale la Beijing (2005), la Piatra-Neam\u0163 (2005\/2009).<\/p>\n\n\n\n \u25a0 25\/1925, n. Gheorghe A. M. Ciobanu<\/strong>, la Roman, d. 30 08.2020, profesor, scriitor, autor a numeroase studii, eseuri \u015fi cronici muzicale, literare \u015fi de art\u0103, monografii. A absolvit Liceul \u201eRoman-Vod\u0103\u201d \u015fi Facultatea de Drept (1949) \u015fi a predat \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt p\u00e2n\u0103 \u00een 2002. A \u00eenceput pe la 10-11 ani s\u0103 scrie versuri, pe la 14-15 ani s\u0103 scrie proz\u0103. Preocupat de \u201eProblema biologic\u0103 pe Marte\u201d (un mic studiu, la 17 ani), a elaborat planuri pentru lucr\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice: \u201eNo\u0163iuni de astrofilosofie\u201d, \u201eStructura fundamental\u0103 a Universului\u201d \u015f. a. A publicat peste 1000 de eseuri \u00een reviste de cultur\u0103, eseuri adunate ulterior \u00een volum. C\u0103r\u0163i: \u201eMonografia Liceului \u00abRoman-Vod\u0103\u00bb\u201e, \u201eLocul \u015fi spiritul \u2013 Valori artistice din Roman\u201d, \u201eIrimescu, \u00eentre statornicie \u015fi zbor\u201d, \u201eScrieri\u201d, I-V, \u201ePrimii fiori (scrieri din adolescen\u0163\u0103)\u201d, \u201eMileniul Trei pe portativ\u201d, \u201eNormativul juridic\u201d, \u201e\u00abMiori\u0163a\u00bb \u2013 mit triadic\u201d, \u201eModelarea\u201d, \u201ePortrete printre rame\u201d, \u201eMecena, medic, misionar, Teodorescu\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 27\/1950, n. Gheorghe Simon<\/strong>, la Agapia, profesor, a absolvit Liceul \u201e\u015etefan cel Mare\u201d din T\u00e2rgu-Neam\u0163, apoi Facultatea de Litere din Ia\u015fi (1975), fiind numit profesor de limba francez\u0103 la \u015ecoala \u201eNicolae Grigorescu\u201d din Agapia, unde este \u015fi \u00een prezent. A fost unul dintre membrii fondatori \u015fi redactor-\u015fef adjunct ai Revistei \u201eOpinia studen\u0163easc\u0103\u201d (1974-1975). Debut cu poezie \u00een Ziarul \u201eCeahl\u0103ul\u201d (1969), editorial, cu \u201eFulgere captive\u201d, poeme (1984). Pentru eseu, a fost apreciat cu premii ale revistelor \u201eLuceaf\u0103rul\u201d, \u201eAteneu\u201d, \u201eTribuna\u201d, \u201eAntiteze\u201d. Membru al U. S. din Rom\u00e2nia \u015fi membru al Asocia\u0163iei Europene \u201eFran\u00e7ois Mauriac\u201d, la colocviile c\u0103reia particip\u0103. C\u0103r\u0163i: \u201eLa qu\u00eate sans conqu\u00eate\u201d, eseu, Fran\u0163a, 1994; \u201eVia\u0163a dup\u0103 Iisus\u201d, \u201eJames Joyce, une lecture roumaine\u201d, 1996; \u201eDuminica absen\u0163elor\u201d, \u201eArdere de tot\u201d, \u201eSylvie Germain ou la trenscendance du silence\u201d, Fran\u0163a, 2012, \u201eAmin Agapia\u201d, \u201eFractalia\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 28\/1933 \u2013 n. Gheorghe Amaicei<\/strong>, pe Valea Crac\u0103ului, profesor, pre\u015fedinte al Asocia\u0163iei \u00cenv\u0103\u0163\u0103torilor din Jude\u0163ul Neam\u0163 (din 1995), unul dintre fondatorii seriei noi ai revistei \u201eApostolul\u201d. A decedat pe 31 august 2019, la Piatra-Neam\u0163. Absolvent al \u015ecolii Normale de B\u0103ie\u0163i \u201eGheorghe Asachi\u201d din Piatra-Neam\u0163, al Facult\u0103\u0163ii de Matematic\u0103 din Ia\u015fi. Cariera didactic\u0103: la \u015ecoala Medie Bicaz \u015fi \u015ecoala Nr. 3, Piatra-Neam\u0163, i-a fost \u00eencununat\u0103 de succese profesionale: grade didactice (II \u015fi I), titlul de profesor eviden\u0163iat, metodist la Casa Corpului Didactic, colaborator al revistelor \u201eGazeta de matematic\u0103\u201d, \u201ePreocup\u0103ri didactice\u201d, \u201eC\u0103r\u0163i matematice\u201d, \u201eApostolul\u201d. Al\u0103turi de dr. Gheorghe Iacomi, a \u00eenfiin\u0163at Asocia\u0163ia \u201ePrietenii Ceahl\u0103ului\u201d (1980). Dup\u0103 1989, a re\u00eenviat Asocia\u0163ia \u00cenv\u0103\u0163\u0103torilor din Jude\u0163ul Neam\u0163 \u015fi, odat\u0103 cu ea \u015fi prin ea, s-au redob\u00e2ndit cele dou\u0103 imobile ale dasc\u0103lilor din Piatra-Neam\u0163.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 31\/1924 \u2013 n. Iulia H\u0103l\u0103ucescu<\/strong>, la Tarc\u0103u, Neam\u0163 (d. 18. 12. 2007, Piatra-Neam\u0163), artist plastic, \u201edoamna acuarelei rom\u00e2ne\u015fti\u201d. A absolvit Liceul de Fete din Piatra-Neam\u0163, student\u0103 la Academia de Arte din Ia\u015fi, continu\u0103 la Institutul \u201eNicolae Grigorescu\u201d, Bucure\u015fti. Membru U. A. P. (1954) Pre\u015fedinte al Cenaclului U. A. P. Piatra-Neam\u0163 \u015fi al Filialei Neam\u0163 a U. A. P. (1975-1979). Peste 60 de expozi\u0163ii personale (1950-2007). A expus la Saloanele de Grafic\u0103 \u015fi Pictur\u0103 de la Bucure\u015fti; \u00een selec\u0163ii din str\u0103in\u0103tate: Praga, Cairo, Damasc, Atena, Moscova, Boston, Bagdad, Istanbul, Beijing, Sofia, Berlin. Retrospective (1984-2000): Bucure\u015fti, Ia\u015fi, Piatra-Neam\u0163 \u015fi \u00een Fran\u0163a, la Bayonne \u015fi Saint Pied. \u00cempreun\u0103 cu Simona Vasiliu-Chintil\u0103 a realizat un grafitto la Casa de Cultur\u0103 din Piatra-Neam\u0163 \u015fi la Hotelul \u201eRoman\u201d din Roman. \u00cen anul 2004 s-a ina\u00adugurat Muzeul de Art\u0103 \u201eIulia H\u0103l\u0103ucescu\u201d din Tarc\u0103u.<\/p>\n\n\n\n Constantin TOM\u015eA<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u25a0 1\/1788 \u2013 n. Gheorghe Asachi, la Her\u0163a (d. 12. 11. 1869, Ia\u015fi), scriitor \u015fi \u00eendrum\u0103tor cultural. A urmat cursurile colegiului clasic (1796-1803) \u015fi pe cele ale Facult\u0103\u0163ii de Filozofie, Litere \u015fi \u015etiin\u0163e (1803-1804). A pus bazele \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc. Leg\u0103turile…<\/p>\n