{"id":21072,"date":"2021-04-21T10:54:45","date_gmt":"2021-04-21T10:54:45","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=21072"},"modified":"2021-04-21T10:54:45","modified_gmt":"2021-04-21T10:54:45","slug":"recurs-la-patrimoniu-3-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/recurs-la-patrimoniu-3-2\/","title":{"rendered":"Recurs la patrimoniu (3)"},"content":{"rendered":"\n

\u2022 1886, anul primei apari\u0163ii \u00eentr-un concert a lui George Enescu, de\u015fi avea doar cinci ani<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Ini\u0163ierea \u00een m\u00e2nuirea viorii i-a f\u0103cut-o un l\u0103utar, pe urm\u0103 a \u00eenceput studiul sub \u00eendrumarea profesorului Eduard Caudella. Apoi va studia la Conservatorul din Viena. La doar 12 ani va entuziasma publicul vienez! \u00centre anii 1895-1899 \u00ee\u015fi va continua studiile la Conservatorul din Paris. \u00cen 6 februarie 1898 va debuta la Concertele Colonne din Paris cu suita simfonic\u0103 Poema Rom\u00e2na<\/em>. Din primii ani ai secolului XX dateaz\u0103 cele dou\u0103 Rapsodii Rom\u00e2ne (1901- 1902), unde este evident\u0103 influen\u0163a folclorului rom\u00e2nesc. Componistic, Enescu oscileaz\u0103 \u00eentre stilul romantic monumental (al lui Richard Wagner) \u015fi influen\u0163ele muzicii franceze. \u00cen anii Primului R\u0103zboi Mondial s-a desf\u0103\u015furat prima edi\u0163ie a concursului de compozi\u0163ie \u201eGeorge Enescu\u201d, \u00een cuprinsul c\u0103ruia geniul muzical oferea c\u00e2\u015ftig\u0103torilor sume importante din veniturile proprii, deopotriv\u0103 cu \u015fansa interpret\u0103rii pieselor \u00een concerte. C\u00e2\u015ftig\u00e2nd admira\u0163ia Reginei Elisabeta, va fi invitat adesea la Castelul Pele\u015f.<\/p>\n\n\n\n

A activat \u015fi ca pedagog, \u00eentre elevii s\u0103i figur\u00e2nd Yehudi Menuhin. \u00centre 1921-1931 a compus opera Oedip<\/em> (crea\u0163ie dramatic\u0103 \u015fi muzical\u0103 pe care a dedicat-o Mariei Tescanu Rosetti), \u00een care sunt vizibile tendin\u0163ele neo-baroce \u015fi exprimarea modern\u0103, cu totul personal\u0103. \u00cen 1932 va fi ales membru titular al Academiei Rom\u00e2ne. Instaurarea dictaturii comuniste antirom\u00e2ne\u015fti \u00eel va determina pe el, cel care donase 100.000 lei Guvernului pentru ap\u0103rarea \u0163\u0103rii, s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 definitiv \u0163ara.<\/p>\n\n\n\n

\u2022 1886, Iulius Popper a devenit \u015fef a lucr\u0103rilor de prospectare a aurului \u00een \u0162ara de Foc<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Avid de cunoa\u015ftere, la doar 17 ani t\u00e2n\u0103rul Popper va pleca s\u0103 studieze \u00een Fran\u0163a la \u015ecoala Na\u0163ional\u0103 de Poduri \u015fi \u015eosele. \u00cen paralel, acest t\u00e2n\u0103r care st\u0103p\u00e2nea 10 limbi, inclusiv cele clasice, a urm\u0103rit la Sorbona cursuri de fizic\u0103, meteorologie, geografie \u015fi etnologie. Dup\u0103 absolvire, a ajuns \u00een Egipt, angajat la Compania Canalului Suez. Cu banii ob\u0163inu\u0163i \u015fi-a finan\u0163at o lung\u0103 c\u0103l\u0103torie \u00een Extremul Orient, rezultatele fiind transmise, la reve\u00adnirea \u00een Bucure\u015fti, lui George Lahovary, Secretarul Societ\u0103\u0163ii Regale de Geografie. Se va re\u00eentoarce \u00een Asia \u015fi va str\u0103bate America de Nord din Alaska p\u00e2n\u0103 la New Orleans, unde a fost angajat ca inginer constructor. Peste c\u00e2teva luni se va duce \u00een Mexic, unde a activat ca ziarist. Va pleca \u015fi de acolo cu destina\u0163ia Brazilia, apoi va trece \u00een Argentina. Este angajat la o Compania ce c\u0103uta noi resurse de aur. A g\u0103sit c\u00e2teva filoane, a \u00eenceput exploatarea lor, \u00eens\u0103 a trebuit s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 atacurilor unor bande de ho\u0163i. Pentru restabilirea ordinii, s-a autointitulat monarh cu drept de judecat\u0103, a \u00eenfiin\u0163at o poli\u0163ie local\u0103, a b\u0103tut o moned\u0103, chiar a emis un timbru. \u00cen 1891, Popper \u00ee\u015fi breveteaz\u0103, cu nr. 830, \u201ema\u015fina de separare a aurului\u201d care, dup\u0103 el, este capabil\u0103 s\u0103 spele 75 de tone de nisip pe zi, extr\u0103g\u00e2nd 99,6% din aurul pe care-l con\u0163ine nisipul extras. Timp de \u015fase ani va fi singurul st\u0103p\u00e2n al \u0162\u0103rii de Foc, inform\u00e2ndu-l pe Lahovary cum se descurc\u0103, ce nume a dat unor r\u00e2uri, mun\u0163i \u015fi v\u0103i, desigur, rom\u00e2ne\u015fti, ce fac rom\u00e2nii care l-au \u00eenso\u0163it. \u00cen prim\u0103vara anului 1893 a fost chemat \u00een judecat\u0103 de Statul Argentina sub motiv c\u0103 \u00eei subminase autoritatea \u00een \u0162ara de Foc \u015fi c\u0103 ucisese indieni onas. \u00cenainte de pronun\u0163area sentin\u0163ei, \u00een ziua de 5 iunie 1893 cultivatul explorator a suferit un atac de cord.<\/p>\n\n\n\n

\u2022 1888, apare \u00een limba german\u0103, \u00een traducerea reginei Elisabeta a Rom\u00e2niei, volumul de poezii al Elenei V\u0103c\u0103rescu Rapsodul D\u00e2mbovi\u0163ei<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Autoarea, Elena V\u0103c\u0103rescu, provenea dintr-o veche \u015fi cunoscut\u0103 familie boiereasc\u0103. Variantei \u00een limba francez\u0103 a volumului, Academia Francez\u0103 i-a conferit \u00een anul 1900 premiul Jules Fabre. \u00cen 1886 publicase la Paris primul volum de versuri, Chants d\u2019Aurore, care a primit cronici favorabile \u015fi un premiu special din partea elitistei Academii. Cultura \u015fi inteligen\u0163a i-au fost apreciate de Regin\u0103, care i-a facilitat apropierea de principele mo\u015ftenitor Ferdinand. Idila dintre prin\u0163ul mo\u015ftenitor Ferdinand \u015fi Elena V\u0103c\u0103rescu se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een iarna \u015fi prim\u0103vara anului 1891. Constitu\u0163ia din1866 prevedea ca pe tron s\u0103 se afle o familie str\u0103in\u0103. Se termina a\u015fa, \u015firul nesf\u00e2r\u015fit de intrigi din s\u00e2nul boierimii autohtone. Ea interzicea astfel o c\u0103s\u0103torie \u00eentre Ferdinand \u015fi o femeie dintr-o familie rom\u00e2neasc\u0103. Regina a pledat c\u00e2t a putut pentru cei doi. Regele Carol I s-a v\u0103zut obligat s\u0103 ordone so\u0163iei \u015fi tinerei domni\u015foare de onoare plecarea \u00een exil. Elena V\u0103c\u0103rescu se va stabili definitiv la Paris, unde va fi \u00een preajma unor mari scriitori \u015fi arti\u015fti. Foarte activ\u0103 pe t\u0103r\u00e2m literar, a fost activ\u0103 \u015fi politic, fiind cooptat\u0103 \u00een Delega\u0163ia rom\u00e2n\u0103 la Conferin\u0163a de Pace de la Paris, Elena V\u0103c\u0103rescu a militat pentru realizarea Marii Uniri de la 1918. \u00cencep\u00e2nd din anul 1919 este numit\u0103 de c\u0103tre regele Rom\u00e2niei ca secretar general al Asocia\u0163iei Rom\u00e2ne pe l\u00e2ng\u0103 Societatea Na\u0163iunilor, func\u0163ie pe care o de\u0163ine dou\u0103zeci de ani. \u00cen anul 1925, Elena V\u0103c\u0103rescu devine membru de onoare al Academiei Rom\u00e2ne, ea fiind prima femeie din Rom\u00e2nia care a beneficiat de acest titlu. Dup\u0103 Al doilea R\u0103zboi va fi numit\u0103 Consilier cultural al Lega\u0163iei Rom\u00e2ne din Paris.<\/p>\n\n\n\n

Red.<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u2022 1886, anul primei apari\u0163ii \u00eentr-un concert a lui George Enescu, de\u015fi avea doar cinci ani Ini\u0163ierea \u00een m\u00e2nuirea viorii i-a f\u0103cut-o un l\u0103utar, pe urm\u0103 a \u00eenceput studiul sub \u00eendrumarea profesorului Eduard Caudella. Apoi va studia la Conservatorul din…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,441],"tags":[],"class_list":["post-21072","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-238"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21072","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21072"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21072\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21076,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21072\/revisions\/21076"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21072"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21072"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21072"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}