{"id":21098,"date":"2021-04-21T11:38:18","date_gmt":"2021-04-21T11:38:18","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=21098"},"modified":"2021-04-22T04:23:28","modified_gmt":"2021-04-22T04:23:28","slug":"crestinismul-intre-dogme-schisme-si-reforme-iii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/nihil-sine-deo\/crestinismul-intre-dogme-schisme-si-reforme-iii\/","title":{"rendered":"Cre\u015ftinismul \u00eentre dogme, schisme \u015fi reforme (III)"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Prezentam \u00een materialul precedent consecin\u0163ele pe care le-a avut Marea Schism\u0103 din 16 iulie 1054 asupra cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii, subliniind modul \u00een care, ulterior, au evoluat cele dou\u0103 Biserici: R\u0103s\u0103ritean\u0103 \u015fi Apusean\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Ca \u015fi cum Cruciadele, Inchizi\u0163ia, Schisma papal\u0103 nu ar fi fost suficiente pentru a marca \u00een interior Biserica Apusean\u0103, \u00een secolul al XVI-lea a avut loc reforma protestant\u0103. Ulterior termenul de \u201ereform\u0103\u201d a devenit sinonim cu cel de \u201eruptur\u0103\u201d pentru Biserica Apusean\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Reforma apare \u00eentr-un context de o deosebit\u0103 amploare \u015fi complexitate. Chiar dac\u0103 a izbucnit din ac\u0163iunea c\u00e2torva persoane, premisele ei nu sunt constituite doar din simple dezbateri pe teme religioase, cauzele ei dep\u0103\u015find domeniul credin\u0163ei.<\/p>\n\n\n\n

De\u015fi data de 31 octombrie 1517, c\u00e2nd Martin Luther (1483\u20131546) a afi\u015fat \u201eCele 95 de Teze\u201d (Disputatio pro declaratione virtutis indulgentiarum<\/em>) pe u\u015fa Bisericii Castelului din Wittenberg, este considerat\u0103 ziua de na\u015ftere a Reformei, putem considera aceast\u0103 dat\u0103 drept punctul terminus al unui drum \u00eenceput cu mult timp \u00een urm\u0103. Idei reformatoare ap\u0103ruser\u0103 \u015fi \u00een Anglia sub John Wycliffe (1330-1384), care tradusese Biblia \u00een limba englez\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Cele 95 de teze ale lui Luther, care reprezentau un rezumat al reformei doctrinei \u015fi practicii religioase catolice \u015fi se pronun\u0163au \u00een mod direct \u00eempotriva practic\u0103rii indulgen\u0163elor \u015fi a altor exager\u0103ri doctrinare, cultice \u015fi practice, vor deveni fundamentul Reformei Protestante, fiind scrise pe un ton umil \u015fi academic, mai degrab\u0103 ridic\u00e2nd \u00eentreb\u0103ri \u00een r\u00e2ndul popula\u0163iei catolice dec\u00e2t aduc\u00e2nd acuze reprezentan\u0163ilor bisericii.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen general, cadrul \u00een care protestantismul se propag\u0103 este urm\u0103torul: la nivel politic, procesul de centralizare opunea Sf\u00e2ntului Imperiu Roman, propriul sistem de finan\u0163e, mijloace de control asupra clericilor \u015fi propria politic\u0103 extern\u0103, \u00een care Biserica de\u0163inea vaste teritorii prin intermediul episcopatelor. Pe plan social, mortalitatea era ridicat\u0103, foametea \u015fi epidemiile alterneau cu perioade de \u201eprogres\u201d economic la intervale dese, societatea fiind \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00eentre or\u0103\u015feni \u015fi \u0163\u0103rani, iar \u00een mediul rural, vr\u0103jitoria \u015fi practicile oculte luaser\u0103 locul limbajului liturgic greu accesibil. Biserica \u00ee\u015fi asumase, \u00een acest cadru, \u00eendrumarea tuturor credincio\u015filor (inclusiv pe monarh), al c\u0103ror cap, Papa (succesorul Sf\u00e2ntului Apostol Petru, Vicarul lui Hristos), este singurul conduc\u0103tor \u015fi mijlocitorul spre m\u00e2ntuire, dup\u0103 cum afirma Toma de Aquino (1225-1274).<\/p>\n\n\n\n

Din punct de vedere economic, \u00een Apusul Europei, asupra \u0163\u0103r\u0103nimii din secolul al XVI-lea plana greaua povar\u0103 a taxelor de tot felul, zeciuiala datorat\u0103 Bisericii fiind doar una dintre acestea. Pe de alt\u0103 parte, principii doreau s\u0103 de\u0163in\u0103 propriet\u0103\u0163ile biserice\u015fti, bucur\u00e2ndu-se de orice oportunitate de a \u00eenl\u0103tura influen\u0163a Romei, sper\u00e2nd, pe aceast\u0103 cale, la o via\u0163\u0103 mai bun\u0103 \u015fi opun\u00e2ndu-se \u201eitalienilor\u201d, pe care \u201egermanii\u201d \u00eei percepeau ca fiind corup\u0163i, deda\u0163i luxului \u015fi perversiunilor de tot felul. \u00cen acest context general, Reforma a reprezentat nu numai o mi\u015fcare religioas\u0103, ci \u015fi un pretext politic, social \u015fi economic.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Din Germania, Reforma continu\u0103, al\u0163i reprezentan\u0163i ai ei fiind Ulrich Zwingli (1484\u20131531) \u015fi Jean Calvin (1509\u20131564), care vor declan\u015fa mi\u015fc\u0103ri reformatoare \u00een Elve\u0163ia. Nu voi intra \u00een detalii privind ideile teologice pe care cei trei mari reformatori le-au propagat, \u00eens\u0103 merit\u0103 re\u0163inut faptul c\u0103 aceste persoane aveau solide studii de specialitate (teologie) \u015fi s-au manifestat \u00eempotriva unor abuzuri lume\u015fti de ordin administrativ \u015fi cultic, chiar dac\u0103 \u00een cele din urm\u0103 \u015fi-au exprimat modific\u0103ri privind \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura de credin\u0163\u0103 catolic\u0103, pornind de la teologia lutheran\u0103. Reformatorii au dezvoltat o teologie care s\u0103 fie \u00een acord total cu Noul Testament, fiind convin\u015fi c\u0103 aceast\u0103 teologie nu va deveni niciodat\u0103 aplicabil\u0103 c\u00e2t Biserica Romano-Catolic\u0103 va fi autoritatea suprem\u0103. \u00cen scrierile lor vorbesc despre rela\u0163ia omului cu Dumnezeu, despre credin\u0163\u0103, m\u00e2ntuire, libertate etc. Ideile reformatoare, at\u00e2t cele teologice, c\u00e2t \u015fi cele cu implica\u0163ie social\u0103, au avut un puternic impact \u00een dezvoltarea ulterioar\u0103 a teologiei, culturii \u015fi istoriei Apusului cre\u015ftin.<\/p>\n\n\n\n

Reforma Protestant\u0103 este considerat\u0103 un eveniment istoric mondial, care a influen\u0163at educa\u0163ia de stat, mai ales \u00een Europa \u015fi \u00een lumea occidental\u0103, \u015fi a promovat mi\u015fc\u0103rile de emancipare social\u0103 \u015fi dezvoltarea drepturilor omului \u00eentr-o manier\u0103 durabil\u0103 prin mobilizarea educa\u0163ional\u0103. Cu toate acestea, ideile de libertate religioas\u0103 ale reformatorilor nu au constituit precursorul statului constitu\u0163ional democratic. Cu Reforma \u015fi Contrareforma (ini\u0163iat\u0103 \u00een anul 1545 de c\u0103tre papa Paul al III-lea \u00eempotriva r\u0103sp\u00e2ndirii Reformei preotestante) nu numai c\u0103 a fost posibil\u0103 pluralizarea religios-ideologic\u0103, dar a fost ini\u0163iat \u015fi un lung proces de secularizare, cel pu\u0163in \u00een Europa de Vest. Reforma a fost o revolu\u0163ie a spiritului \u015fi r\u0103m\u00e2ne ca mo\u015ftenire \u015fi sarcin\u0103 reformatoare \u00een lumea globalizat\u0103 a prezentului: confruntarea cu pluralitatea \u015fi diversitatea cultural\u0103, lupta pentru libertate etc.<\/p>\n\n\n\n

Astfel, urmare tuturor acestor mi\u015fc\u0103ri reformatoare au ap\u0103rut \u015fi s-au dezvoltat majoritatea cultelor protestante (spre exemplu, Biserica Adventist\u0103 de Ziua a \u015eaptea se consider\u0103 mo\u015ftenitoare a Reformei protestante) \u015fi neoprotestante existente \u015fi ast\u0103zi \u00een cre\u015ftinism.<\/p>\n\n\n\n

Astfel, cre\u015ftinismul zilelor noastre este mult mai segmentat dec\u00e2t cel din vremea lui Luther, iar credin\u0163a multora pare s\u0103 se bazeze mai mult pe tradi\u0163ie, pe autoritatea ecleziastic\u0103 \u015fi pe propriile experien\u0163e dec\u00e2t pe revela\u0163ia divin\u0103. La peste cinci secole de la Reforma protestant\u0103, avem ocazia s\u0103 medit\u0103m asupra efectelor ei \u015fi asupra a ceea ce trebuie s\u0103 facem pentru a r\u0103m\u00e2ne fideli mesajului \u015fi misiunii care ne-au fost \u00eencredin\u0163ate de Dumnezeu prin M\u00e2ntuitorul nostru, Iisus Hristos. (va urma<\/em>)<\/p>\n\n\n\n

Dr. Mihai FLOROAIA<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Prezentam \u00een materialul precedent consecin\u0163ele pe care le-a avut Marea Schism\u0103 din 16 iulie 1054 asupra cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii, subliniind modul \u00een care, ulterior, au evoluat cele dou\u0103 Biserici: R\u0103s\u0103ritean\u0103 \u015fi Apusean\u0103. Ca \u015fi cum Cruciadele, Inchizi\u0163ia, Schisma papal\u0103 nu ar fi…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[22,441],"tags":[],"class_list":["post-21098","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-nihil-sine-deo","category-numarul-238"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21098","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21098"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21098\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21105,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21098\/revisions\/21105"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21098"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21098"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21098"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}