{"id":21112,"date":"2021-04-22T04:30:53","date_gmt":"2021-04-22T04:30:53","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=21112"},"modified":"2021-04-22T04:30:53","modified_gmt":"2021-04-22T04:30:53","slug":"ma-pufneste-rasul-cand-simt-pe-cate-cineva-de-langa-mine-ca-se-gandeste-la-o-posibila-eternitate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/cronica-literara\/ma-pufneste-rasul-cand-simt-pe-cate-cineva-de-langa-mine-ca-se-gandeste-la-o-posibila-eternitate\/","title":{"rendered":"\u201eM\u0103 pufne\u015fte r\u00e2sul c\u00e2nd simt pe c\u00e2te cineva de l\u00e2ng\u0103 mine c\u0103 se g\u00e2nde\u015fte la o posibil\u0103 eternitate\u201d"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u2022 Interviu cu poetul Nicolae Sava<\/p>\n\n\n\n

Poetul Nicolae Sava face parte din prima linie valoric\u0103 a literaturii noastre contemporane. Este convins, ca orice om de litere autentic, c\u0103 doar cititorul \u015fi numai cititorul e \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103-\u0163i r\u0103spl\u0103teasc\u0103 str\u0103daniile. Consider\u0103 c\u0103 timpul e cel care repar\u0103 unele nedrept\u0103\u0163i din via\u0163a marilor scriitori, iar prin cuvinte t\u0103inuim ceea ce nu e de spus dar \u015fi spunem cu voce tare ceea ce ne doare.<\/p>\n\n\n\n

\u2013 Putem spune c\u0103 a\u0163i tr\u0103it o intens\u0103 istorie a literaturii rom\u00e2ne\u015fti?<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u2013 Cred c\u0103 ai dreptate \u00een ceea ce afirmi. Dac\u0103 ar fi s\u0103 o lu\u0103m calendaristic, de la debutul meu \u00eentr-o revist\u0103 literar\u0103 p\u00e2n\u0103 azi au trecut peste 50 de ani, timp \u00een care am parcurs, al\u0103turi de colegii mei scriitori, o bun\u0103 parte din istoria literaturii rom\u00e2ne\u015fti. Evident, la \u00eenceput \u00een calitate de t\u00e2n\u0103r condeier care \u00eencerca s\u0103 se afirme, iar mai apoi, dup\u0103 primirea \u00een Uniunea Scriitorilor, \u00een anul 1990, cu obliga\u0163iile dar \u015fi avantajele (pu\u0163ine) care decurg din calitatea de membru cu drepturi depline \u00een aceast\u0103 breasl\u0103 profesional\u0103. Pentru c\u0103, orice s-ar zice (aici \u00eencap \u015fi excep\u0163iile de rigoare), cei intra\u0163i \u00een Uniune sunt, \u00een general, profesioni\u015fti \u00een ale scrisului. A fost o perioad\u0103 \u00een care mi-am format multe contacte \u015fi prietenii memorabile, de\u015fi eu am fost dintotdeauna un om retras, timid chiar, m-am apropiat greu mai ales de numele mari din literatur\u0103 cu care am fost contemporan. Eu cred c\u0103 fac parte \u015fi dintr-o ultim\u0103 genera\u0163ie care \u00ee\u015fi respect\u0103 \u00eenainta\u015fii literari. Am avut norocul s\u0103-l v\u0103d pe Mihail Sadoveanu trec\u00e2nd cu Volga lui neagr\u0103 pe la poarta casei mele, \u00een drum spre locuin\u0163a de la M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163, s\u0103 merg acas\u0103 la Nichita St\u0103nescu, s\u0103 stau de vorb\u0103 cu el, \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i poe\u0163i nem\u0163eni, (intro)du\u015fi acolo de poeta Elena \u015etefoi, care acum e ambasadoare prin nu \u015ftiu ce \u0163ar\u0103 african\u0103, s\u0103 ciocnesc un pahar cu mari poe\u0163i precum Mihai Ursachi, Cezar Iv\u0103nescu, Emil Brumaru, Petre Stoica. Cel pu\u0163in cu poetul Emil Brumaru am avut noroc pur \u015fi simplu. \u00cencepuse el o po\u015ft\u0103 a redac\u0163iei cu nume fistichiu, \u201eDiligen\u0163a po\u015ftal\u0103\u201d, \u00eentr-un supliment al ziarului \u201eSc\u00e2nteia tineretului\u201d, care se chema \u201eN\u0103zuin\u0163e\u201d, iar eu am fost primul lui \u201emu\u015fteriu\u201d. Mi-a publicat din prima trimitere patru poeme \u015fi cu asta am devenit o t\u00e2n\u0103r\u0103 speran\u0163\u0103 \u00een literatur\u0103. M-a declarat \u00een mai multe r\u00e2nduri prietenul lui, dar m-a \u015fi ajutat efectiv la apari\u0163ia primei c\u0103r\u0163i. \u00cen noiembrie 1981 m-a dus de m\u00e2n\u0103 s\u0103 citesc la cenaclul \u201eConfluen\u0163e\u201d din Bucure\u015fti cu Matei Vi\u015fniec (acesta prezentat de Mihai \u015eora). Luasem concursul de debut \u00een volum la \u201eJunimea\u201d prin 1981 (Brumaru nu a fost \u00een juriu) dar cartea nu se mai tip\u0103rea. Cenzura \u00eemi eliminase din carte aproape toate poemele (cartea avea, ini\u0163ial, 58 de texte, dar mai r\u0103m\u0103seser\u0103 vreo 20), trecuser\u0103 doi ani \u015fi volumul nu mai ap\u0103rea. Brumaru intra s\u0103pt\u0103m\u00e2nal pe la editur\u0103 s\u0103-l \u00eentrebe pe directorul Andi Andrie\u015f c\u00e2nd d\u0103 drumul la carte. A ap\u0103rut abia prin luna august a anului 1984 cu un cuprins de 32 de texte \u00een cele 55 de pagini. E adev\u0103rat, tirajul a fost mare, 6.000 de exemplare. Am contractul de editare care a fost completat dup\u0103 ce a ap\u0103rut cartea, \u00een care era stipulat \u015fi dreptul de autor, 5.650 lei. Istoria e lung\u0103 dar m\u0103 opresc aici. \u00cen cei 50 de ani am cunoscut pe to\u0163i scriitorii mai mici sau mai mari care mi-au fost \u015fi \u00eemi sunt contemporani, cu mul\u0163i dintre ei am r\u0103mas prieten. Pe vremea uceniciei mele divinizam pe marii autori rom\u00e2ni contemporani. Abia foarte t\u00e2rziu, dup\u0103 zeci de ani, i-am cunoscut, dar raportul cu ei a r\u0103mas acela\u015fi, de la ucenic la calf\u0103, \u00een respect \u015fi recuno\u015ftin\u0163\u0103. Chiar dac\u0103 ei mi-au devenit, \u00eentre timp, prieteni apropia\u0163i. Primesc \u015fi acum telefoane de la prieteni scriitori din Craiova, T\u00e2rgu Jiu, Turnu Severin, Gala\u0163i, Satu Mare, T\u00e2rgovi\u015fte, Bucure\u015fti, Chi\u015fin\u0103u. A fost un privilegiu deosebit pentru mine. Din p\u0103cate, unii din prietenii scriitori de o v\u00e2rst\u0103 cu mine \u2013 Aurel Dumitra\u015fcu, Dan David, George Stanca, Marin Ifrim, Lucian Alexa, Ion Burnar \u2013 au plecat mult prea devreme la stele. Conchid prin a m\u0103rturisi \u015fi faptul c\u0103 unii scriitori (dintre cei mai \u201em\u0103run\u0163ei\u201d) m-au dezam\u0103git ca oameni. M\u0103 pufne\u015fte r\u00e2sul c\u00e2nd simt pe c\u00e2te cineva de l\u00e2ng\u0103 mine c\u0103 se g\u00e2nde\u015fte la o posibil\u0103 eternitate.<\/p>\n\n\n\n

\u2013 Ce-i lipse\u015fte literaturii noastre acum?<\/em><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u2013 Multe. A\u015fa cum afirmam mai sus, nu mai exist\u0103 respectul celor tineri fa\u0163\u0103 de cei din genera\u0163iile \u00eenainta\u015fe. Cei tineri consider\u0103 c\u0103 literatura rom\u00e2n\u0103 \u00eencepe de la ei. Cei mai mul\u0163i dintre tineri nici nu au citit ce au scris scriitorii mai \u00een v\u00e2rst\u0103 din alte genera\u0163ii. Nu-i intereseaz\u0103. \u015ei asta o spun \u00een cuno\u015ftin\u0163\u0103 de cauz\u0103, deoarece sunt permanent \u00een contact cu cei tineri, de aproape 15 ani (un record ca timp, cred, egalat poate de poetul Geo Dumitrescu) sus\u0163in\u00e2nd la revista \u201eConvorbiri literare\u201d de la Ia\u015fi acea rubric\u0103 (disp\u0103rut\u0103 azi din toate revistele literare din \u0163ar\u0103) de po\u015fta redac\u0163iei. \u00cen reviste se public\u0103 mult\u0103 maculatur\u0103. \u00cenainte era cenzura comunist\u0103 dar \u015fi autocenzura privind calitatea textului trimis spre tipar; au disp\u0103rut ambele cenzuri iar diriguitorii revistelor, \u00een lips\u0103 de materiale probabil, cam \u00eenghit orice text. A cam disp\u0103rut \u015fi critica literar\u0103 serioas\u0103, se scrie mai mult un fel de critic\u0103 de \u00eent\u00e2mpinare la apari\u0163iile editoriale, multe din cronicile literare sau recenzii par a avea un iz de cumetrie, de amabilitate reciproc\u0103: scrie tu despre mine, voi scrie \u015fi eu despre tine. Laude reciproce, c\u0103 a\u015fa d\u0103 bine. Se fac tot felul de liste de scriitori contemporani \u201eimportan\u0163i\u201d, de clasamente, iar cei care le fac nu uit\u0103 s\u0103-\u015fi rezerve \u015fi c\u00e2te un loc\u015for (al lor, acolo) pe la coad\u0103. Te apuc\u0103 r\u00e2sul. Mai sunt \u015fi c\u00e2\u0163iva scriitori (unii dintre ei chiar importan\u0163i) care contest\u0103 tot ce face conducerea actual\u0103 a Uniunii Scriitorilor, cer\u00e2nd prin zeci de procese anual, nici mai mult nici mai pu\u0163in dec\u00e2t desfiin\u0163area Uniunii.<\/p>\n\n\n\n

\u2013 Care sunt etapele biografiei dvs. poetice pe care le considera\u0163i drept cele mai importante?<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u2013 M-am n\u0103scut \u00een plin stalinism, nu era o perioad\u0103 \u00een care era bine s\u0103 intri \u00een lume, dar nu noi hot\u0103r\u00e2m acest moment istoric al biografiei noastre. O amintire trist\u0103 pe c\u00e2nd aveam 3-4 ani, cred. Ne arsese casa definitiv (fosta noastr\u0103 cas\u0103, din V\u00e2n\u0103tori-Neam\u0163, era \u00eenvecinat\u0103 cu o fabric\u0103 de cherestea care a luat foc \u00een 1948) \u015fi familia noastr\u0103 locuia prin vecini. Cele dou\u0103 surori mai apropiate ca v\u00e2rst\u0103 cu mine s-au dus la joac\u0103 ceva mai departe de cas\u0103 \u015fi m-au l\u0103sat la o poart\u0103, ca s\u0103 m\u0103 poat\u0103 supraveghea, probabil. Dup\u0103 c\u00e2teva ore de a\u015fteptare, sim\u0163indu-m\u0103 abandonat definitiv, am \u00eenceput s\u0103 pl\u00e2ng. Cred c\u0103 m-a auzit mama, care lucra pe un ogor din vecini, \u015fi a venit la mine s\u0103 m\u0103 lini\u015fteasc\u0103. La vreo 50 de metri de mine, Ozana curgea lini\u015ftit\u0103 la vale spre \u00eent\u00e2lnirea ei mai sus de T\u00e2rgu Neam\u0163 cu apa Nem\u0163i\u015forului ca \u015fi cum nimic nu s-ar fi \u00eent\u00e2mplat. O poezie de \u00eenceput, publicat\u0103 \u00een revista \u201eTomis\u201d din octombrie 1969 (prima mea apari\u0163ie \u00eentr-o revist\u0103 literar\u0103), poart\u0103 numele acestei ape dragi pe malul c\u0103reia m-am n\u0103scut cu adev\u0103rat, Acolo unde Ozana<\/em>. Autorul era pe vreme aceea docher \u00een portul Constan\u0163a. R\u0103m\u0103sese corigent la chimie \u015fi de teama re\u00eent\u00e2lnirii cu profesorul Florescu nu s-a mai prezentat la corijare \u015fi a plecat s\u0103 lucreze hamal \u00een port. P\u0103strez \u015fi acum plicul netimbrat (cu men\u0163iunea \u201ese taxeaz\u0103 la destinatar\u201d) \u00een care anun\u0163am p\u0103rin\u0163ii despre fuga mea la Constan\u0163a. De la For\u0163ele de Munc\u0103 din T\u00e2rgu Neam\u0163 ni s-au dat numai banii de drum \u015fi, vreo dou\u0103 zile, p\u00e2n\u0103 la angajare, am cam f\u0103cut post negru. O aventur\u0103 de tinere\u0163e\u2026<\/p>\n\n\n\n

 \u2013 V\u0103 aminti\u0163i de prima lectur\u0103? Dar de primii scriitori pe care i-a\u0163i cunoscut?<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u2013 Prima lectur\u0103 care, cred, m-a \u015fi marcat oarecum, a fost povestirea \u201ePuiul\u201d de Ioan Alexandru Br\u0103tescu-Voine\u015fti, cu acea trist\u0103 \u00eent\u00e2mplare \u00een care, puiul de prepeli\u0163\u0103, r\u0103nit la o arip\u0103, este abandonat \u00een prag de iarn\u0103 \u00een c\u00e2mp, \u00een favoarea celorlal\u0163i fra\u0163i s\u0103n\u0103to\u015fi, care erau \u00een stare s\u0103 zboare \u00een \u0163\u0103rile calde. O poveste din care am realizat, pentru prima oar\u0103 \u00een via\u0163\u0103, c\u0103 destinul unor fiin\u0163e poate fi crud \u015fi nedrept. Primul poet pe care l-am v\u0103zut a fost Radu C\u00e2rneci. Eram elev la Liceul \u201e\u015etefan cel Mare\u201d din T\u00e2rgu Neam\u0163, unde a avut loc o \u00eent\u00e2lnire cu c\u00e2\u0163iva scriitori de la Bac\u0103u, de la recent \u00eenfiin\u0163ata revist\u0103 \u201eAteneu\u201d. Radu C\u00e2rneci a rostit c\u00e2teva cuvinte anoste \u015fi a citit c\u00e2teva poezii care mi-au pl\u0103cut. Nu a venit singur. Mai erau c\u00e2\u0163iva colegi de redac\u0163ie care \u00eel \u00eenso\u0163eau. Deci el e primul poet pe care l-am v\u0103zut, auzit. Nu am avut \u00een via\u0163a mea, care \u00eenc\u0103 este destul de \u00eenc\u0103p\u0103toare \u00een timp, momente definitorii care s\u0103 fi influen\u0163at poezia mea de atunci sau de mai t\u00e2rziu. Dar a fost unul pe care l-a\u015f putea cataloga a\u015fa. Cum afirmam mai \u00eenainte, cu tat\u0103l meu am avut o rela\u0163ie mai special\u0103. Mult timp eram convins c\u0103 nici nu m-a vrut. Am fost al 11-lea. Mama n\u0103scuse zece copii, era \u00een v\u00e2rst\u0103. Dar, cu timpul, mi-am dat seama c\u0103 tata m\u0103 iubea, dar nu voia s\u0103 \u015ftiu eu asta. \u00cemi venise Ordinul de \u00eencorporare \u00een armat\u0103. Era o dup\u0103-amiaz\u0103 de iunie. A doua zi trebuia s\u0103 m\u0103 prezint la Centrul militar din Piatra-Neam\u0163. Vorbisem cu un prieten din ora\u015f (el era originar din Oglinzi, comuna R\u0103uce\u015fti, satul meu de origine) s\u0103 dorm la el \u00een Piatra pentru a fi la o or\u0103 foarte matinal\u0103 (cum era trecut \u00een Ordin) la \u00eencorporare. Mi-am f\u0103cut valiza, am luat cei c\u00e2\u0163iva lei pe care mi-i l\u0103sase tata pentru drum, mi-am luat la revedere \u015fi am plecat \u00een sta\u0163ia de autobuz. Nu a durat nici m\u0103car un sfert de or\u0103 \u015fi-l v\u0103d pe tata venind spre mine. Am crezut c\u0103 am uitat s\u0103 iau ceva. Nu, nu era vorba de asta. Tata s-a apropiat de mine, s-a \u00eencurcat \u00een c\u00e2teva vorbe \u2013 era vizibil emo\u0163ionat \u2013 apoi m-a \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat. S-a \u00eentors \u015fi a plecat spre cas\u0103. Cred c\u0103 acela a fost cu adev\u0103rat, pentru mine, cel mai fast moment al vie\u0163ii. Au mai fost momente frumoase \u00een via\u0163a mea \u2013 anumite recunoa\u015fteri, premii, titluri etc. \u2013 dar ele nu s-au ridicat, \u00een sufletul meu, la \u00een\u0103l\u0163imea celui evocat mai sus. Toate cele de mai sus prezentate au influen\u0163at nu numai biografia mea, ci \u015fi poezia.<\/p>\n\n\n\n

\u2013 Ce este pentru dvs. suprem \u00een materie de poezia pe care o scrie\u0163i?<\/em><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u2013 Cuvintele ne ajut\u0103 s\u0103 t\u0103inuim ceea ce nu e de spus dar \u015fi s\u0103 spunem cu voce tare ceea ce ne doare. Poezia mea const\u0103, at\u00e2t c\u00e2t este, \u00een fr\u00e2nturi de biografie. O biografie care pare, la prima vedere, complet\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een cel mai mic am\u0103nunt. Dar nu e. Se \u015ftie, poezia trebuie scris\u0103 pentru a putea fi receptat\u0103 \u015fi de o alt\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103 dec\u00e2t cea a poetului. C\u00e2t de mult ne putem apropia sau chiar realiza acest vis depinde nu numai de talent, ci \u015fi de un anumit profesionalism. M\u0103iestrie, cum s-ar numi \u00eentr-un limbaj direct \u015fi neacademic. Sunt un om care \u00ee\u015fi vede de p\u0103catele lui. Nu mi-a pl\u0103cut niciodat\u0103 s\u0103 m\u0103 fac remarcat, mai ales cu obstina\u0163ie. Am fost convins \u00eentotdeauna c\u0103 tr\u0103im mai mult din vise, c\u0103 totul nu e dec\u00e2t z\u0103d\u0103rnicie, iar marile noastre planuri sau victorii nu sunt, \u00een infinitatea timpului \u00een care tr\u0103im, dec\u00e2t ni\u015fte mici licurici de o clip\u0103. C\u00e2t despre ceea ce \u00eemi doresc a fi suprem \u00een poezia mea: sinceritatea \u015fi prietenia sunt, cred, supreme. Nu am alt\u0103 alternativ\u0103 de via\u0163\u0103 \u00een care ele s\u0103 nu aib\u0103 prioritate. Poate exagerez, dar a\u015fa sunt n\u0103scut. Dincolo de ele sunt doar schele, edificii, construc\u0163ii realizate cu migal\u0103, inspira\u0163ie \u015fi oarecare me\u015fte\u015fug.<\/p>\n\n\n\n

\u2013 Cu ce se alege un poet \u00eentr-o via\u0163\u0103?<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u2013 Cu c\u00e2teva titluri (de c\u0103r\u0163i) r\u0103mase \u00een memoria celor care l-au citit, cu recunoa\u015fterea celor care au capacitatea (\u015fi profesia) de a marca valoarea lui \u00een timp (de cele mai multe ori antum, c\u00e2teodat\u0103 postum). Dac\u0103 un singur vers (o poezie p\u0103r\u00e2ndu-mi-se cam prea mult) a r\u0103mas \u00een memoria unui cititor, po\u0163i declara c\u0103 te-ai ales cu ceva \u00een via\u0163\u0103. Iat\u0103, un prieten drag din T\u00e2rgu Jiu, poetul Spiridon Popescu, va r\u0103m\u00e2ne sigur \u00een memoria colectiv\u0103 a cititorilor prin poezia sa \u201eDoamne, dac\u0103-mi e\u015fti prieten\u201d, cea cu calul, pe care o recit\u0103 at\u00e2t de frumos Florin Piersic sau Hora\u0163iu M\u0103l\u0103ele, \u015fi pe care acum o \u015ftie toat\u0103 lumea pe de rost de\u015fi el are, \u00een cele c\u00e2teva zeci de c\u0103r\u0163i, multe alte poezii frumoase. Ba, mult\u0103 vreme poezia asta, devenit\u0103 celebr\u0103, era atribuit\u0103 unui alt Spiridon Popescu, cic\u0103 un autor mort cu mul\u0163i ani \u00een urm\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u2013 C\u00e2t de important\u0103 considera\u0163i c\u0103 este ast\u0103zi recunoa\u015fterea crea\u0163iei unui poet, unui prozator?<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u2013 Este important\u0103 dar, \u00een general, marii scriitori, chiar ignora\u0163i de cei care ar trebui s\u0103-i recunoasc\u0103 \u015fi s\u0103 le ridice statui, nu devin mai pu\u0163in valoro\u015fi \u00een timp. Timpul e cel care repar\u0103 unele nedrept\u0103\u0163i din via\u0163a marilor scriitori. Din p\u0103cate, uneori nu func\u0163ioneaz\u0103 nici aceast\u0103 regul\u0103 general\u0103. Ca peste tot, sunt \u015fi excep\u0163ii, dar asta din cauza unor critici literari obtuzi sau lipsi\u0163i de gust. Se cunosc astfel de cazuri nedrepte \u00eent\u00e2mplate chiar \u015fi la marii critici precum George C\u0103linescu.<\/p>\n\n\n\n

\u2013 Care sunt mae\u015ftrii dumneavoastr\u0103 \u00een ale scrisului?<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u2013 Lista e lung\u0103 dar voi da doar c\u00e2teva nume din poezia str\u0103in\u0103 \u015fi c\u00e2\u0163iva autori rom\u00e2ni cu care, cred, am afinit\u0103\u0163i lirice: Walt Whitman, Frank O. Hara, Georg Trakl, Saint-John Perse, Fernando Pessoa, Ezra Pound, Esenin, Lawrence Ferlinghettidar \u015fi Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Petre Stoica, Marin Sorescu, Vasile Vlad, Ion Caraion, Mircea Iv\u0103nescu, Cristian Simionescu. Pe ace\u015ftia \u00eei pot reciti \u00een fiecare zi f\u0103r\u0103 a avea sentimentul c\u0103 m\u0103 pot repeta \u00een interpretarea lor.<\/p>\n\n\n\n

\u2013 Atunci c\u00e2nd ave\u0163i de g\u00e2nd s\u0103 scrie\u0163i un poem, cum \u00eencep lucrurile?<\/em><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u2013 Simplu. Dac\u0103 ai sentimentul c\u0103 vrei s\u0103 spui ceva important, te apuci de scris. Atunci c\u00e2nd \u00ee\u0163i iese poemul din prima variant\u0103, pui pixul jos \u015fi mai bei un pahar de ap\u0103. Dac\u0103 nu iese din prima, la\u015fi textul c\u00e2t a r\u0103mas undeva, \u00een memorie sau chiar pe h\u00e2rtie, \u00een conservare. Mai revii la el, mai adaugi, mai tai, cau\u0163i (uneori cu disperare) s\u0103 legi cele c\u00e2teva st\u0103ri din timpuri diferite. Aici intervine me\u015fte\u015fugul, dac\u0103 \u00eel ai. Dac\u0103 nu, totul e pierdut. Bei un pahar de \u0163uic\u0103 sau c\u00e2teva de vin pentru a uita e\u015fecul. \u015ei nu spui nim\u0103nui nimic.<\/p>\n\n\n\n

\u2013 Cum \u015ftii c\u0103 o viziune va avea viitor?<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u2013 Aici intervin experien\u0163a \u015fi pu\u0163ina ta viziune pe care o ai sau nu. Oricare poet, c\u00e2t de c\u00e2t profesionist, simte pe loc faptul c\u0103 ceea ce a transmis el prin textul abia cald are viitor.<\/p>\n\n\n\n

\u2013 Poe\u0163ii mai sunt boemi?<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u2013 Din p\u0103cate, la vremurile de azi, pu\u0163ini sunt poe\u0163ii care \u00ee\u015fi mai pot permite s\u0103 fie boemi, din ce \u00een ce mai pu\u0163ini. \u00cenainte de 1989, existau drepturile de autor, mai mici sau mai mari (\u00een func\u0163ie de a\u015fa-zisa categorie a autorului), dar chiar \u015fi \u00eencep\u0103torii primeau bani destul de consisten\u0163i pentru o pagin\u0103 de poezie sau pentru o carte (excludem drepturile de autor pentru cei care scriau la comand\u0103 despre Partid, Conduc\u0103tor, Socialismul triumf\u0103tor etc, drepturi care erau uria\u015fe \u00een compara\u0163ie cu cele \u201enormale\u201d). Acum autorii pun bani din salariu sau caut\u0103 sponsori pentru a-\u015fi edita o carte. Am amintiri pl\u0103cute cu boemii vremurilor trecute. Dar acesta este alt subiect\u2026<\/p>\n\n\n\n

A consemnat Violeta MO\u015eU<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Nicolae Sava<\/strong> s-a n\u0103scut la 23 octombrie 1950 \u00een comuna V\u00e2n\u0103tori-Neam\u0163, fiind cel de-al 11-lea copil al familiei. Debuteaz\u0103, gra\u0163ie poetului Emil Brumaru, \u00een februarie 1981, la \u201eConfluen\u0163e\u201d (publica\u0163ie care a devenit ulterior revista SLAST) iar debutul editorial are loc \u00een \u201eCaietul debutan\u0163ilor 1980-1981\u201d al Editurii \u201eAlbatros\u201d, cu un grupaj de poeme \u00een proz\u0103 intitulat \u201eDespre prietenie\u201d. \u00cen anul 1981 ob\u0163ine Premiul pentru debut al revistei SLAST. C\u00e2\u015ftig\u0103 concursul de debut la Editura Junimea \u00een anul 1981, cu manuscrisul \u201eFericit precum mirele\u201d (publicat abia \u00een 1984), volum c\u0103ruia i se acord\u0103 Premiul CC al UTC pentru poezie. Tot la Editura \u201eJunimea\u201d, \u00een anul 1989, public\u0103 volumul \u201ePrivighetoarea\u201d. Din februarie 1990 devine membru al Uniunii Scriitorilor \u015fi membru al Uniunii Ziari\u015ftilor Profesioni\u015fti din Rom\u00e2nia. \u00cen 1995 public\u0103 la Editura \u201ePanteon\u201d din Piatra-Neam\u0163 volumul \u201eVia\u0163\u0103 public\u0103\u201d (Premiul special al Festivalului interna\u0163ional de poezie de la Sighetul Marma\u0163iei), iar \u00een 1997 la Editura \u201eAxa\u201d din Boto\u015fani, \u00een colec\u0163ia \u201eLa steaua. Poe\u0163i opzeci\u015fti\u201d, volumul \u201eProz\u0103, domnilor, proz\u0103!\u201d (Premiul Salonului interna\u0163ional de carte de la Oradea). Alt volum de versuri, \u201eInsolen\u0163a nop\u0163ilor\u201d, ap\u0103rut \u00een 2004 la Editura \u201eAxa\u201d, Boto\u015fani, a ob\u0163inut Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Ia\u015fi, pentru poezie. \u00cen anii 2010 \u015fi 2015 i se decerneaz\u0103 Premiul de Excelen\u0163\u0103 al Filialei Ia\u015fi a Uniunii Scriitorilor, iar \u00een 2015 Marele Premiu pentru poezie al Festivalului Interna\u0163ional de Poezie \u201eGrigore Vieru\u201d. Alte volume publicate: \u201e\u00cen aripi de gal\u0103\u201d, Editura \u201eDacia XXI\u201d, Cluj Napoca, 2011; \u201ePrivighetoarea ars\u0103\u201d, Editura \u201eTipoMoldova\u201d, Iasi, 2011. Textele sale au fost traduse \u015fi publicate \u00een limbile englez\u0103, italian\u0103, rus\u0103, polonez\u0103, turc\u0103, francez\u0103, german\u0103 \u015f.a., fiind prezent \u00een antologiile \u201eAppoggiato ad un libro fiorito\u201d (Italia, Genova, 2001), \u201ePoesie d\u2019aujourd\u2019hui\u201d (Fran\u0163a, Marsilia, 2005), \u201eAbgenutzter Engel\u201d (Germania, Kastellaun, 2003). \u00cen anul 2020 i s-a publicat o antologie de versuri \u00een limba german\u0103 (\u00een traducerea poetului Chirstian W. Schenk). Este membru fondator al Grupului de la Dur\u0103u \u015fi al revistelor literare \u201eAntiteze\u201d \u015fi \u201eConta\u201d din Piatra-Neam\u0163. Nicolae Sava, care de\u0163ine Premiile \u201eConvorbiri literare\u201d (\u00een 2008, pentru poezie) \u015fi revistei \u201eHyperion\u201d din Boto\u015fani (2005) este Cet\u0103\u0163ean de Onoare al comunei natale, V\u00e2n\u0103tori-Neam\u0163.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u2022 Interviu cu poetul Nicolae Sava Poetul Nicolae Sava face parte din prima linie valoric\u0103 a literaturii noastre contemporane. Este convins, ca orice om de litere autentic, c\u0103 doar cititorul \u015fi numai cititorul e \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103-\u0163i r\u0103spl\u0103teasc\u0103 str\u0103daniile. Consider\u0103…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[16,441],"tags":[],"class_list":["post-21112","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cronica-literara","category-numarul-238"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21112","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21112"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21112\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21117,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21112\/revisions\/21117"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21112"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21112"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21112"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}