{"id":21155,"date":"2021-04-22T05:03:22","date_gmt":"2021-04-22T05:03:22","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=21155"},"modified":"2021-04-22T05:03:22","modified_gmt":"2021-04-22T05:03:22","slug":"unirea-o-vom-face-doar-noi-romanii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/unirea-o-vom-face-doar-noi-romanii\/","title":{"rendered":"Unirea o vom face doar noi, rom\u00e2nii"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

In memoriam Nicolae Dabija<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u201eTrecut\u0103 prin foc \u015fi prin sabie, furat\u0103, tr\u0103dat\u0103 mereu\u201d (D. Matcovschi), Basarabia s-a \u00eentors acas\u0103! La 27 martie 1918\/9 aprilie, Sfatul \u0162\u0103rii, \u00eentrunit \u00een \u015fedin\u0163\u0103 solemn\u0103, a votat Unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia: …\u00een puterea dreptului istoric \u015fi a dreptului de neam, pe baza principiului c\u0103 noroadele singure s\u0103-\u015fi hot\u0103rasc\u0103 soarta lor, de azi \u00eenainte \u015fi pentru totdeauna<\/em> (Republica Democratic\u0103 Moldoveneasc\u0103<\/em>) se une\u015fte cu mama sa, Rom\u00e2nia<\/em>. Nici nu se putea altfel. \u201eF\u0103r\u0103 Basarabia dintre Prut \u015fi Nistru, Rom\u00e2nia nu are trecut, prezent \u015fi viitor.\u201d (Dimitrie Cantemir)<\/p>\n\n\n\n

\u201eNu te po\u0163i pune \u00eempotriva mersului natural al unui popor, chiar dac\u0103 momentan aparen\u0163ele sunt contrare\u201d, g\u00e2ndea la sf\u00e2r\u015fit de secol XIX, un mare rom\u00e2n, Onisifor Ghibu. \u201eUnirea noastr\u0103 nu mai poate fi am\u00e2nat\u0103\u201d \u00eei r\u0103spundea peste ani un alt mare rom\u00e2n, Nicolae Dabija. M-am hot\u0103r\u00e2t ca ast\u0103zi, la 103 ani de la Unire, de ziua na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei \u015fi Basarabiei, bucuria \u015fi recuno\u015ftin\u0163a noastr\u0103 s\u0103 se \u00eendrepte c\u0103tre un mare OM care \u015fi-a pus \u00eentreaga activitate \u00een slujba unui ideal, Unirea. Cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t \u00een acest martie capricios, marele poet nu s-a mai gr\u0103bit s\u0103 fie prezent la marea s\u0103rb\u0103toare a rom\u00e2nilor de dincoace \u015fi de dincolo de Prut. Z\u0103p\u0103ci\u0163i \u015fi speria\u0163i de boala asta ur\u00e2t\u0103, mul\u0163i dintre noi am trecut u\u015for peste ziua de 12 martie 2021, ziua c\u00e2nd a \u00eencetat din via\u0163\u0103 Nicolae Dabija.<\/p>\n\n\n\n

A f\u0103cut parte din r\u00e2ndul marilor scriitori basarabeni, ace\u015fti gr\u0103niceri ai culturii rom\u00e2ne<\/em>, cei pentru care limba este la fel de important\u0103 ca teritoriul \u00een care locuiesc.<\/p>\n\n\n\n

A fost un mare poet care cu fiecare scriere a sa a reu\u015fit s\u0103 contempleze unul dintre cele mai puternice sentimente din lume, iubirea, \u201ecea care te ajut\u0103 s\u0103 deschizi poarta \u00een\u0163elegerii lucrurilor, a oamenilor, a lumii, a propriilor sentimente.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Nicolae Dabija este autorul romanului Tem\u0103 pentru acas\u0103<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

A scris poeme, eseuri, romane, studii documentare, publicistic\u0103. Citi\u0163i c\u0103r\u0163ile lui Nicolae Dabija! Sunt c\u0103r\u0163i model pentru noi to\u0163i. Pentru cei tineri sunt un exemplu de limb\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 curat\u0103, de credin\u0163\u0103 \u00eentr-o mul\u0163ime de \u201elucruri sfinte\u201d: \u0163ara, p\u0103rin\u0163ii, satul natal, o c\u00e2mpie, clopotni\u0163a de pe deal… Citi\u0163i-l \u015fi ve\u0163i ajunge oameni fermi, consecven\u0163i, cu verticalitate.<\/p>\n\n\n\n

L-am \u00eent\u00e2lnit \u015fi l-am ascultat prima dat\u0103 la Vadu lui Vod\u0103, pe malul Nistrului, \u00een vara anului 2012 \u015fi mai apoi la Ia\u015fi, \u00een 20 octombrie 2017. A vorbit despre importan\u0163a limbii rom\u00e2ne \u00een p\u0103strarea identit\u0103\u0163ii rom\u00e2nilor basarabeni: \u201eFaptul c\u0103 noi am supravie\u0163uit dincolo de Prut se datoreaz\u0103 limbii rom\u00e2ne\u015fti.\u201d Nu erau simple vorbe: la 15 iunie 1989, de ziua lui Eminescu, Nicolae Dabija a smuls literele ruse\u015fti de pe revista Literatur\u0103 \u015fi Art\u0103<\/em> \u015fi i-a redat limbii rom\u00e2ne\u015fti basarabene haina sacr\u0103 a grafiei latine.<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2nd pledezi pentru limba noastr\u0103, g\u00e2ndul te duce la Eminescu. \u201eCartea lui Eminescu, \u00een copil\u0103rie, eu credeam c\u0103 este o carte de rug\u0103ciuni. Era ascuns\u0103 dup\u0103 icoane \u015fi se citea, de regul\u0103, \u00een zilele de duminic\u0103.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Ne-a vorbit despre Putna, Vorone\u0163, Ipote\u015fti. Humule\u015fti… Despre cultur\u0103 \u015fi carte. \u201e\u00centre noi \u015fi noi au existat podul de flori, podul de c\u00e2ntec, podul de rug\u0103ciune, dar cel mai rezistent pod este podul de carte.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Dar \u00eenainte de toate Nicolae Dabija a fost un lupt\u0103tor echilibrat, dar ferm pentru Unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia. Student fiind la Facultatea de ziaristic\u0103 a Universit\u0103\u0163ii de Stat din Moldova, \u00een 1966, \u00een anul al treilea, este exmatriculat \u201epentru activitate prorom\u00e2neasc\u0103 \u015fi antisovietic\u0103.\u201d<\/p>\n\n\n\n

\u00cen anul 1986 este ales redactor-\u015fef al s\u0103pt\u0103m\u00e2nalului Literatur\u0103 \u015fi art\u0103<\/em> care devine flac\u0103ra mi\u015fc\u0103rii de rena\u015ftere a con\u015ftiin\u0163ei na\u0163ionale a rom\u00e2nilor din Republica Moldova.<\/p>\n\n\n\n

Poetul prezint\u0103 conferin\u0163e la radio \u015fi televiziune despre istoria na\u0163ional\u0103, interzis\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci \u00een Basarabia, publicate apoi \u00een revista pentru copii Noi la rubrica Din tat\u0103-n fiu. Capitole din istoria Moldovei<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Este unul din \u00eensufle\u0163itorii mi\u015fc\u0103rii de eliberare na\u0163ional\u0103 pun\u00e2nd bazele Frontului Popular. Manifest\u0103rile literare cu participarea poetului se transform\u0103 \u00een acea perioad\u0103 \u00een mitinguri de protest contra regimului totalitar sovietic. C\u00e2ntecul C\u00e2t tr\u0103im pe acest p\u0103m\u00e2nt<\/em> (Balada<\/em>), versuri Nicolae Dabija, muzica Tudor Chiriac, devine \u00een anii 1988-1990, un imn al Mi\u015fc\u0103rii de Eliberare Na\u0163ional\u0103 a basarabenilor, fiind c\u00e2ntat de cei aproape un milion de participan\u0163i la Marea Adunare Na\u0163ional\u0103 din 27 august 1989, care \u00ee\u015fi cereau dreptul la limba rom\u00e2n\u0103, alfabetul latin \u015fi demnitate na\u0163ional\u0103.<\/p>\n\n\n\n

 C\u00e2t tr\u0103im pe acest p\u0103m\u00e2nt<\/em><\/p>\n\n\n\n

 Mai avem un lucru sf\u00e2nt,<\/em><\/p>\n\n\n\n

 O c\u00e2mpie, un sat natal,<\/em><\/p>\n\n\n\n

 O clopotni\u0163\u0103 pe deal.<\/em><\/p>\n\n\n\n

 C\u00e2t avem o \u0163ar\u0103 sf\u00e2nt\u0103,<\/em><\/p>\n\n\n\n

 \u015ei un nai care mai c\u00e2nt\u0103,<\/em><\/p>\n\n\n\n

 C\u00e2t p\u0103rin\u0163ii vii ne sunt<\/em><\/p>\n\n\n\n

 Mai exist\u0103 ceva sf\u00e2nt.<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1990 public\u0103 Moldova de peste Nistru \u2013 vechi p\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc<\/em>. \u00cen timpul r\u0103zboiului de la Nistru (1992), volumul este scos din libr\u0103rii \u015fi biblioteci de c\u0103tre separati\u015fti \u015fi ars \u00een public.<\/p>\n\n\n\n

Ales deputat \u00een Parlamentul Republicii Moldova, \u00een 1990, sus\u0163ine o activitate permanent\u0103 pentru emanciparea na\u0163ional\u0103 a rom\u00e2nilor basarabeni: repunere \u00een drepturi a limbii rom\u00e2ne, a istoriei, a identit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, legiferarea Tricolorului, a Stemei, a Imnului Na\u0163ional.<\/p>\n\n\n\n

\u00ce\u015fi d\u0103 concursul la \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea calit\u0103\u0163ii manualelor \u015fcolare de literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 \u015fi istorie. Public\u0103 eseuri, Icoan\u0103 spart\u0103, Basarabia<\/em> (1998), Harta noastr\u0103 care s\u00e2nger\u0103<\/em> (1999), La est de vest<\/em> (2001), Vai de capul nostru<\/em> (2001), Basarabia, \u0163ara de la r\u0103sp\u00e2ntii<\/em> (2004), Bezna vine de la R\u0103s\u0103rit<\/em> (2005), De ce limba noastr\u0103 e rom\u00e2n\u0103<\/em> (2007), Des\u0163\u0103ra\u0163i<\/em> (2008), Manifest de Unire<\/em> (2013), Umbra s\u00e2rmei ghimpate<\/em> (2014).<\/p>\n\n\n\n

\u00cen anul 2016 Nicolae Dabija este ales pre\u015fedinte al Mi\u015fc\u0103rii Sfatul \u0162\u0103rii 2, asocia\u0163ie neguvernamental\u0103 care \u015fi-a propus unificarea na\u0163iunii rom\u00e2ne. Crezul s\u0103u politic este afirmat cu t\u0103rie. Dabija nu iart\u0103 nimic \u015fi nu las\u0103 s\u0103-i scape nimic. \u201eUnirea o vom face noi, rom\u00e2nii. Este lec\u0163ia genera\u0163iei de la 1859… De atunci basarabenii \u015fi transnistrenii au c\u0103p\u0103tat un obicei care-i deosebe\u015fte de ceilal\u0163i ortodoc\u015fi: se \u015ftie c\u0103 to\u0163i \u00ee\u015fi \u0163in icoanele cu fa\u0163a orientat\u0103 spre r\u0103s\u0103rit, pe c\u00e2nd noi, le \u0163inem cu fa\u0163a \u00eentoars\u0103 spre apus, pentru c\u0103 acolo se afl\u0103 Rom\u00e2nia.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Este \u015fi lec\u0163ia genera\u0163iei de la 1918, am ad\u0103uga noi. Vorbind despre Unirea din 27 martie\/9 aprilie 1918, marele unionist Nicolae Dabija sublinia dou\u0103 mari adev\u0103ruri: Unirea se \u00eenf\u0103ptuise pe anumite baze democratice, prin hot\u0103r\u00e2rea (votul) Sfatului \u0162\u0103rii, hot\u0103r\u00e2re respectat\u0103 mai apoi de guvernul rom\u00e2n, de viitorul parlament \u015fi \u00eenscris\u0103 \u00een constitu\u0163ia \u0163\u0103rii. De asemenea, Hot\u0103r\u00e2rea din 27 martie, decretul-lege publicat la 10\/23 aprilie 1918, prin care regele \u015fi guvernul ratific\u0103 actul unirii Basarabiei cu Rom\u00e2nia, precum \u015fi recunoa\u015fterea interna\u0163ional\u0103 a unirii prin Tratatul de la Paris din 28 octombrie 1920 sunt acte legitime, nu numai prin puterea \u201edreptului istoric \u015fi al dreptului de neam\u201d ci \u015fi \u00een virtutea dreptului interna\u0163ional, a principiului na\u0163ionalit\u0103\u0163ilor \u015fi a dreptului popoarelor la autodeterminare. Nici \u00een 1859 \u015fi nici la 1918, rom\u00e2nii nu au primit Unirea ca un dar de la marile puteri ale vremii, ca un rezultat al unei conjuncturi interna\u0163ionale. F\u0103r\u0103 un consens na\u0163ional, f\u0103r\u0103 ac\u0163iunea ferm\u0103 a tuturor for\u0163elor politice rom\u00e2ne\u015fti, f\u0103r\u0103 \u201eo adev\u0103rat\u0103 b\u0103t\u0103lie diplomatic\u0103\u201d, \u201ecea mai mare fapt\u0103 din toat\u0103 via\u0163a neamului nostru\u201d (Nicolae Iorga) nu s-ar fi realizat. \u201eConjuncturile le fac popoarele care vor s\u0103-\u015fi schimbe destinele \u015fi nu cele care doresc s\u0103 perpetueze o nedreptate\u201d, afirma \u00een nenum\u0103rate prilejuri poetul basarabean.<\/p>\n\n\n\n

Din lec\u0163iile \u00eenv\u0103\u0163ate de la \u00eenainta\u015fi s-a n\u0103scut proiectul unionist sus\u0163inut de Nicolae Dabija.<\/p>\n\n\n\n

\u201eUnirea nu mai poate fi am\u00e2nat\u0103… Noi am g\u0103sit solu\u0163ii, v\u0103 rog s\u0103 m\u0103 crede\u0163i c\u0103 dac\u0103 s-ar dori, noi am face unire \u00een 24 de ore, nu \u00een 50 de ani. Dar nu se vrea nici la Chi\u015fin\u0103u, nici la Bucure\u015fti. Este o problem\u0103 a noastr\u0103, \u00eentre noi \u015fi noi<\/strong>. Se fac tot timpul trimiteri la al\u0163ii dar modific\u0103rile de grani\u0163e pot fi f\u0103cute cu acceptul ambelor \u0163\u0103ri, acest lucru nu poate fi condamnat de nimeni, mai ales c\u0103 \u015fi precedente mai sunt.<\/p>\n\n\n\n

Solu\u0163ia noastr\u0103 (a Sfatului \u0162\u0103rii) e legal\u0103. Solu\u0163ia noastr\u0103 este crearea Statului comun Rom\u00e2nia \u2013 Republica Moldova, cu dou\u0103 parlamente, dou\u0103 guverne, cu doi pre\u015fedin\u0163i, pentru o perioad\u0103 de trecere \u015fi apoi unirea acestor structuri, unirea legisla\u0163iei, dar pentru asta ar trebui voin\u0163\u0103 \u015fi la Bucure\u015fti \u015fi la Chi\u015fin\u0103u.<\/p>\n\n\n\n

Locul nostru este \u00een Europa, locul nostru este acolo unde se afl\u0103 Rom\u00e2nia. \u0162in\u00e2nd cont de raporturile speciale dintre Rom\u00e2nia \u015fi Republica Moldova, datorate trecutului milenar comun \u00een spa\u0163iul istoric, etnic \u015fi spiritual al devenirii sale na\u0163ionale, fiind con\u015ftien\u0163i de responsabilit\u0103\u0163ile \u015fi obliga\u0163iile noastre fa\u0163\u0103 de genera\u0163iile precedente, actuale \u015fi viitoare, apreciind c\u0103 din aceste considerente este momentul s\u0103v\u00e2r\u015firii unui act de dreptate \u00een concordan\u0163\u0103 cu istoria poporului rom\u00e2n, cu normele de moral\u0103 \u015fi de drept interna\u0163ional, Biroul Permanent al Sfatului \u0162\u0103rii 2, la 10 ianuarie 2016 a aprobat ideea cre\u0103rii unui Stat comun Rom\u00e2nia \u2013 Republica Moldova, o asociere de dou\u0103 state suverane, independente, unitare \u015fi indivizibile<\/em><\/strong>.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Un proiect utopic?! Poate dac\u0103 admitem c\u0103 \u00een cei mai mul\u0163i dintre noi s-a strecurat frica, nep\u0103sarea, la\u015fitatea. S\u0103 dep\u0103\u015fim acel rom\u00e2nesc \u201elas\u0103 s\u0103 vedem ce fac al\u0163ii\u201d \u015fi s\u0103 realiz\u0103m c\u0103 pe mai departe totul depinde mult de Noi, de o nou\u0103 genera\u0163ie a Unirii. Un prim pas ni-l sugereaz\u0103 tot Nicolae Dabija: \u201eTo\u0163i rom\u00e2nii ar trebui s\u0103 fie cet\u0103\u0163eni ai Republicii Moldova \u015fi to\u0163i basarabenii s\u0103 aib\u0103 cet\u0103\u0163enie rom\u00e2n\u0103 \u00eentruc\u00e2t ei au aceea\u015fi identitate.\u201d<\/p>\n\n\n\n

 Pentru to\u0163i CONCET\u0102\u0162ENII mei de dincolo de Prut, strig (a\u015fa cum f\u0103cea Nicolae Dabija) dou\u0103 versuri:<\/p>\n\n\n\n

 \u201eDoru-mi-i de Dumneavoastr\u0103,<\/em><\/p>\n\n\n\n

 Ca unui zid de o fereastr\u0103!<\/em>\u201d<\/p>\n\n\n\n

Prof. Liviu Constantin RUSU<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

In memoriam Nicolae Dabija \u201eTrecut\u0103 prin foc \u015fi prin sabie, furat\u0103, tr\u0103dat\u0103 mereu\u201d (D. Matcovschi), Basarabia s-a \u00eentors acas\u0103! La 27 martie 1918\/9 aprilie, Sfatul \u0162\u0103rii, \u00eentrunit \u00een \u015fedin\u0163\u0103 solemn\u0103, a votat Unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia: …\u00een puterea dreptului istoric…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,441],"tags":[],"class_list":["post-21155","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-238"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21155","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21155"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21155\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21157,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21155\/revisions\/21157"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21155"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21155"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21155"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}