{"id":21158,"date":"2021-04-22T05:06:26","date_gmt":"2021-04-22T05:06:26","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=21158"},"modified":"2021-04-22T05:06:26","modified_gmt":"2021-04-22T05:06:26","slug":"marea-unire-din-1918","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/marea-unire-din-1918\/","title":{"rendered":"Marea Unire din 1918:"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u201eO Rom\u00e2nie a libert\u0103\u0163ii \u015fi a drept\u0103\u0163ii tuturor\u201d<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cen anii 1917-1918, \u00een condi\u0163iile c\u0103derii Dinastiei Romanovilor \u015fi dezintegr\u0103rii Imperiului \u0163arist, \u00een teritoriul dintre Prut \u015fi Nistru s-a declan\u015fat o ampl\u0103 \u015fi viguroas\u0103 mi\u015fcare de eliberare na\u0163ional\u0103, derulat\u0103 \u00een trei etape consecutive, Basarabia constituindu-se ini\u0163ial \u00een Republic\u0103 Democratic\u0103 Moldoveneasc\u0103 autonom\u0103 [2 decembrie (st. v.) 1917], sub conducerea unui Directorat \u015fi a unui Parlament, care urma s\u0103 intre \u201e\u00een alc\u0103tuirea Republicii federative democratice ruse\u015fti, ca p\u0103rta\u015f cu acelea\u015fi drepturi\u201d; apoi, ca \u015fi Polonia, Finlanda sau Ucraina, s\u0103 se declare independent\u0103 [24 ianuarie (st. v.) 1918], pentru ca, a\u015fa cum era \u015fi logic, \u015fi firesc, s\u0103 voteze unirea cu Rom\u00e2nia, cu care avea aceea\u015fi structur\u0103 etnic\u0103, aceea\u015fi cultur\u0103 \u015fi tradi\u0163ii istorice.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen Declara\u0163ia de unire a Basarabiei cu Rom\u00e2nia din 27 martie (st. v.) \/ 9 aprilie (st. n.) 1918, adoptat\u0103 cu 86 de voturi \u201epro\u201d, 3 \u201e\u00eempotriv\u0103\u201d, 36 de ab\u0163ineri \u015fi 13 absen\u0163e, Sfatul \u0162\u0103rii \u2013 organul suprem legislativ reprezentativ \u015fi electiv al Basarabiei, constituit prin delegarea reprezentan\u0163ilor partidelor politice, a p\u0103turilor sociale, a etniilor conlocuitoare etc., \u2013 a decis, \u201e\u00een numele poporului Basarabiei\u201d, c\u0103 \u201eRepublica Moldoveneasc\u0103 (Basarabia), \u00een hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagr\u0103 \u015fi vechile grani\u0163e cu Austria, rupt\u0103 de Rusia acum o sut\u0103 \u015fi mai bine de ani din trupul vechei Moldove, \u00een puterea dreptului istoric \u015fi dreptului de neam, \u00een baza principiului c\u0103 noroadele singure s\u0103-\u015fi hot\u0103rasc\u0103 soarta lor, de azi \u00eenainte \u015fi pentru totdeauna se une\u015fte cu mam\u0103-sa Rom\u00e2nia\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen atare mod, \u201edup\u0103 un veac \u015fi mai bine de iob\u0103gie sufleteasc\u0103 \u015fi politic\u0103 a rom\u00e2nilor dintre Prut \u015fi Nistru, la 27 martie (st.v.) 1918, printr-un act spontan \u015fi plin de o net\u0103g\u0103duit\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, prin voin\u0163a unanim\u0103 a norodului basarabean \u015fi prin votul reprezentan\u0163ilor s\u0103i legali din Sfatul \u0162\u0103rii, Moldova dintre Prut \u015fi Nistru revine la s\u00e2nul Patriei daco-romane, de la care mai \u00eenainte fusese silnic dezlipit\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Este adev\u0103rat c\u0103 adaptarea psihologic\u0103 a minorit\u0103\u0163ilor etnice din Basarabia la noile realit\u0103\u0163i postbelice, dominate de punerea \u00een practic\u0103 a principiului autodetermin\u0103rii na\u0163iunilor, nu s-a produs instantaneu \u015fi nici f\u0103r\u0103 dificult\u0103\u0163i. La fel de adev\u0103rat este \u015fi faptul c\u0103 inclusiv popula\u0163ia titular\u0103 \u015fi majoritar\u0103 a Basarabiei a avut nevoie de ceva timp, pentru a se acomoda la noul cadru statal \u015fi administrativ de dup\u0103 1918. \u201eAr fi nedrept, \u2013 men\u0163iona Gherman P\u00e2ntea \u00een 1932, \u2013 dac\u0103 n-a\u015f recunoa\u015fte \u00een aceast\u0103 scriere c\u0103 cel pu\u0163in \u00een ce m\u0103 prive\u015fte pe mine, \u2013 fiind de la \u00eenceput un activ lupt\u0103tor pentru revendic\u0103rile na\u0163ionale \u015fi sociale sub formele cele mai radicale, nu eram \u00eendeajuns de preg\u0103tit suflete\u015fte pentru unirea cu Rom\u00e2nia, a\u015fa cum o visau, poate, al\u0163i lupt\u0103tori de ai no\u015ftri. Explica\u0163ia psihologic\u0103 era urm\u0103toarea. Poporul moldovenesc din Basarabia a stat sub robia ruseasc\u0103, at\u00e2t din punct de vedere cultural c\u00e2t \u015fi din punct de vedere social. Revolu\u0163ia zdrobind lan\u0163urile \u0163arismului, las\u0103 drum liber tuturor na\u0163ionalit\u0103\u0163ilor din Rusia pentru revendic\u0103rile lor na\u0163ionale \u015fi sociale. Paralel cu celelalte na\u0163iuni \u015fi noi moldovenii vedem realiz\u00e2ndu-se idealul nostru: \u015fcoal\u0103, biseric\u0103, limb\u0103 moldoveneasc\u0103, autonomie local\u0103 \u015fi-n acela\u015fi timp tot p\u0103m\u00e2ntul trec\u00e2nd \u00een m\u00e2inile poporului, ideal pentru care au luptat \u015fi s-au jertfit at\u00e2tea suflete vis\u0103toare. Condu\u015fi exclusiv de aceste sentimente curate, te \u00eentrebai adesea ori dac\u0103 nu ar fi prematur\u0103 unirea sub regimul agrar care domina \u00eenc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, \u015fi dac\u0103 nu cumva s\u0103v\u00e2r\u015fim un p\u0103cat fa\u0163\u0103 de poporul nostru, care-\u015fi pune singura n\u0103dejde \u00een noi \u015fi care \u2013 dup\u0103 100 de ani de robie \u015fi slug\u0103rnicie \u2013 a ajuns ast\u0103zi st\u0103p\u00e2n pe p\u0103m\u00e2ntul str\u0103mo\u015fesc?\u201d (Gherman P\u00e2ntea).<\/p>\n\n\n\n

\u015ei totu\u015fi, a\u015fa cum pe bun\u0103 dreptate men\u0163ionau C. Filipescu \u015fi E.N. Giurgea \u00eentr-o prim\u0103 sintez\u0103 de istorie a Basarabiei de dup\u0103 1918, \u201emai t\u00e2rziu sau mai devreme, instinctul na\u0163ional trebuia s\u0103 se dezvolte \u00een firea unui popor, trebuia s\u0103 se nasc\u0103 \u00een el dorin\u0163a de a se lipi mai mult de haina mohor\u00e2t\u0103 \u015fi zdren\u0163oas\u0103 a celui ce este s\u00e2nge din s\u00e2ngele lui \u015fi corp din corpul lui, dec\u00e2t de costumul elegant al str\u0103inului, care \u00eentr-un mod cu totul pref\u0103cut, caut\u0103 s\u0103 insinueze, s\u0103-i captiveze firea, pentru ca s\u0103-l subjuge la urm\u0103 \u015fi s\u0103 poat\u0103 mai bine beneficia de d\u00e2nsul\u201d. Vasile Harea (1895-1987), la r\u00e2ndul s\u0103u, men\u0163iona c\u0103 \u201epentru noi, unirea Basarabiei cu celelalte p\u0103r\u0163i rom\u00e2ne\u015fti este mai \u00eent\u00e2i de toate o chestie de existen\u0163\u0103 a poporului nostru. Apoi, \u00een al doilea r\u00e2nd, vine \u015fi chestia de dreptate. Trebuie s\u0103 se \u015ftearg\u0103 f\u0103r\u0103delegea f\u0103cut\u0103 \u00een anul 1812 de \u0163arul rus Alexandru I. Poporul, crescut \u00een \u00eemprejur\u0103ri istorice, geografice \u015fi economice cu totul str\u0103ine Rusiei, a fost cu toate acestea alipit la ea \u015fi silit de biciul rusesc s\u0103 duc\u0103 aceea\u015fi via\u0163\u0103 cu Rusia, dac\u0103 nu de fapt, apoi cel pu\u0163in de ochii lumii. \u00cen limba oficial\u0103 ruseasc\u0103 nu exist\u0103 pentru lumea european\u0103 o Basarabie moldoveneasc\u0103, ci o gubernie ruseasc\u0103, cu un popor rusesc, ca \u015fi cel din tot colosul rusesc. Acum, Basarabia va trebui s\u0103 se re\u00eentoarc\u0103 la formele vie\u0163ii potrivit cu istoria ei, cu caracterul poporului, creat de istorie \u015fi de \u00eemprejur\u0103rile geografice, economice etc.\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Odat\u0103 con\u015ftientizat acest mare adev\u0103r, Declara\u0163ia Sfatului \u0162\u0103rii din 27 martie \/ 9 aprilie 1918 de unire a Basarabiei cu Rom\u00e2nia \u201e\u00een puterea dreptului istoric \u015fi dreptului de neam, pe baza principiului c\u0103 noroadele singure s\u0103-\u015fi hot\u0103rasc\u0103 soarta lor\u201d, a venit \u201eca o suprem\u0103 r\u0103splat\u0103 pentru toate suferin\u0163ele din timpul r\u0103zboiului \u015fi din timpul celor 106 ani de st\u0103p\u00e2nire str\u0103in\u0103\u201d (Petre V. \u015etef\u0103nuc\u0103), ideea \u015fi decizia respectiv\u0103 izvor\u00e2nd \u201edin con\u015ftiin\u0163a \u015fi din sufletul poporului \u015fi nu din alte \u00eemprejur\u0103ri venite din afar\u0103\u201d (Ion Macovei).<\/p>\n\n\n\n

\u00centr-un mod regretabil, specula\u0163iile asupra respectivelor procese au \u00eenceput \u00een chiar ziua imediat urm\u0103toare adopt\u0103rii actului istoric din 27 martie \/ 9 aprilie 1918. Gh. V. Cicerin, bun\u0103oar\u0103, \u00een calitatea sa de comisar bol\u015fevic de externe, a declarat c\u0103 unirea ar fi fost realizat\u0103 de \u201eproprietarii basarabeni\u201d, pentru a-\u015fi salva, \u00een atare mod, mo\u015fiile de expropriere. La r\u00e2ndul s\u0103u B. Maklakov, fost ministru \u00een guvernul lui Al. Kerenski, contesta legitimitatea unirii Basarabiei cu Rom\u00e2nia pe motivul neaplic\u0103rii sufragiului universal, egal, direct, secret, propor\u0163ional \u015fi obligatoriu. \u00cen fine, un al treilea r\u00e2nd de acuza\u0163ii ar fi fost \u201eteroarea\u201d \u015fi \u201ecoruperea\u201d deputa\u0163ilor basarabeni.<\/p>\n\n\n\n

O vast\u0103 analiz\u0103 apar\u0163in\u00e2nd lui Pantelimon Halippa, con\u0163ine explica\u0163ii exhaustive la toate acele insinu\u0103ri \u015fi calomnii, vehiculate p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre. Se \u015ftie, bun\u0103oar\u0103, c\u0103 p\u00e2n\u0103 la Primul R\u0103zboi Mondial, sufragiul universal nu era cunoscut, practic, \u00een nici o \u0163ar\u0103 european\u0103 \u015fi cu at\u00e2t mai pu\u0163in \u00een Rusia \u0163arist\u0103. Cum se putea pretinde, \u00een acest caz, Basarabiei sufragiul universal? \u00cen alt\u0103 ordine de idei, dac\u0103 deputa\u0163ii basarabeni au fost \u201ecorup\u0163i\u201d, de ce s\u0103 mai fi fost \u015fi \u201eteroriza\u0163i\u201d? \u00cen fine, cum de au sc\u0103pat de \u201eteroare\u201d deputa\u0163ii minoritari: bulgarul Stepan Balamez, sau ucrainenii Arcadie Osmolovski \u015fi Mihail Starenki, care au votat deschis \u00eempotriva unirii? Dimpotriv\u0103, Balamez a ocupat, \u00een anii 1922-1926, confortabila func\u0163ie de pre\u015fedinte al Camerei de Munc\u0103.<\/p>\n\n\n\n

La o distan\u0163\u0103 de 103 ani de la acele evenimente istorice, apare drept incontestabil adev\u0103rul c\u0103 o alt\u0103 cale dec\u00e2t unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia era sortit\u0103 unui inevitabil e\u015fec, \u015fi este marele merit al Sfatului \u0162\u0103rii \u015fi al oamenilor politici basarabeni din acea perioad\u0103 \u2013 Constantin Stere, Pantelimon Halippa, Vasile Stroescu, Ion Incule\u0163, Ioan Pelivan, \u2013 de a fi identificat unica solu\u0163ie ce ducea spre limanul mult a\u015fteptat de \u00eentreaga popula\u0163ie. Dincolo de orice specula\u0163ii de felul \u201ece ar fi fost dac\u0103 nu ar fi fost cum a fost\u201d, cert este c\u0103 alternativa unirii Basarabiei cu Rom\u00e2nia poate fi urm\u0103rit\u0103 dup\u0103 exemplul RASS Moldovene\u015fti din anii 1924-1940, \u2013 cu colectivizarea for\u0163at\u0103 a agriculturii \u015fi foametea dezastruoas\u0103, cu deport\u0103rile \u015fi represiunile staliniste, cu dezmembrarea teritorial\u0103 a Basarabiei \u00een 1940 etc.<\/p>\n\n\n\n

Gra\u0163ie marelui eveniment al Unirii Basarabiei cu Vechiul Regat al Rom\u00e2niei, dup\u0103 1918 au urmat 22 de ani de eforturi \u201epe calea reg\u0103sirii de sine \u015fi a progresului\u201d, de \u201ereluare a adev\u0103ratei continuit\u0103\u0163i etnice \u015fi ideale\u201d pe orbita culturii \u015fi civiliza\u0163iei europene. A\u015fa cum pe bun\u0103 dreptate afirma Eugen Lovinescu, \u201enoi nu numai c\u0103 n-am ajuns la cap\u0103tul sfor\u0163\u0103rilor \u00een a ne fixa sufletul, dar chiar abia acum am intrat \u00een adev\u0103ratul ciclu de forma\u0163ie na\u0163ional\u0103\u201d. Momentul istoric al acestui progres era c\u00e2t se poate de favorabil, deoarece \u201eaxa vie\u0163ii politice \u015fi culturale, \u2013 afirma autorul, \u2013 s-a schimbat din R\u0103s\u0103rit \u00een Apus\u201d: \u201e\u00een veacul \u015fi de la locul nostru lumina vine din Apus: ex occidente lux<\/em>! Deci, progresul nu poate \u00eensemna, pentru poporul rom\u00e2n, dec\u00e2t \u00eembog\u0103\u0163irea fondului na\u0163ional prin elementul creator al ideologiei apusene\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen aceea\u015fi ordine de idei, marele istoric englez R.W. Seton Watson afirma c\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial a adus pentru \u00eentreaga Rom\u00e2nie trei mari schimb\u0103ri fundamentale: unitatea na\u0163ional\u0103, reforma agrar\u0103 \u015fi sufragiul universal, \u2013 toate \u00eenscriindu-se pe traseul modernit\u0103\u0163ii \u015fi al moderniz\u0103rii: \u201eDintre acestea, prima a ridicat Rom\u00e2nia de la o putere mic\u0103 la una de rangul al doilea \u00een Europa, urm\u00e2nd imediat dup\u0103 Polonia \u015fi Italia; a doua, satisf\u0103c\u00e2nd foamea de p\u0103m\u00e2nt a \u0163\u0103ranilor, a \u00eenl\u0103turat orice pericol al unei revolu\u0163ii de jos \u015fi a imunizat Rom\u00e2nia contra bol\u015fevismului, cu toat\u0103 apropierea ei de Rusia; a treia a \u00eenzestrat na\u0163iunea cu mijloacele unei autoexprim\u0103ri democratice\u201d (Ioan Lupa\u015f), legifer\u00e2ndu-se dreptul de vot universal, direct, secret \u015fi obligatoriu.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen acela\u015fi context, \u00eentr-o cuv\u00e2ntare rostit\u0103 la Chi\u015fin\u0103u \u00een 1931, Nicolae Iorga afirma c\u0103 \u201eRom\u00e2nia nu este o \u0163ar\u0103 f\u0103cut\u0103. Rom\u00e2nia se face acum. Se face prin fiecare dintre noi\u201d, continu\u00e2ndu-\u015fi ideea la cap\u0103tul cel\u0103lalt al aceleia\u015fi c\u0103l\u0103torii, la Timi\u015foara: \u201e\u0162ara aceasta este alc\u0103tuit\u0103 din buc\u0103\u0163i, care s-au adunat, pe p\u0103m\u00e2ntul stropit cu s\u00e2nge al Marelui R\u0103zboi, abia de c\u00e2\u0163iva ani de zile\u201d, urm\u00e2nd s\u0103 devin\u0103 nu numai o \u0163ar\u0103 \u00eentregit\u0103, ci \u015fi \u201eo Rom\u00e2nie a libert\u0103\u0163ii \u015fi a drept\u0103\u0163ii tuturor\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

A urmat o perioad\u0103 \u00een care nu numai Rom\u00e2nia, ci \u015fi Europa \u015fi \u00eentreaga lume intra \u00eentr-o nou\u0103 faz\u0103 istoric\u0103 de dezvoltare, marcat\u0103, pe de o parte, de victoria principiului na\u0163ionalit\u0103\u0163ilor \u015fi constituirea sau des\u0103v\u00e2r\u015firea unit\u0103\u0163ii na\u0163ional-statale a \u0163\u0103rilor din Centrul \u015fi Sud-Estul Europei, dar \u015fi, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, de ruinarea economic\u0103 a puterilor beligerante \u015fi victoria revolu\u0163iei bol\u015fevice din Rusia \u00een toamna anului 1917, de ascensiunea fascismului \u015fi nazismului, concomitent cu pierderea predominan\u0163ei politice, economice \u015fi a puterii modelatoare a Europei. Factorii respectivi au influen\u0163at \u00eentreaga perioad\u0103 dintre cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale, favoriz\u00e2ndu-i numeroase \u015fi diverse \u00eempliniri \u015fi realiz\u0103ri, dar \u015fi, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, determin\u00e2ndu-i la fel de numeroase dificult\u0103\u0163i, limite \u015fi chiar gre\u015feli, inerente unei perioade istorice prea scurte \u015fi prea zbuciumate pentru a putea produce transform\u0103ri calitative radicale.<\/p>\n\n\n\n

Cu toate acestea, fa\u0163\u0103 de perioada anterioar\u0103, anii care au urmat Primului R\u0103zboi Mondial s-au \u00eentemeiat pe filosofia optimismului istoric \u00een calitate de dominant\u0103 a perioadei interbelice. A\u015fa cum s-a afirmat \u00een literatura de specialitate, comportamentul din cele dou\u0103 p\u0103r\u0163i ale continentului european \u2013 Europa Occidental\u0103 \u015fi Europa Central-Sud-Estic\u0103 \u2013 a avut, dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial, numeroase specificit\u0103\u0163i, una din ele const\u00e2nd \u00een faptul c\u0103, \u00een timp ce \u00een Occident tonusul moral-creator era exprimat \u00een termenii sentimentului decaden\u0163ei, a\u015fa cum o f\u0103cea, bun\u0103oar\u0103, Osvald Spengler (1880-1936) \u00een celebra-i lucrare \u201eDeclinul Occidentului\u201d, \u00een Europa Central-Sud-Estic\u0103 a dominat mai mult optimismul istoric. Aceasta deoarece energia na\u0163ional\u0103 care, p\u00e2n\u0103 atunci, fusese canalizat\u0103 spre lupta pentru eliberare \u015fi unitate na\u0163ional\u0103, dup\u0103 1918 a putut s\u0103 fie dirijat\u0103 spre constructivism \u015fi creativitate \u00een toate sectoarele societ\u0103\u0163ii moderne.<\/p>\n\n\n\n

Nicolae ENCIU, doctor habilitat \u00een istorie, director adjunct al Institutului de Istorie, mun. Chi\u015fin\u0103u<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eO Rom\u00e2nie a libert\u0103\u0163ii \u015fi a drept\u0103\u0163ii tuturor\u201d \u00cen anii 1917-1918, \u00een condi\u0163iile c\u0103derii Dinastiei Romanovilor \u015fi dezintegr\u0103rii Imperiului \u0163arist, \u00een teritoriul dintre Prut \u015fi Nistru s-a declan\u015fat o ampl\u0103 \u015fi viguroas\u0103 mi\u015fcare de eliberare na\u0163ional\u0103, derulat\u0103 \u00een trei etape…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,441],"tags":[],"class_list":["post-21158","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-238"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21158","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21158"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21158\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21162,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21158\/revisions\/21162"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21158"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21158"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21158"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}