{"id":21261,"date":"2021-05-27T07:32:42","date_gmt":"2021-05-27T07:32:42","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=21261"},"modified":"2021-05-27T07:32:42","modified_gmt":"2021-05-27T07:32:42","slug":"lingvistul-si-filologul-eugen-coseriu-100-ani-de-la-nastere","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/studii-si-sinteze\/lingvistul-si-filologul-eugen-coseriu-100-ani-de-la-nastere\/","title":{"rendered":"Lingvistul \u015fi filologul Eugen Co\u015feriu \u2013 100 ani de la na\u015ftere"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Profesorul \u015fi omul de \u015ftiin\u0163\u0103 Eugen Co\u015feriu a fost cunoscut \u015fi recunoscut mai \u00eent\u00e2i \u00een Occident. Cele mai multe \u015fi reprezentative lucr\u0103ri ale sale au fost editate \u00een America Latin\u0103, Spania, Italia, Germania, Fran\u0163a etc. \u00cen \u00eendep\u0103rtata Japonie, de exemplu, cu aproximativ patru decenii \u00een urm\u0103 era fondat \u201ecel mai ambi\u0163ios \u015fi remarcabil proiect de traducere a operei co\u015feriene realizat pe plan mondial p\u00e2n\u0103 la momentul actual\u201d (T\u0103m\u00e2ianu-Morita, Emma). Profesorul Takashi Kamei, figur\u0103 marcant\u0103 \u00een spa\u0163iul \u015ftiin\u0163ific nipon, afirma \u00eenc\u0103 \u00een 1981, \u201eCo\u015feriu va fi fiind, probabil, un Copernic pentru lingvistica sec. XX… Oricum, autentica evaluare a lui Co\u015feriu o \u00eencredin\u0163\u0103m viitorului…\u201d<\/p>\n\n\n\n

Acas\u0103, \u00een Rom\u00e2nia \u015fi R. Moldova, distinsul c\u0103rturar, apreciat drept unul dintre cei mai \u00eensemna\u0163i lingvi\u015fti ai lumii, a ajuns t\u00e2rziu, dup\u0103 1989, c\u00e2nd i-au fost publicate o parte din lucr\u0103rile sale, iar savantul a avut posibilitatea s\u0103-\u015fi revad\u0103 patria.<\/p>\n\n\n\n

S-a n\u0103scut la 27 iulie 1921, \u00een comuna Mih\u0103ileni, jude\u0163ul B\u0103l\u0163i. A urmat vestitul liceu \u201eIon Creang\u0103\u201d din B\u0103l\u0163i, studiile universitare le-a f\u0103cut la c\u00e2teva universit\u0103\u0163i: Ia\u015fi (1938-1940), Roma (1940-1944), Padova (1944-1945) \u015fi Milano (1945-1949). \u015ei-a luat doctoratul \u00een litere (Roma, 1944), apoi \u015fi \u00een filozofie (Milano, 1949).<\/p>\n\n\n\n

Adev\u0103rat, cum am spus mai sus, E. Co\u015feriu a revenit acas\u0103 mult prea t\u00e2rziu, \u00een \u0163ara natal\u0103, Rom\u00e2nia, dup\u0103 28 de ani, \u015fi mai apoi \u00een Basarabia, pe care nu a mai g\u0103sit-o \u00eentre frontierele statale de p\u00e2n\u0103 la 1940, abia peste 50 de ani. \u201ePlecarea de acas\u0103 a fost dureroas\u0103. Sau a fost norocul meu c\u0103 am plecat la timp. De aceea \u00eei sunt recunosc\u0103tor tatei, care, \u00een a treia zi dup\u0103 ultimatumul sovietic (26 iunie 1940), mi-a spus: \u201eTu nu po\u0163i r\u0103m\u00e2ne aici, trebuie s\u0103 pleci \u00een lume, de\u015fi aceasta ne doare pe to\u0163i\u201d, scria Eugen Co\u015feriu. A fost un moment crucial din via\u0163a savantului care \u00een 2001 ad\u0103uga: \u201eDac\u0103 a\u015f fi r\u0103mas, dac\u0103 nu a\u015f fi luat aceast\u0103 hot\u0103r\u00e2re, care \u00eensemna \u00een realitate un salt \u00een neant \u00een acea perioad\u0103, ce s-ar fi \u00eent\u00e2mplat?\u201d. Tot el r\u0103spunde: \u201eA\u015f fi fost ast\u0103zi un Evgheni Ivanovici, ori mi-o fi albit oasele pe undeva, prin Siberia\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Reputatul om de \u015ftiin\u0163\u0103 spaniol, Gregorio Salvador, \u00eel caracterizeaz\u0103 astfel pe ilustrul basarabean \u201e…a fost nu numai un lingvist, ci un filolog complet, un romanist cu profund\u0103 cunoa\u015ftere a limbilor clasice \u015fi g\u00e2ndirii antice, un umanist cum nu mai exist\u0103\u201d. Nici nu se \u015ftie exact c\u00e2te limbi st\u0103p\u00e2nea Eugen Co\u015feriu. A vorbit \u00een \u015fapte limbi: rom\u00e2n\u0103, italian\u0103, spaniol\u0103, german\u0103, englez\u0103, francez\u0103, portughez\u0103, dar a \u015ftiut \u015fi latina \u015fi rusa.<\/p>\n\n\n\n

Germanul Hans Helmut Crist\u00adman, remarcabil discipol al lui Eugen Co\u015feriu, zicea despre dasc\u0103lul s\u0103u: \u201eDac\u0103 spunem lucrurile a\u015fa cum sunt, atunci trebuie s\u0103 recunoa\u015ftem c\u0103 avem de a face cu un gigant\u201d. Este o apreciere \u00eenalt\u0103 dat\u0103 c\u0103rturarului nostru, Germania fiind \u0163ara ce l-a g\u0103zduit \u00een ultima parte a vie\u0163ii (1963-2002) \u015fi care i-a oferit condi\u0163ii adecvate pentru munca \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi pedagogic\u0103. Fo\u015ftii s\u0103i discipoli nem\u0163i (peste jum\u0103tate din cei mai cunoscu\u0163i romani\u015fti germani sunt elevii eminentului pedagog) consider\u0103 c\u0103 Eugen Co\u015feriu a devenit un simbol pentru Universitatea din Tubingen, a fost mentorul mai multor genera\u0163ii de cercet\u0103tori, care formeaz\u0103 ast\u0103zi vestita \u201e\u015ecoal\u0103 Lingvistic\u0103 de la Tubingen\u201d. Eugen Co\u015feriu a avut un cult aparte pentru germani, popor cu tradi\u0163ii c\u0103rtur\u0103re\u015fti, receptivi la tot ce \u00eenseamn\u0103 ino\u00adva\u0163ie \u00een \u015ftiin\u0163\u0103, cultur\u0103 \u015fi tehnic\u0103. \u00cens\u0103 el, discipol al str\u0103lucitei \u015fcoli rom\u00e2ne\u015fti interbelice, reprezentat \u00een mod exemplar de \u015fcoala primar\u0103 din satul natal, Mih\u0103ileni, de liceul \u201eIon Creang\u0103\u201d din B\u0103l\u0163i \u015fi Universitatea \u201eAlexandru Ioan Cuza\u201d din Ia\u015fi, avea un ideal, \u201enem\u0103surat vis de copil\u201d, \u201es\u0103 ajung\u0103 s\u0103-i \u00eenve\u0163e carte pe nem\u0163i\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Apreciat \u015fi onorat de cele mai prestigioase centre \u015ftiin\u0163ifice \u015fi universitare din lume (i-au fost atribuite circa 50 de titluri de Doctor Honoris Cauza), revine, \u00eempov\u0103rat de griji cu sufletul vibr\u00e2nd de emo\u0163ie, acas\u0103, \u00een Basarabia (\u201e\u00een patria mea mic\u0103\u201d), unde era a\u015fteptat ca un simbol. Rela\u0163iile lingvistice \u015fi politice din R. Moldova nu i-au fost str\u0103ine lui Eugen Co\u015feriu. S-a documentat asupra lor \u00een lunga perioad\u0103 de aflare \u00een exil. Degradarea f\u0103r\u0103 precedent a limbii rom\u00e2ne, falsificarea culturii, istoriei, i-au provocat grave suferin\u0163e morale. Departe de ai s\u0103i, urm\u0103re\u015fte cu durere \u015fi cu viu interes tot ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een Basarabia postbelic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Eugen Co\u015feriu viziteaz\u0103 \u00een mai multe r\u00e2nduri R. Moldova (1992, 1998 \u015fi \u00een 2001) \u015fi se implic\u0103 efectiv \u00een elucidarea problemelor legate de ineficien\u0163a practic\u0103 a legisla\u0163iei lingvistice, combate politica lingvistic\u0103 aplicat\u0103 de ru\u015fi \u015fi sovietici \u00een Basarabia, ocupat\u0103 \u00een 1812 \u015fi reocupat\u0103, \u00een 1940, 1944; dezv\u0103luie cu argumente incontestabile, simplu \u015fi pe \u00een\u0163elesul tuturor, natura politic\u0103 a limbii (\u201eOmul dispune de limb\u0103 \u015fi limba este condi\u0163ia libert\u0103\u0163ii istorice. Prin limb\u0103, omul \u00ee\u015fi manifest\u0103 tocmai identitatea istoric\u0103…\u201d). D\u00e2nsul demonstreaz\u0103 inconsisten\u0163a falsei teorii a celor dou\u0103 limbi \u015fi dou\u0103 popoare, unde accentueaz\u0103 c\u0103 \u201epentru un om con\u015ftient, chiar dac\u0103 nu prea \u00eenv\u0103\u0163at, e penibil pur \u015fi simplu c\u0103 se poate discuta aceast\u0103 problem\u0103 a existen\u0163ei \u201elimbii moldovene\u015fti\u201d. Dou\u0103 sau trei cuvinte, rostite altfel la Chi\u015fin\u0103u dec\u00e2t la Bucure\u015fti, nu te \u00eendrept\u0103\u0163esc s\u0103 afirmi, c\u0103 e vorba de alt\u0103 limb\u0103. Dac\u0103 s-ar aplica acest fals criteriu oric\u0103rei alte limbi, limbii ruse, de exemplu, ar trebui s\u0103 descoperim \u00eenc\u0103 vreo 50 de noi limbi…\u201d. \u201eA promova sub orice form\u0103 o limb\u0103 moldoveneasc\u0103 deosebit\u0103 de limba rom\u00e2n\u0103 este din punct de vedere strict lingvistic, ori o gre\u015feal\u0103 naiv\u0103, ori o fraud\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103; din punct de vedere istoric \u015fi practic, e o absurditate \u015fi o utopie; \u015fi din punct de vedere politic, e o anulare a identit\u0103\u0163ii etnice \u015fi culturale a unui popor, deci un act de genocid etnico-cultural\u201d, scrie el \u00een continuare.<\/p>\n\n\n\n

Este un adev\u0103r elementar, expus cu obiectivitate maxim\u0103 \u015fi o des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 claritate. Este glasul cet\u0103\u0163eanului onest \u00een fa\u0163a istoriei, al lingvistului \u015fi filologului de excep\u0163ie, al umanistului f\u0103r\u0103 pereche, recunoscut \u015fi apreciat pe cele mai diverse meridiane. Eugen Co\u015feriu nu a uitat niciodat\u0103 c\u0103 este rom\u00e2n (\u201eAm spus \u00eentotdeauna, c\u0103 r\u0103m\u00e2n ceea ce sunt, adic\u0103 rom\u00e2n, \u015fi chiar rom\u00e2n basarabean, chiar dac\u0103 m\u0103 integrez cu totul \u00een cultura italian\u0103 sau german\u0103; …\u00eentotdeauna am peregrinat, am umblat prin lume cu Mih\u0103ilenii mei \u00een inim\u0103, cu B\u0103l\u0163ii mei \u00een inim\u0103, cu Basarabia mea \u00een inim\u0103, cu Ia\u015fii mei \u00een inim\u0103, cu Rom\u00e2nia \u015fi cu limba rom\u00e2n\u0103 \u00een inim\u0103\u201d. \u00cen continuare accentueaz\u0103: \u201eEu n-am p\u0103r\u0103sit niciodat\u0103 Mih\u0103ilenii \u015fi nici ei pe mine. Eu \u00eel consider centrul Universului \u015fi m-am ridicat deasupra lor, ca s\u0103 v\u0103d lumea mai bine\u201d). \u00centrebat ce sfat ar da basarabenilor care traverseaz\u0103 \u015fi dup\u0103 declararea independen\u0163ei, un lung \u015fi dificil segment de istorie, Eugen Co\u015feriu r\u0103spunde eminescian: \u201eS\u0103 nu se lase, fiindc\u0103 toate lucrurile contingente trec, adic\u0103 politica trece, iar limba r\u0103m\u00e2ne. \u015ei noi r\u0103m\u00e2nem aici dup\u0103 cum am fost. Alt\u0103 cale nu avem. Alt\u0103 solu\u0163ie, deocamdat\u0103, nu exist\u0103, s\u0103 lupt\u0103m la locul unde ne afl\u0103m cu valoarea pe care o posed\u0103m\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u201eMaestrul Eugen Co\u015feriu a reu\u015fit s\u0103 se impun\u0103, f\u0103r\u0103 nicio \u00eendoial\u0103, ca cel mai str\u0103lucit exponent al culturii rom\u00e2ne pe planul universal, al \u015ftiin\u0163elor omului, \u00eentreaga \u015fi profunda semnifica\u0163ie a aportului s\u0103u \u00ee\u015fi a\u015fteapt\u0103 dreapta pre\u0163uire…\u201d, prof. univ. dr. Mircea Bercil\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Este \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een ora\u015ful german Tubingen la 07.09.2002. Numele lui Eugen Co\u015feriu \u00eel poart\u0103 Liceul Teoretic din Mih\u0103ileni, iar \u00een octombrie 2005 Eugen Co\u015feriu se nume\u015fte Biblioteca Municipal\u0103 B\u0103l\u0163i.<\/p>\n\n\n\n

Iurie CUJB\u0102, istoric-muzeograf<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Profesorul \u015fi omul de \u015ftiin\u0163\u0103 Eugen Co\u015feriu a fost cunoscut \u015fi recunoscut mai \u00eent\u00e2i \u00een Occident. Cele mai multe \u015fi reprezentative lucr\u0103ri ale sale au fost editate \u00een America Latin\u0103, Spania, Italia, Germania, Fran\u0163a etc. \u00cen \u00eendep\u0103rtata Japonie, de exemplu,…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[14,442],"tags":[],"class_list":["post-21261","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-studii-si-sinteze","category-numarul-239"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21261","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21261"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21261\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21264,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21261\/revisions\/21264"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21261"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21261"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21261"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}