{"id":21273,"date":"2021-05-27T07:41:33","date_gmt":"2021-05-27T07:41:33","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=21273"},"modified":"2021-05-27T07:41:33","modified_gmt":"2021-05-27T07:41:33","slug":"poate-e-un-blestem-al-nostru-sa-ne-sabotam-valorile-in-plan-international","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/pasi-spre-europa\/poate-e-un-blestem-al-nostru-sa-ne-sabotam-valorile-in-plan-international\/","title":{"rendered":"Poate e un blestem al nostru s\u0103 ne sabot\u0103m valorile \u00een plan interna\u0163ional …"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u2022 Interviu cu criticul \u015fi istoricul literar Constantin Cuble\u015fan<\/p>\n\n\n\n

Romanul lui Constantin Virgil Gheorghiu \u201eLa vingt-cinqui\u00e8me heure\u201d (tradus \u00een rom\u00e2ne\u015fte \u201eOra a dou\u0103zeci \u015fi cincea\u201d\/ \u201eOra 25\u201d) a ap\u0103rut \u00een anul 1949, tradus \u00een limba francez\u0103 de Monica Lovinescu cu pseudonimul Monique Saint-C\u00f4me \u015fi cu o prefa\u0163\u0103 de Gabriel Marcel, la Editura Plon din Paris, \u00een colec\u0163ia \u201eFeuxCrois\u00e9s. Ames et terres \u00e9trang\u00e8res\u201d (\u201eFoc \u00eencruci\u015fat. Suflete \u015fi \u0163\u0103ri str\u0103ine\u201d). Mai mult, \u00een 1976, romanul a fost ecranizat de Henri Verneuil pentru Films Concordia, cu actorii principali Anthony Quinn \u015fi Virna Lisi. Opiniile referitoare la moralitatea \u00eendoielnic\u0103 a scriitorului, exprimate clar \u015fi r\u0103spicat de mari nume ale exilului parizian \u2013 \u00eentre care Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Mircea Eliade, Emil Cioran, Sanda Stolojan, Neagu Djuvara \u2013, nu l-au \u00eempiedicat pe Constantin Virgil Gheorghiu s\u0103 devin\u0103 cel mai prolific scriitor rom\u00e2no-francez din cea de-a doua jum\u0103tate a veacului al XX-lea. De\u015fi opera sa num\u0103r\u0103 peste 40 de romane publicate, critica literar\u0103 consider\u0103 c\u0103 a r\u0103mas doar autorul romanului Ora 25<\/em>, lucrare care i-a adus, pe l\u00e2ng\u0103 un succes r\u0103sun\u0103tor \u00een Occident, \u015fi foarte mul\u0163i bani. Criticul \u015fi istoricul literar clujean Constantin Cuble\u015fan, autor a dou\u0103 c\u0103r\u0163i despre Constantin Virgil Gheorghiu (Escale \u00een croazier\u0103:<\/em> Constantin Virgil Gheorghiu<\/em>, Cluj-Napoca, Editura Grinta, 2011; Constantin Virgil Gheorghiu \u2013 aventura unei vie\u0163i literare<\/em>, Bucure\u015fti, Editura Sophia, 2016), a \u00eencercat s\u0103 aduc\u0103 clarific\u0103ri \u00een privin\u0163a unor aspecte mai pu\u0163in cunoscute ale vie\u0163ii \u015fi operei scriitorului n\u0103scut la 9 (15) septembrie 1916 \u00een satul Valea Alb\u0103, comuna R\u0103zboieni, jude\u0163ul Neam\u0163.<\/p>\n\n\n\n

\u2013 Una dintre c\u0103r\u0163ile cu un destin ciudat din literatura rom\u00e2n\u0103 a fost \u201eOra 25\u201d de Constantin Virgil Gheorghiu, publicat\u0103 la Paris, \u00een 1949. Cum crede\u0163i c\u0103 mai rezist\u0103 acest roman unei actuale priviri critice?<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u2013 Mi se pare un lucru foarte ciudat faptul c\u0103 \u00eenainte de \u201989, romanul circul\u00e2nd la noi pe sub m\u00e2n\u0103, cum se zice, era considerat ca un mare roman al literaturii noastre contemporane. Dup\u0103 \u201989, c\u00e2nd au ap\u0103rut imediat c\u00e2teva edi\u0163ii, \u00een condi\u0163ii mai mult sau mai pu\u0163in bune din punct de vedere tipografic (ceea ce, \u00een fond, nu are nici o importan\u0163\u0103 pentru valoarea operei \u00een sine), comentariile critice au fost de cele mai multe ori rezervate, critici importan\u0163i exprim\u00e2ndu-\u015fi ne\u00eencrederea \u00een valoarea real\u0103 a acestui roman. Probabil \u2013 nu vreau s\u0103 p\u0103c\u0103tuiesc \u2013 contactul direct cu Monica Lovinescu, al acestora \u015fi al celor care simpatizau f\u0103r\u0103 rezerve cu domnia sa, a contribuit la abordarea unei alte perspective de evaluare a romanului \u015fi a scriitorului \u00een sine. Dar, st\u00e2nd str\u00e2mb \u015fi judec\u00e2nd drept, cartea aceasta trebuie judecat\u0103 pe coordonatele istoriei z\u0103mis\u00adlirii ei \u015fi a recept\u0103rii ei \u00een primul moment, acela \u00een care \u00eenc\u0103 nu fuseser\u0103 aruncate pe pia\u0163\u0103 \u00eenvinuirile de antisemitism la adresa autorului ei \u015fi nici acelea de colaborator al securit\u0103\u0163ii, ad\u0103ugate imediat pentru a-l discredita pe acela care \u00eentre timp a devenit preotul ortodox al rom\u00e2nilor la Paris.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen prim\u0103 instan\u0163\u0103, romanul a fost citit ca o prim\u0103 m\u0103rturie (\u015fi, realmente, ca o prim\u0103 carte despre ororile celui de al Doilea R\u0103zboi Mondial) a calvarului unui om oarecare ce a parcurs labirinticul traseu al r\u0103zboiului. Ca orice roman de fic\u0163iune, realitatea a fost tratat\u0103 parabolic, ostentativa cu care romancierul \u00ee\u015fi urm\u0103re\u015fte eroul a fost \u00een\u0163eleas\u0103 \u00een primul moment (moment al adev\u0103rului?!) ca o voit\u0103 ap\u0103sare a accentului (poate prea mult) pe imaginea de ansamblu a r\u0103zboiului. C\u0103, dup\u0103 ce s-au mai lini\u015ftit apele, romanul s-a dovedit a avea destule ne\u00eempliniri artistice, e o alt\u0103 chestiune. \u00cen cartea mea consacrat\u0103 lui C.V. Gheorghiu, dezvoltam ideea c\u0103, de fapt, marele lui roman este romanul<\/em> memorialistic Memoriile<\/strong>, un roman picaresc, ce poate sta confortabil al\u0103turi de alte importante romane picare\u015fti contemporane, scrise la noi \u015fi aiurea (Un asemenea roman este \u015fi cel al lui Zaharia Stancu, Jocul cu moartea<\/strong>, dar \u015fi acest scriitor este desconsiderat de unii, pe nedrept, din necunoa\u015fterea operei \u015fi din acceptarea blamului de a fi scris c\u0103r\u0163i cu caracter programat politic, propagandistic). Dar, asta e o alt\u0103 discu\u0163ie.<\/p>\n\n\n\n

\u2013 C\u00e2t este (ne)verosimil \u015fi c\u00e2t inspira\u0163ie realist\u0103 \u00een <\/em>Ora 25?<\/em><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u2013 Romanul, cum spuneam, este odiseea unui \u0163\u0103ran rom\u00e2n din Banat care parcurge un lung drum de umilin\u0163e, prin toate fazele r\u0103zboiului. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, un asemenea personaj nu exist\u0103 \u00een realitate, el nu poate fi identificat cu cineva anume dar \u00een toat\u0103 biografia lui pot fi identificate destule elemente din biografia autorului. Ce e r\u0103u \u00een asta? Oare ilustrul roman al lui Hemingway Pentru cine bat clopotele<\/strong> (1940), nu este, la urma urmelor, o reprezentare romanesc\u0103 a experien\u0163ei romancierului \u00een r\u0103zboiul din Spania, unde el a fost corespondent de r\u0103zboi? \u00cen romanul lui C.V. Gheorghiu real este r\u0103zboiul. Acest lucru l-au \u00een\u0163eles primii lui cititori, acest lucru a determinat enormul succes, traducerea imediat\u0103 \u00een mai multe limbi \u015fi uria\u015ful prestigiu de care s-a bucurat, repet, \u00eenainte de a fi lansate pe pia\u0163\u0103 acuza\u0163ii care aveau menirea de a-l discredita. Vreau s\u0103 v\u0103 spun c\u0103 opera lui C.V. Gheorghiu, impresionant\u0103 cantitativ, este profund inegal\u0103 sub raport artistic. Toate c\u0103r\u0163ile sale cu tematic\u0103 religioas\u0103 sunt excelente eseuri care pot fi citite oric\u00e2nd \u015fi oriunde cu mare pl\u0103cere \u015fi cu mare folos (moral, dac\u0103 vre\u0163i). Romanele de actualitate sunt \u00eens\u0103, \u00een marea lor majoritate, teziste, schematice \u015fi propagandistice, la urma urmelor. Demascarea ororilor Securit\u0103\u0163ii \u015fi comunismului \u00een Rom\u00e2nia postbelic\u0103 se face dup\u0103 o re\u0163et\u0103 de joas\u0103 specie literar\u0103\u2026 Alt\u0103 rezonan\u0163\u0103, de altitudine, au romanele sale \u00een care se valorific\u0103 o mitologie na\u0163ional\u0103, de o miraculoas\u0103 frumuse\u0163e a locurilor natale etc. E o literatur\u0103 a fream\u0103tului muntelui a\u015fa cum literatura lui Panait Istrati este una a fream\u0103tului Dun\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n

\u2013 Ce a \u00eensemnat Constantin Virgil Gheorghiu pentru exilul rom\u00e2nesc de la Paris? De ce emigra\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 a primit ini\u0163ial \u00een mod favorabil proza sa, iar apoi l-a renegat consider\u00e2ndu-l un farsor?<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u2013 Comunitatea rom\u00e2neasc\u0103 din Fran\u0163a era foarte dispersat\u0103, dup\u0103 c\u00e2te mi-am dat seama. Pe grupuri, grupule\u0163e, fracturi ideologice, preocup\u0103ri de ordin material \u015f. a. E un lucru \u015ftiut, de pild\u0103, c\u0103 Emil Cioran nu avea rela\u0163ii bune cu diaspora francez\u0103, parizian\u0103. De altfel, \u00eemping\u00e2nd discu\u0163ia \u00eentr-un soi de derizoriu, cred c\u0103 acolo unde sunt trei rom\u00e2ni, se formeaz\u0103 automat patru partide. Asupra lui C.V. Gheorghiu au planat suspiciuni de toate felurile. Ce-i drept, a \u015fi fost un om incomod, un caracter dificil, ori a\u015fa ceva nu este de natur\u0103 s\u0103 impun\u0103 o aur\u0103 benefic\u0103 asupra unei astfel de existen\u0163e.<\/p>\n\n\n\n

\u2013 Eugen Simion <\/em>(Memoriile lui Constantin Virgil Gheorghiu), \u00een <\/em>Genurile biograficului, avanseaz\u0103 o idee privind complementaritatea \u00eentre<\/em> memorialistica Gheorghiu <\/em>(Memorii, Ispita libert\u0103\u0163ii) \u015fi <\/em>fic\u0163iuneadin Ora 25. Este C.V. Gheorghiu un alter ego al lui Johann Moritz, personajul s\u0103u din <\/em>Ora 25?<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u2013 Nu vreau s\u0103 repet, \u00eens\u0103 nu v\u0103d ce poate fi r\u0103u \u00een faptul c\u0103 un romancier se folose\u015fte de experien\u0163a sa de via\u0163\u0103 pentru a o \u00eenc\u0103rca \u00een biografia eroilor s\u0103i. Dar, Johann Moritz nu poate fi identificat cu prozatorul \u00eensu\u015fi. De altfel, \u00een orice crea\u0163ie literar\u0103 se transleaz\u0103 elemente, mai mult sau mai pu\u0163in evidente, din biografia autorului. Chiar \u015fi \u00een cele mai impersonale<\/em>, aparent, scrieri.<\/p>\n\n\n\n

\u2013 Ce rol crede\u0163i c\u0103 a jucat Constantin Virgil Gheorghiu \u00een scandalul iscat \u00een jurul acord\u0103rii Premiului Goncourt lui Vintil\u0103 Horia?<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u2013 Nu \u015ftiu, nu am informa\u0163ii concrete \u00een acest caz. \u015etiu doar c\u0103 din \u0163ar\u0103 a fost trimis un ilustru personaj literar\/cultural\/politic al momentului pentru a influen\u0163a neacordarea premiului. Vintil\u0103 Horia a detaliat \u00een mai multe r\u00e2nduri tot ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een acel moment. A\u015fa s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi \u00een cazul lui Blaga \u015fi \u00een alte asemenea cazuri, de mai mic\u0103 anvergur\u0103. Poate e un blestem al nostru s\u0103 ne sabot\u0103m valorile \u00een plan interna\u0163ional.<\/p>\n\n\n\n

\u2013 R\u0103m\u00e2ne C.V. Gheorghiu un epigon contemporan al \u201eromanului negru\u201d, a\u015fa cum spunea Mircea Zaciu \u00een Dic\u0163ionarul esen\u0163ial al scriitorilor rom\u00e2ni?<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u2013 Majoritatea romanelor de actualitate sunt construite pe schema romanului poli\u0163ist, cu multe crime \u015fi multe orori f\u0103cute de comuni\u015ftii din \u0163ar\u0103 \u00een anii socialismului, cu brutalit\u0103\u0163ile Securit\u0103\u0163ii etc. E \u015fi acesta un fel de roman negru.<\/p>\n\n\n\n

\u2013 Prin cartea dumneavoastr\u0103 <\/em>(Constantin Virgil Gheorghiu \u2013 aventura unei vie\u0163i literare), a\u0163i \u00eencercat s\u0103 aduce\u0163i \u00een prim-plan aspecte mai pu\u0163in cunoscute ale operei \u015fi vie\u0163ii lui Constantin Virgil Gheorghiu. V\u0103 rog s\u0103 face\u0163i referire la c\u00e2teva dintre ele.<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u2013 Biografia lui C.V. Gheorghiu e o \u00eentreag\u0103 aventur\u0103. C\u00e2nd se va afla cineva dispus a scrie o biografie roman\u0163at\u0103 (?!) a acestuia, va detalia, probabil, nenum\u0103rate elemente senza\u0163ionale, despre care nu cred c\u0103 e cazul s\u0103 vorbesc acum. Poate n-ar strica s\u0103 amintesc doar faptul c\u0103 so\u0163ia sa era evreic\u0103 \u015fi c\u0103 \u00een anii legionarismului din Rom\u00e2nia i s-a cerut s\u0103 divor\u0163eze, ceea ce el n-a f\u0103cut, asum\u00e2ndu-\u015fi toate riscurile. E dovada unui bun caracter.<\/p>\n\n\n\n

\u2013 Cum v\u0103 sim\u0163i\u0163i \u00een postura de \u201egarant incontestabil al criticii \u015fi istoriei literare din ultimele decenii\u201d? A\u015fa v-a descris colegul dumneavoastr\u0103, profesorul Vasile Fanache.<\/em><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u2013 Vasile Fanache a fost un tip galant<\/em> \u015fi caracterizarea lui trebuie considerat\u0103 ca atare. Nu m\u0103 consider un asemenea garant. Scriu critic\u0103 literar\u0103 \u015fi istorie literar\u0103 de c\u00e2nd am apucat s\u0103 scriu la Tribuna<\/em> \u015fi la Steaua<\/em>. Am f\u0103cut-o cu pasiune \u015fi cu str\u0103dania de a fi c\u00e2t mai obiectiv cu putin\u0163\u0103. \u00cen general am c\u0103utat s\u0103 eviden\u0163iez, din toate c\u0103r\u0163ile despre care am dat seama, p\u0103r\u0163ile bune, valabile, ale operei. Dac\u0103 nu mi-a pl\u0103cut o carte am preferat s\u0103 nu scriu despre ea dec\u00e2t s\u0103 o amendez \u00een totalitate. Pe c\u00e2t mi-a fost posibil am c\u0103utat s\u0103 privesc operele \u015fi autorii lor din unghiuri mai aparte, originale, s\u0103 zic. Uneori mi-a reu\u015fit mai mult, alteori mai pu\u0163in. \u00cen orice caz, am constatat c\u0103 dup\u0103 \u201989 exist\u0103 reviste \u015fi edituri care m\u0103 ignor\u0103 cu statornicie. E treaba lor. Eu \u00eemi v\u0103d de ale mele \u00een continuare \u015fi m\u0103 bucur atunci c\u00e2nd, dup\u0103 c\u00e2te o cronic\u0103, autorul c\u0103r\u0163ii \u00eemi telefoneaz\u0103 sau \u00eemi scrie mul\u0163umindu-mi pentru analiza f\u0103cut\u0103. Mai mult, ce s\u0103-mi doresc? Nu sper ca postumitatea s\u0103-mi ridice statuie. La ce mi-a folosi?<\/p>\n\n\n\n

\u2013 La liceu, \u00een Cluj-Napoca, l-a\u0163i avut profesor de limba rom\u00e2n\u0103 pe cunoscutul eseist \u015fi dramaturg Ion D. S\u00e2rbu, studentul preferat al lui Lucian Blaga. Ce amintiri p\u0103stra\u0163i despre acest fermec\u0103tor spirit oral? \u015etefan Augustin Doina\u015f spunea c\u0103 a fost inteligen\u0163a cea mai categoric\u0103 a Cercului Literar de la Sibiu.<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u2013 F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, el este prozatorul Cercului, a\u015fa cum Radu Stanca \u015fi Doina\u015f sunt poe\u0163ii grupului iar I. Negoi\u0163escu mintea lui doctrinar\u0103\u2026 L-am avut profesor \u00een clasa a IX-a c\u00e2nd el a fost \u00eendep\u0103rtat de la Universitate. Ne obliga s\u0103 avem un caiet \u00een care s\u0103 ne not\u0103m lecturile de peste s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u015fi s\u0103 ne spunem p\u0103rerile despre ce am citit. S\u00e2mb\u0103ta ne asculta din aceste caiete. A\u015fa a intuit \u00een mine o \u00eenclina\u0163ie spre literatur\u0103 \u015fi mi-a acordat aten\u0163ie. Mi-a dat c\u0103r\u0163i s\u0103 citesc, altele dec\u00e2t cele din programa \u015fcolar\u0103, mi-a vorbit despre scriitori de care auzeam atunci prima dat\u0103, m-a trimis la cenaclul literar al Filialei, dar discu\u0163ii de alt\u0103 natur\u0103 n-am avut. De altfel ce era el s\u0103 discute cu un elev de clasa a IX-a? Mai multe discu\u0163ii am avut dup\u0103 ani \u015fi ani c\u00e2nd eram director la Na\u0163ionalul Clujean \u015fi am \u00eencercat s\u0103-i prind \u00een repertoriu o pies\u0103. N-am izbutit pentru c\u0103 el dorea s\u0103 i se monteze numai \u015fi numai Simion cel drept<\/strong>, pies\u0103 pe care Consiliul Culturii nu o accepta. Iar el nu voia s\u0103 i se monteze la Cluj nicio alt\u0103 pies\u0103\u2026 Discutam adesea la restaurantul Casei scriitorilor din Bucure\u015fti, \u00een a\u015fteptarea trenurilor care s\u0103 ne duc\u0103 acas\u0103, pe mine la Cluj, pe el la Craiova. Despre aceste seri ar fi de povestit\u2026 L-am \u00eent\u00e2lnit \u015fi la Neptun \u00een ultima lui var\u0103; era bolnav \u015fi \u00ee\u015fi presim\u0163ea sf\u00e2r\u015fitul\u2026 A fost, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, un personaj emblematic pentru societatea socialist\u0103, \u00een umbra c\u0103reia s-a v\u0103zut \u00eempins mereu.<\/p>\n\n\n\n

\u2013 L-a\u0163i cunoscut bine \u015fi pe prozatorul Ion L\u0103ncr\u0103njan.<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u2013 Cu L\u0103ncr\u0103njan e o poveste \u00eentreag\u0103 despre care am relatat \u00een mai multe alte r\u00e2nduri. B\u0103dia, cum i se zicea, era un \u0163\u0103ran col\u0163os \u015fi greu de suportat ca om, dar era un bun patriot, poate prea \u00eenfocat. Din cauza lui n-am reu\u015fit, de pild\u0103, s\u0103 montez la Cluj o pies\u0103 a lui Szaroz Gyorghy, despre revolu\u0163ia lui Avram Iancu. O pies\u0103 care ne putea fi favorabil\u0103 \u00een acele momente dar L\u0103ncr\u0103njan s-a indignat pentru c\u0103 \u0163\u0103ranii din Apuseni erau prezenta\u0163i \u00een linii grote\u015fti. A scris \u00eempotriva piesei, a purtat o polemic\u0103 cu dramaturgul maghiar \u015fi totul s-a terminat cu publicarea, de c\u0103tre Mircea Tomu\u015f, a piesei, tradus\u0103 de Angela \u015fi D. R. Popescu, \u00een revista Transilvania<\/em>\u2026 Scriitorul Ion L\u0103ncr\u0103njan a fost produsul or\u00e2nduirii socialiste c\u0103reia \u00eens\u0103 i-a v\u0103zut \u015fi i-a demascat<\/em> racilele. Romanele sale ar trebui recitite azi \u015fi reconsiderate, at\u00e2ta c\u00e2t se poate. Dar, a-l ignora complet, ni se pare o nedreptate.<\/p>\n\n\n\n

\u2013 Cum ar trebui \u201ejudecat\u201d un scriitor? Dup\u0103 valoarea operei sau dup\u0103 caracter? Crede\u0163i c\u0103 talentul epic trebuie dublat \u00eentotdeauna de caracter?<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u2013 \u015ei Macedonski a fost un om cu un caracter imposibil. Pentru orgoliile lui a pl\u0103tit destul. Eugen Barbu, de asemenea, \u2013 un caracter dificil, orgolios \u015fi ar\u0163\u0103gos, dar a scris ni\u015fte nuvele excep\u0163ionale, a scris un roman de referin\u0163\u0103 pentru literatura mahalalei rom\u00e2ne\u015fti, Groapa<\/strong>, \u015fi un altul Principele<\/strong>, o parabol\u0103 str\u0103lucit\u0103, din punctul meu de vedere, asupra puterii. \u015ei Mircea Zaciu a fost un om incomod dar discipolii lui, \u015fi nu numai ei, caut\u0103 din r\u0103sputeri s\u0103-i p\u0103streze autoritatea critic\u0103 ne\u015ftirbit\u0103. Un lucru foarte important. Prea ne distan\u0163\u0103m de scriitorii perioadei socialiste, consider\u00e2ndu-i, pe aproape to\u0163i, drept purt\u0103tori de cuv\u00e2nt ai ideologiei comuniste. Ar trebui s\u0103 ne delimit\u0103m de excese, s\u0103 nu arunc\u0103m copilul odat\u0103 cu apa din copaie.<\/p>\n\n\n\n

A consemnat Violeta MO\u015eU<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u2022 Interviu cu criticul \u015fi istoricul literar Constantin Cuble\u015fan Romanul lui Constantin Virgil Gheorghiu \u201eLa vingt-cinqui\u00e8me heure\u201d (tradus \u00een rom\u00e2ne\u015fte \u201eOra a dou\u0103zeci \u015fi cincea\u201d\/ \u201eOra 25\u201d) a ap\u0103rut \u00een anul 1949, tradus \u00een limba francez\u0103 de Monica Lovinescu cu…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[9,442],"tags":[],"class_list":["post-21273","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-pasi-spre-europa","category-numarul-239"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21273","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21273"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21273\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21277,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21273\/revisions\/21277"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21273"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21273"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21273"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}