{"id":21278,"date":"2021-05-27T07:43:44","date_gmt":"2021-05-27T07:43:44","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=21278"},"modified":"2021-05-27T07:43:44","modified_gmt":"2021-05-27T07:43:44","slug":"identitatea-limbii-si-a-poporului-nostru","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/identitatea-limbii-si-a-poporului-nostru\/","title":{"rendered":"Identitatea limbii \u015fi a poporului nostru"},"content":{"rendered":"\n<div class=\"wp-block-image\"><figure class=\"alignleft size-large is-resized\"><a href=\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2021\/05\/03-ap239-foto1.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2021\/05\/03-ap239-foto1.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-21279\" width=\"439\" height=\"296\" srcset=\"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2021\/05\/03-ap239-foto1.jpg 454w, https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2021\/05\/03-ap239-foto1-300x202.jpg 300w, https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2021\/05\/03-ap239-foto1-260x175.jpg 260w, https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2021\/05\/03-ap239-foto1-160x108.jpg 160w\" sizes=\"auto, (max-width: 439px) 100vw, 439px\" \/><\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n<p>Ac\u0163iunea \u201emoldovenist\u0103\u201d sovietic\u0103 s-a prezentat totdeauna \u015fi explicit ca av\u00e2nd \u00een primul r\u00e2nd un scop politic, \u00een aparen\u0163\u0103 generos \u015fi nobil: acela de a afirma \u015fi a promova identitatea na\u0163ional\u0103 specific\u0103 a poporului moldovenesc dintre Prut \u015fi Nistru (\u015fi de dincolo de Nistru). E adev\u0103rat c\u0103 scopul a fost \u00een primul r\u00e2nd, ba chiar exclusiv, politic. Dar de generozitate, noble\u0163e, na\u0163ionalitate etc. nu poate fi vorba dac\u0103 \u0163inem seama de premisele reale ale acestei ac\u0163iuni \u015fi de sensul \u00een care ea a \u00een\u0163eles identitatea (anume ca neidentitate). Identitatea unui popor nu se afirm\u0103 neg\u00e2ndu-i-o \u015fi suprim\u00e2ndu-i-o. Nu se afirm\u0103 identitatea poporului \u201emoldovenesc\u201d din st\u00e2nga Prutului separ\u00e2ndu-l de tradi\u0163iile sale autentice \u2013 reprezentate \u00een primul r\u00e2nd de limba pe care o vorbe\u015fte \u2013, desprinz\u00e2ndu-l de unitatea etnic\u0103 din care face parte, t\u0103indu-i r\u0103d\u0103cinile istorice \u015fi altoindu-l pe alt trunchi ori \u00een vid. Aceasta nu e afirmare, ci, dimpotriv\u0103, anulare a identit\u0103\u0163ii na\u0163ionale, istorice \u015fi culturale, a poporului \u201emoldovenesc\u201d: e ceea ce \u00een Republica Moldova se nume\u015fte, cu un neologism binevenit, \u201emancurtizare\u201d. \u015ei \u201emancurtizarea\u201d e genocid etnico-cultural. Din punct de vedere politic, promovarea unei limbi \u201emoldovene\u015fti\u201d deosebite de limba rom\u00e2n\u0103, cu toate urm\u0103rile pe care le implic\u0103, este deci un delict de genocid etnico-cultural, delict nu mai pu\u0163in grav dec\u00e2t genocidul rasial, chiar dac\u0103 nu implic\u0103 eliminarea fizic\u0103 a vorbitorilor, ci numai anularea identit\u0103\u0163ii \u015fi memoriei lor istorice.<\/p>\n\n\n\n<p>Ni se spune \u00eens\u0103 c\u0103, cel pu\u0163in pentru o parte din \u201emoldoveni\u015fti\u201d, problema limbii nu s-ar mai pune \u00een ace\u015fti termeni, ci numai ca o chestiune de nume: se \u015ftie \u015fi se recunoa\u015fte c\u0103 limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi limba moldoveneasc\u0103 sunt una \u015fi aceea\u015fi limb\u0103 \u015fi se propune numai s\u0103 se numeasc\u0103 cu dou\u0103 nume diferite (\u201erom\u00e2n\u0103\u201d \u00een Rom\u00e2nia, \u201emoldoveneasc\u0103\u201d \u00een Republica Moldova).<\/p>\n\n\n\n<p>Dar \u015fi aceast\u0103 versiune \u201ediscret\u0103\u201d e lipsit\u0103 de fundament. Limba rom\u00e2n\u0103 n-a fost niciodat\u0103 numit\u0103 \u2013 \u015fi nu se poate numi \u2013 \u201erom\u00e2n\u0103\u201d sau \u201emoldoveneasc\u0103\u201d, fiindc\u0103 rom\u00e2n, rom\u00e2nesc \u015fi moldovean, moldovenesc nu sunt termeni de acela\u015fi rang semantic (moldovean, moldovenesc se afl\u0103 la nivelul termenilor muntean, oltean, b\u0103n\u0103\u0163ean, ardelean, pe c\u00e2nd rom\u00e2n, rom\u00e2nesc e termen general pentru toat\u0103 limba rom\u00e2n\u0103 istoric\u0103 \u015fi pentru limba rom\u00e2n\u0103 comun\u0103 \u015fi literar\u0103); a fost numit\u0103 c\u00e2ndva, mai ales de str\u0103ini, \u201emoldav\u0103 sau valah\u0103\u201d, ceea ce nu e acela\u015fi lucru. \u015ei, \u00een lingvistic\u0103, moldovenesc, cu privire la limb\u0103, se aplic\u0103 numai unui grai (\u00een cadrul dialectului dacorom\u00e2n) a c\u0103rui arie nu coincide cu Moldova (de\u015fi cuprinde o mare parte din ea); dar limba \u201emoldoveneasc\u0103\u201d, fiind identic\u0103 cu limba rom\u00e2n\u0103, nu poate fi identic\u0103 cu acest grai \u015fi nu trebuie confundat\u0103 cu el. Pe de alt\u0103 parte, \u201emoldoveni\u201d nu sunt numai locuitorii b\u0103\u015ftina\u015fi din Republica Moldova, ci \u015fi locuitorii Moldovei \u201emici\u201d din dreapta Prutului, \u015fi rom\u00e2nii bucovineni; \u015fi ace\u015ftia nu numesc limba lor comun\u0103 \u015fi literar\u0103 \u201emoldoveneasc\u0103\u201d, ci \u201erom\u00e2n\u0103\u201d sau \u201erom\u00e2neasc\u0103\u201d. Singurul argument care se prezint\u0103 \u00een favoarea denumirii duble e c\u0103 aceea\u015fi limb\u0103 se vorbe\u015fte \u00een dou\u0103 state diferite. Dar nu e un argument valabil. Limba german\u0103 nu se nume\u015fte \u201eaustriac\u0103\u201d \u00een Austria \u015fi cea englez\u0103 nu se nume\u015fte \u201eaustralian\u0103\u201d \u00een Australia, \u201estatounitean\u0103\u201d (?) \u00een Statele Unite etc. Pe l\u00e2ng\u0103 aceasta, limba rom\u00e2n\u0103 nu se vorbe\u015fte numai \u00een Rom\u00e2nia \u015fi \u00een Republica Moldova, ci \u015fi \u00een afara grani\u0163elor acestor \u0163\u0103ri, \u015fi ne \u00eentreb\u0103m, dac\u0103 se admite denumirea dubl\u0103, cum ar trebui s\u0103 se numeasc\u0103 limba vorbit\u0103 de rom\u00e2nii din Ucraina, din Ungaria, din Serbia, din Bulgaria?<\/p>\n\n\n\n<p>Pe de alt\u0103 parte, denumirea dubl\u0103 duce la acelea\u015fi confuzii ca \u015fi teoria celor dou\u0103 limbi diferite \u015fi poate implica acelea\u015fi urm\u0103ri c\u00e2t prive\u015fte identitatea etnic\u0103 \u015fi cultural\u0103 a vorbitorilor&#8230;<\/p>\n\n\n\n<p>A promova sub orice form\u0103 o limb\u0103 moldoveneasc\u0103 deosebit\u0103 de limba rom\u00e2n\u0103 este, din punct de vedere strict lingvistic, ori o gre\u015feal\u0103 naiv\u0103, ori o fraud\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103; din punct de vedere istoric \u015fi practic, e o absurditate \u015fi o utopie; \u015fi, din punct de vedere politic, e o anulare a identit\u0103\u0163ii etnice \u015fi culturale a unui popor \u015fi, deci, un act de genocid etnico-cultural.<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>Eugen CO\u015eERIU<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Ac\u0163iunea \u201emoldovenist\u0103\u201d sovietic\u0103 s-a prezentat totdeauna \u015fi explicit ca av\u00e2nd \u00een primul r\u00e2nd un scop politic, \u00een aparen\u0163\u0103 generos \u015fi nobil: acela de a afirma \u015fi a promova identitatea na\u0163ional\u0103 specific\u0103 a poporului moldovenesc dintre Prut \u015fi Nistru (\u015fi de&hellip;<\/p>\n<p class=\"more-link-p\"><a class=\"more-link\" href=\"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/identitatea-limbii-si-a-poporului-nostru\/\">Read more &rarr;<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,442],"tags":[],"class_list":["post-21278","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-239"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21278","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21278"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21278\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21280,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21278\/revisions\/21280"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21278"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21278"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21278"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}