{"id":21511,"date":"2021-07-23T13:58:08","date_gmt":"2021-07-23T13:58:08","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=21511"},"modified":"2021-07-23T13:58:08","modified_gmt":"2021-07-23T13:58:08","slug":"note-la-o-expozitie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/eveniment\/note-la-o-expozitie\/","title":{"rendered":"Note la o expozi\u0163ie"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u201eSerbarea de la Putna: 1871\/2021. Continuitatea unui ideal\u201d<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Expozi\u0163ie documentar\u0103 deschis\u0103 la Centru Cultural \u201eIacob Putneanul\u201d, M\u0103n\u0103stirea Putna, 15 iunie 2021<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Suntem \u00een anul 1871. Istoria Europei este \u00eentr-o iminent\u0103 schimbare. Revolu\u0163iile de la 1848, din \u00eentreaga Europ\u0103, au schimbat mentalit\u0103\u0163i, destine na\u0163ionale. Ca efect, provinciile rom\u00e2ne\u015fti mai norocoase au reu\u015fit s\u0103 \u00eenf\u0103ptuiasc\u0103 \u201eunirea cea mic\u0103\u201d la anul 1859. Din anul 1866, la 10 mai, regele Carol I preia destinele Rom\u00e2niei unite, mai \u00eent\u00e2i \u00een calitate de voievod apoi, din 1881, va fi \u201euns\u201d rege. Provinciile rom\u00e2ne\u015fti duc \u00een spate dou\u0103 imperii: imperiul otoman \u015fi imperiul habs\u00adburgic. Unul are deja c\u00e2teva secole de istorie \u00een spa\u0163iul rom\u00e2nesc, altul a \u00eenlocuit \u201ejugul de lemn otoman cu jugul de fier austriac\u201d, cum se spunea \u00een popor, \u00eenc\u0103 din anul 1775. \u00cen Europa un aer de schimbare, de intrare \u00een modernitate, a cuprins societ\u0103\u0163ile evoluate. Pe acest fond, tinerimea rom\u00e2n\u0103 studiaz\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate, la marile universit\u0103\u0163i. \u00cen provinciile rom\u00e2ne\u015fti se \u00eenfirip\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul superior, la Ia\u015fi, la Bucure\u015fti, la Cluj, la Oradea. \u00cen Europa se \u00eencheie r\u0103zboiul franco-prusac, 1870-1871, al c\u0103rui deznod\u0103m\u00e2nt a dus la unirea tuturor provinciilor germane \u015fi sf\u00e2r\u015fitul domniei lui Napoleon al III-lea, \u00een Fran\u0163a. Pe acest fond de evenimente majore pentru istoria \u015fi diploma\u0163ia european\u0103, la Putna, la marginea Imperiului austro-ungar, sunt puse la cale, de \u201ejunimea rom\u00e2n\u0103\u201d, o serbare \u015fi un congres al studen\u0163imii rom\u00e2ne.<\/p>\n\n\n\n

Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor este ales ca loc de desf\u0103\u015furare Putna, ini\u0163iatorii \u015fi organizatorii consider\u00e2nd c\u0103 \u201eva fi serbarea \u00een chestiune mai demn\u0103 \u015fi mai festiv\u0103 f\u0103c\u00e2ndu-se la morm\u00e2ntul lui \u015etefan cel Mare, \u00een Ziua S\u00e2ntei Marii\u201d. \u00cen acela\u015fi timp este eviden\u0163iat\u0103 pozi\u0163ia Bucovinei \u00een structura geografic\u0103 \u015fi istoric\u0103 a provinciilor rom\u00e2ne\u015fti: ea este \u201esentinela rom\u00e2nismului contra colosului nordic \u015fi a p\u0103r\u0163ilor lui etnografice\u201d, este, de asemenea, strategic \u201e\u00eencheietura care leag\u0103 Rom\u00e2nia, Moldova \u015fi Basarabia cu Maramure\u015ful \u015fi Transilvania\u201d. Toate acestea se specific\u0103 \u00een \u201eApelul tinerimii rom\u00e2ne\u201d, elaborat, \u00eentr-o prim\u0103 form\u0103, \u00een ziua de 25 decembrie 1869, (de Cr\u0103ciun), de c\u0103tre un grup de ini\u0163iativ\u0103, la Viena. Ce importan\u0163\u0103 pot avea pentru o na\u0163iune t\u00e2n\u0103r\u0103 aceste dou\u0103 secven\u0163e ale unui eveniment, aparent f\u0103r\u0103 preten\u0163ii istorice majore, \u00eentr-un asemenea context extrem de activ, de important pentru devenirea Europei?<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Descifr\u00e2nd istoria ulterioar\u0103 a rom\u00e2nilor \u015fi a Rom\u00e2niei, privind cu deta\u015farea \u015fi luciditatea unui veac \u015fi jum\u0103tate de la acele evenimente, putem avea ast\u0103zi dimensiunea visului, a speran\u0163ei, a disper\u0103rii chiar a ceea ce au \u00eensemnat cele dou\u0103 momente ale acelei ac\u0163iuni colective. Serbarea de la Putna \u015fi Congresul studen\u0163imii rom\u00e2ne, care i-a urmat, au fost consecin\u0163a unui complex de factori, dar \u015fi a unei dorin\u0163e de secole, am\u00e2nat\u0103, dar niciodat\u0103 uitat\u0103, \u015fi care a c\u0103p\u0103tat forma unei serb\u0103ri\/s\u0103rb\u0103tori<\/p>\n\n\n\n

\u00cen memoria acelor vremuri \u015fi a acelor evenimente a fost deschis\u0103 o impresionant\u0103 expozi\u0163ie, la M\u0103n\u0103stirea Putna, la 15 iunie 2021, la \u201eCentrul Cultural Iacob Putneanul\u201d, care marcheaz\u0103 \u00eenceputul unei importante serii de ac\u0163iuni comemorative \u015fi de celebrare a unor momente \u015fi a unor personalit\u0103\u0163i providen\u0163iale pentru rezisten\u0163a \u015fi persisten\u0163a noastr\u0103 \u00een istorie.<\/p>\n\n\n\n

Piesa central\u0103 a expozi\u0163iei o reprezint\u0103, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, \u201eurna antic\u0103 de argint\u201d, depus\u0103 ca \u201eun semn de pietate \u015fi de amintire\u201d pe morm\u00e2ntul voievodului \u015etefan cel Mare la manifestarea din august 1871. Inscrip\u0163ia este edificatoare: \u201eEroului, \u00eenving\u0103torului, ap\u0103r\u0103torului existen\u0163ei rom\u00e2ne, scutului cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii, lui \u015etefan cel Mare, junimea rom\u00e2n\u0103 academic\u0103, anul MDCCCLXX\u201d. \u00cen aceast\u0103 urn\u0103 au fost depu\u015fi bulg\u0103ri de p\u0103m\u00e2nt din toate provinciile rom\u00e2ne\u015fti, \u00eentr-o unire simbolic\u0103. Urna este a\u015fezat\u0103 pe un piedestal de marmur\u0103, ambele fiind protejate de un baldachin din lemn de brad, furniruit cu lemn de nuc, confec\u0163ionat \u00een anul 1874 de c\u0103tre me\u015fterul Benedict Hoheneker din R\u0103d\u0103u\u0163i. Ne putem imagina emula\u0163ia de tip romantic st\u00e2rnit\u0103 \u00een timp \u00een jurul acestui obiect care s-a \u00eenc\u0103rcat cu semnifica\u0163ie odat\u0103 cu trecerea timpului. \u00cen expozi\u0163ie sunt expuse dou\u0103 epitafuri, depuse la morm\u00e2ntul domnitorului la 15 august 1871. Unul este o dona\u0163ie de la \u201eElena Istrati \u015fi Doamnele din Bucovina\u201d, cu o inscrip\u0163ie edificatoare: \u201eMemoriei lui \u015etefan cel Mare, omagiu de venera\u0163iune \u015fi recuno\u015ftin\u0163\u0103 adus de doamnele rom\u00e2ne din Bucovina, MDCCCLXX\u201d, iar cel\u0103lalt este donat de \u201eMaria Rosetti \u015fi Doamnele rom\u00e2ne\u201d, este realizat din catifea \u015fi fir de m\u0103tase aurit, sunt cusute denumirile locurilor unde \u015etefan cel Mare a repurtat victorii asupra ungurilor, turcilor \u015fi polonilor (Baia \u2013 1467, Rahova \u2013 1475, Valea Alb\u0103 \u2013 1476, P\u0103durea Cosminei \u2013 1496). \u00cen cele patru col\u0163uri sunt stemele provinciilor rom\u00e2ne\u015fti, iar inscrip\u0163ia exprim\u0103 un deziderat al epocii \u015ftefaniene: \u201eMai bine s\u0103 murim cu spada \u00een m\u00e2n\u0103, \u00eentru ap\u0103rarea religiunii \u015fi a patriei noastre, dec\u00e2t s\u0103 l\u0103s\u0103m \u015fi una \u015fi alta \u00een prada inamicului\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u00cen expozi\u0163ie avem, de asemenea, \u00eentre altele, un portret al lui \u015etefan cel Mare, cu autor necunoscut, realizat la anul 1771, \u00eenainte de ruperea Bucovinei din \u201etrupul\u201d Moldovei, p\u0103strat la Putna. O suit\u0103 de portrete adun\u0103 personalit\u0103\u0163ile care s-au implicat \u00een evenimente: Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Nicolae Teclu, Ciprian Porumbescu, Iraclie Porumbescu, G. Dem. Teodorescu, Dimitrie Gusti, A.D. Xenopol, la care s-au al\u0103turat alte personalit\u0103\u0163i precum Vasile Alecsandri, Vasile Pogor, Mihail Kog\u0103lniceanu, Radu George Melidon. Imaginile, prin efectul timpului \u015fi prin consecin\u0163ele generate de faptele lor, au c\u0103p\u0103tat, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, profilul icoanelor, \u00een felul acesta o expozi\u0163ie cu un asemenea subiect devine un adev\u0103rat altar. Un rol extrem de important l-a avut presa vremii, publica\u0163iile \u201eRom\u00e2nul\u201d, \u201eTelegraful rom\u00e2n\u201d, \u201eCurierul de Ia\u015fi\u201d, \u201eTimpul\u201d, \u201eAlbina\u201d de la Budapesta, \u201eConvorbiri literare\u201d, \u201eReformatorul\u201d, \u201eTrompeta Carpa\u0163ilor\u201d etc., din care se reg\u0103sesc \u00een expozi\u0163ie o mul\u0163ime de \u201eprobe\u201d referitoare la evenimentele comemorate. Pieselor de epoc\u0103 li s-au ad\u0103ugat c\u00e2teva lucr\u0103ri de art\u0103 semnate de arti\u015fti plastici contemporani, adecvate evenimentului: Constantin Flondor, Horia Pa\u015ftina \u015fi Dacian Andoni.<\/p>\n\n\n\n

\u00censemn\u0103tatea Serb\u0103rii de la Putna este \u00eenc\u0103 insuficient evaluat\u0103, cunoscut\u0103. Apelul tinerimii rom\u00e2ne, redactat \u00een ziua simbolic\u0103 de 25 decembrie 1869, la Viena \u015fi transmis studen\u0163imii rom\u00e2ne din toate centrele universitare ale Europei, con\u0163ine toate dezideratele \u015fi toate direc\u0163iile de urmat pentru unirea de mai t\u00e2rziu, \u00eenf\u0103ptuit\u0103 la 1 Decembrie 1918. Dac\u0103 punem fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 dezideratele politice de mai t\u00e2rziu cu dezideratele exprimate \u00een fa\u0163a \u015fi de mul\u0163imea adunat\u0103 la Serbarea de la Putna sau care a rezonat cu aceasta, putem spune c\u0103 unirea de la 1 Decembrie 1918 a avut un puternic \u015fi autentic vot popular, exprimat cu o jum\u0103tate de veac mai devreme. Firesc, ne \u00eentreb\u0103m acum, \u00een fa\u0163a istoriei pe care o \u201eeman\u0103\u201d documentele \u015fi exponatele din aceast\u0103 expozi\u0163ie, dac\u0103 ar trebui ca tinerimea academic\u0103 de ast\u0103zi s\u0103 formuleze un nou apel c\u0103tre to\u0163i tinerii rom\u00e2ni risipi\u0163i \u00een lume, cum ar suna acest apel? Prima \u00eentrebare ar fi: care Rom\u00e2nie, cea din afar\u0103 sau cea din interior? Avem peste 10 milioane de rom\u00e2ni \u00een afara grani\u0163elor fizice, care sunt \u201eo Rom\u00e2nie \u00een c\u0103utarea unei identit\u0103\u0163i\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u00cen anul 1871 rom\u00e2nii formulau un ideal, care \u0163inea de unitatea tuturor provinciilor rom\u00e2ne\u015fti. Din perspectiva timpului \u015fi a ini\u0163iatorilor Serb\u0103rii de la Putna, \u201econtinuitatea unui ideal\u201d nu este o aspira\u0163ie, este o datorie. Dac\u0103 ne-o asum\u0103m sau nu este alegerea noastr\u0103, con\u015ftient\u0103 sau indus\u0103, oricum numai popoarele libere au puterea s\u0103 aleag\u0103. Mai mult, popoarele sunt importante \u00een istorie \u00een modul \u00een care se raporteaz\u0103 la libertate, \u00een modul \u00een care \u00ee\u015fi gestioneaz\u0103 libertatea.<\/p>\n\n\n\n

De remarcat efortul v\u0103zut sau nev\u0103zut al monahilor de la M\u0103n\u0103stirea Putna pentru realizarea acestei expozi\u0163ii, \u00eentre care \u00eei numim de ast\u0103 dat\u0103 pe Iustinian Costin, Timotei Tiron, Teoctist Munteanu, Dosoftei Dijm\u0103rescu, Anania Vatamanu, Alexie Cojocaru, Gherasim Soca, Iachint Sab\u0103u, Mardarie Marinciu \u015f. a. De remarcat, de asemenea, munca restauratorilor de la Muzeul Na\u0163ional al Bucovinei care au f\u0103cut adev\u0103rate minuni lucr\u00e2nd pe obiectele textile vechi de un secol \u015fi jum\u0103tate, aduc\u00e2ndu-le la prospe\u0163imea ini\u0163ial\u0103, dar \u015fi \u00een lemn sau metal: Eugenia Sidoriuc, Carmen Ungureanu, Lumini\u0163a S\u0103nduleac, Loredana Axinte, Constantin Aparaschivei \u015fi Ilie Cojocariu.<\/p>\n\n\n\n

Dar \u015fi atunci, la 1871, ca \u015fi acum, a mai existat ceva: Putna s-a identificat, \u00een istorie, cu stare\u0163ii s\u0103i. F\u0103r\u0103 stare\u0163ul Arcadie Ciupercovici, omul din umbr\u0103 \u015fi cel care a f\u0103cut posibile toate ac\u0163iunile, \u00eembl\u00e2nzind toate asperit\u0103\u0163ile v\u0103zute sau nu, manifest\u0103rile de la 1871 nu ar fi avut caracterul na\u0163ional pe care \u00eel percepem azi. Iar ast\u0103zi, trebuie s\u0103 recunoa\u015ftem, f\u0103r\u0103 perseveren\u0163a \u015fi f\u0103r\u0103 viziunea p\u0103rintelui stare\u0163 Melchisedec Velnic, manifestarea din acest an ar fi fost doar un am\u0103nunt statistic. Acest dialog peste timp, \u00eentre doi stare\u0163i care s-au situat la \u00een\u0103l\u0163imea vremurilor \u015fi a istoriei lor, reconfirm\u0103 Putnei caracterul de \u201eIerusalim rom\u00e2nesc\u201d, locul \u00een care \u00eenvierea \u015fi re\u00eenvierea s-a dovedit c\u0103 sunt posibile.<\/p>\n\n\n\n

Adrian ALUI GHEORGHE<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Putna, 15 iunie, 2021<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eSerbarea de la Putna: 1871\/2021. Continuitatea unui ideal\u201d Expozi\u0163ie documentar\u0103 deschis\u0103 la Centru Cultural \u201eIacob Putneanul\u201d, M\u0103n\u0103stirea Putna, 15 iunie 2021 Suntem \u00een anul 1871. Istoria Europei este \u00eentr-o iminent\u0103 schimbare. Revolu\u0163iile de la 1848, din \u00eentreaga Europ\u0103, au schimbat…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[18,444],"tags":[],"class_list":["post-21511","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-eveniment","category-numarul-241"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21511","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21511"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21511\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21516,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21511\/revisions\/21516"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21511"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21511"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21511"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}