{"id":21561,"date":"2021-09-29T13:17:04","date_gmt":"2021-09-29T13:17:04","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=21561"},"modified":"2021-09-29T13:17:04","modified_gmt":"2021-09-29T13:17:04","slug":"recurs-la-patrimoniu-vii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/recurs-la-patrimoniu-vii\/","title":{"rendered":"Recurs la patrimoniu (VII)"},"content":{"rendered":"\n

1916, Tristan Tzara se num\u0103r\u0103 printre promotorii dadaismului<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Mare admirator al operei Wagneriene Tristan \u015fi Isolda<\/em>, t\u00e2n\u0103rul moldovean Samuel Rosenstock \u015fi-a alc\u0103tuit un pseudonim literar cu o sonoritate aparte, memorabil\u0103: Tristan Tzara, varianta \u201etrist \u00een \u0163ar\u0103\u201d fiind pueril\u0103. De altfel, se num\u0103ra printre admiratorii poeziei lui Macedonski. Pe c\u00e2nd era \u00eenc\u0103 elev la Liceul Sf. Sava, a publicat \u00eempreun\u0103 cu Marcel Iancu \u015fi Ion Vinea revista Simbolul<\/em>, din care au ap\u0103rut patru numere. La absolvirea liceului, de\u015fi dorise s\u0103 intre la Politehnic\u0103, p\u0103rin\u0163ii l-au \u00eenscris la Facultatea de Litere \u015fi Filozofie a Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti. A produs o ruptur\u0103 definitiv\u0103 \u00eentre el \u015fi tat\u0103l s\u0103u c\u00e2nd s-a hot\u0103r\u00e2t, brusc, s\u0103 plece la Z\u00fcrich. Acolo l-a re\u00eent\u00e2lnit pe Marcel Iancu \u015fi, \u00eempreun\u0103 cu Hugo Ball, a deschis Cabaretul Voltaire<\/em>, public\u00e2nd \u015fi o revist\u0103 cu acest nume. \u00cen iulie \u015fi \u00een decembrie 1916 grupul dezl\u0103n\u0163uie revolu\u0163ia estetic\u0103 intitulat\u0103 Dada<\/em><\/strong>. La \u00eenceputul anului 1920 va ajunge la Paris pentru a-l cuceri \u00een favoarea Dada<\/em>. Aici s-a angajat \u00een activit\u0103\u0163i tumultuoase cu Andr\u00e9 Breton, Philippe Soupault \u015fi Louis Aragon pentru a \u015foca publicul \u015fi a dezintegra structurile limbii. Va c\u0103uta o sincronizare teoretic\u0103 cu bol\u015fevismul. Treptat, mi\u015fcarea se va stinge. Tzara se va apropia de suprarealism, dar se va distan\u0163a c\u00e2nd suprareali\u015ftii au atacat Dada<\/em>. Prin 1936 va ajunge \u00een Spania \u015fi c\u00e2nt\u0103 victoria poten\u0163ial\u0103 a republicanilor. Re\u00eentors \u00een Fran\u0163a va fi militant comunist, \u00eens\u0103 va p\u0103r\u0103si partidul ro\u015fu c\u00e2nd armata sovietic\u0103 va invada Ungaria.<\/p>\n\n\n\n

Lucr\u0103rile sale de maturitate \u00eencep cu L\u2019Homme approximatif<\/em> (1931; Omul aproximativ) \u015fi continu\u0103 cu Parler seul<\/em> (1950; Vorbind singur) \u015fi La Face int\u00e9rieure<\/em> (1953; Fa\u0163a interioar\u0103). Ca form\u0103 de exprimare artistic\u0103 se va \u00eentoarce la ceea ce condamnase.<\/p>\n\n\n\n

Pentru a face o poezie dadaist\u0103<\/em><\/p>\n\n\n\n

Lua\u0163i un ziar. Lua\u0163i o pereche de foarfeci. Alege\u0163i din ziar un articol care s\u0103 aib\u0103 lungimea pe care vre\u0163i s\u0103 o da\u0163i poeziei voastre. Decupa\u0163i articolul. T\u0103ia\u0163i cu grij\u0103 toate cuvintele care formeaz\u0103 respectivul articol \u015fi pune\u0163i toate aceste articole \u00eentr-un s\u0103cule\u0163. Agita\u0163i-l \u00eenceti\u015for. Scoate\u0163i cuvintele unul dup\u0103 altul, dispun\u00e2ndu-le \u00een ordinea \u00een care le ve\u0163i extrage. Copia\u0163i-le cuviincios. Poezia v\u0103 va sem\u0103na. \u015ei iat\u0103-v\u0103 un scriitor infinit de original \u015fi \u00eenzestrat, cu o sensibilitate \u00eenc\u00e2nt\u0103toare, de\u015fi, se \u00een\u0163elege, ne\u00een\u0163eleas\u0103 de oamenii vulgari.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Din Manifest despre amorul slab \u015fi amorul amar, <\/em>1920<\/p>\n\n\n\n

Tristan Tzara<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

1924, Victor Brauner a avut prima expozi\u0163ie de pictur\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u00centruc\u00e2t familia Brauner se mutase temporar la Viena, viitorul pictor va urma cursurile \u015fcolii primare \u00een capitala Imperiului Habsburgic, apoi, revenit cu familia \u00een \u0163ar\u0103, \u00een preajma declan\u015f\u0103rii primului R\u0103zboi Mondial, \u00ee\u015fi va continua studiile la \u015ecoala Evanghelic\u0103 din Br\u0103ila. Ob\u0163in\u00e2nd bacalaureatul, s-a \u00eenscris la \u015ecoala de Arte Frumoase din Bucure\u015fti, pe care a absolvit-o \u00een anul 1921, urm\u00e2nd \u015fi cursurile \u015ecolii particulare de pictur\u0103 a lui Horia Igiro\u015fanu. La \u00eenceput a fost atras de Cezanne, pict\u00e2nd un num\u0103r de peisaje \u00een aceast\u0103 manier\u0103 la Balcic. Cur\u00e2nd va \u00eencerca \u015fi alte stiluri, mai cu seam\u0103 cele la mod\u0103, rezultatul concretiz\u00e2ndu-se \u00een prima expozi\u0163ie personal\u0103, vernisat\u0103 \u00een 26 septembrie 1924 la Galeriile Mozart.<\/p>\n\n\n\n

\u00cent\u00e2lnirea cu Ilarie Voronca va conduce la apari\u0163ia interesantei reviste 75 HP, \u00een care va publica manifestul Pictopoezia<\/em><\/strong>. \u00centre 1928-1931 va colabora cu desene la revista bucure\u015ftean\u0103 Unu<\/em>, de\u015fi, \u00een 1930 se stabilise \u00een Paris. Acolo va adera la mi\u015fcarea suprarealist\u0103. \u00cel \u00eent\u00e2lne\u015fte pe Br\u00e2ncu\u015fi, care-l ini\u0163iaz\u0103 \u00een arta fotografic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Tot \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 se \u00eemprietene\u015fte cu poetul evreu Benjamin Fondane \u015fi \u00eel \u00eent\u00e2lne\u015fte pe Yves Tanguy, care-l va introduce mai t\u00e2rziu \u00een cercul suprareali\u015ftilor.<\/p>\n\n\n\n

Locuie\u015fte pe strada Moulin Vert, \u00een acela\u015fi imobil cu Giacometti \u015fi Tanguy.<\/p>\n\n\n\n

Picteaz\u0103 Autoportretul cu ochiul scos<\/em>, tem\u0103 premonitorie. Revenit \u00een Bucure\u015fti prin 1935 va intra \u015fi \u00een r\u00e2ndurile PCR, la mod\u0103 printre intelectualii evrei, \u00eens\u0103 militantismul \u00eel va l\u0103sa rece, el prefer\u00e2nd libertatea de crea\u0163ie \u015fi de exprimare. Se va \u00eentoarce \u00een Fran\u0163a, lucr\u00e2nd \u00een diferite ora\u015fe \u015fi la Paris, unde \u00ee\u015fi va pierde ochiul st\u00e2ng \u00eentr-o \u00eenc\u0103ierare. Va lucra \u015fi \u00een Italia. Foarte apreciat de francezi, va fi ales s\u0103 reprezinte Fran\u0163a la Bienala de la Vene\u0163ia din 1966.<\/p>\n\n\n\n

Fiecare tablou pe care \u00eel fac este proiectat de izvoarele cele mai ad\u00e2nci ale angoaselor mele<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Victor BRAUNER<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

1926, \u00een 21 februarie, Jean Yonnel debuteaz\u0103 cu rolul Don Rodrigue<\/em> din Cidul<\/em> de Pierre Corneille, la Comedia Francez\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u00cen anul 1934, un film f\u0103cea s\u0103li pline la Paris, un Paris care, de\u015fi mereu progresist \u015fi avangardist, socotea subiectul prea curajos, prea \u201e\u00eempotriva curentului\u201d. Filmul se numea \u201eAmok<\/strong>\u201d de F\u00e9dor Ozep \u015fi era jucat de doi actori de prim\u0103 m\u0103rime ai scenei franceze: diva absolut\u0103 Marcelle Chantal \u015fi Jean Yonel.<\/p>\n\n\n\n

Tineri \u015fi frumo\u015fi, cei doi actori st\u00e2rneau comentarii \u015fi \u015fu\u015foteli printre romanticii, vis\u0103torii \u015fi aventurierii spectatori care se \u00eembulzeau \u00een s\u0103li s\u0103-i vad\u0103. Nu lipseau nici zvonurile despre o idil\u0103 ce s-ar fi n\u0103scut \u00een timpul film\u0103rilor \u00eentre cei doi protagoni\u015fti. Chiar \u00een francez\u0103 pseudonimul artistic are rezonan\u0163\u0103 rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n\n\n\n

N\u0103scut la Bucure\u015fti, pe numele s\u0103u adev\u0103rat Jean-Esteve Schachmann, dup\u0103 ce jucase la Teatrul Odeon, pleac\u0103 la Paris foarte t\u00e2n\u0103r \u015fi devine unul dintre cei patru actori rom\u00e2ni membri ai Comediei Franceze, al\u0103turi de Eduard Max, Maria Ventura \u015fi Elizabeth Nizan. A fost angajat abia \u00een 1926 \u015fi s-a eviden\u0163iat mai ales \u00een roluri de t\u00e2n\u0103r tragic \u015fi romantic, dar devine societar dup\u0103 numai trei ani. A avut o carier\u0103 fulminant\u0103, juc\u00e2nd pe multe scene ale lumii al\u0103turi de Sarah Bernard \u015fi Mounet Sully, iar Henry de Montherlant \u00eel prefer\u0103 pentru rolul regelui Ferrante din La Reine Morte<\/em>. Critica \u00eel socote\u015fte \u201eun actor exigent, onest, riguros \u015fi scrupulos\u201d. \u00centre anii 1913 \u2013 1966 a jucat \u00een peste 30 de filme regizate de Abel Gance, Maurice Tourneur, Jean Delannoy sau Julien Duvivier etc. al\u0103turi de Pierre Renoir, Suzanne Despr\u00e8s, Jean-Louis Barrault, Bourvil, Jean Marais. Din 1947 a fost profesor la Conservatorul Na\u0163ional de Art\u0103 Dramatic\u0103 iar \u00een 1954 este ales decan. Genera\u0163iile de studen\u0163i \u015fi contemporanii lui \u00ee\u015fi amintesc de el ca de un mare actor de tradi\u0163ie clasic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

M-am \u00eentors \u015fi m-am trezit nas \u00een nas cu Jean Yonnel. \u00cen timp ce Julien Bertheau, un june prim a c\u0103rui gentile\u0163e era proverbial\u0103 nu m-a prea \u00eengrijorat, Jean Yonnel, cu \u00een\u0103l\u0163imea lui, cu prestan\u0163a lui, cu prestigiul \u015fi vocea lui de dincolo de morm\u00e2nt care l-a ridicat la rangul de mare tragedian, m-a impresionat profund<\/em>. (august 1944 \u2013 Paris sur scene) (Christian GRENIER<\/em><\/strong>)<\/p>\n\n\n\n

Red.<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

1916, Tristan Tzara se num\u0103r\u0103 printre promotorii dadaismului Mare admirator al operei Wagneriene Tristan \u015fi Isolda, t\u00e2n\u0103rul moldovean Samuel Rosenstock \u015fi-a alc\u0103tuit un pseudonim literar cu o sonoritate aparte, memorabil\u0103: Tristan Tzara, varianta \u201etrist \u00een \u0163ar\u0103\u201d fiind pueril\u0103. De altfel,…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,445],"tags":[],"class_list":["post-21561","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-242"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21561","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21561"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21561\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21565,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21561\/revisions\/21565"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21561"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21561"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21561"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}