{"id":21776,"date":"2021-10-26T12:23:46","date_gmt":"2021-10-26T12:23:46","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=21776"},"modified":"2021-10-26T12:23:46","modified_gmt":"2021-10-26T12:23:46","slug":"sindromului-gandirii-accelerate-o-problema-a-mileniului-trei-estimari-solutii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/studii-si-sinteze\/sindromului-gandirii-accelerate-o-problema-a-mileniului-trei-estimari-solutii\/","title":{"rendered":"Sindromului g\u00e2ndirii accelerate \u2013 o problem\u0103 a mileniului trei. Estim\u0103ri. Solu\u0163ii."},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Nadejda Ovcerenco, doctor, conferen\u0163iar universitar<\/p>\n\n\n\n

S-a n\u0103scut la 22 decembrie 1957, \u00een satul Copanca, raionul C\u0103u\u015feni, Republica Moldova. Este licen\u0163iat\u0103 a Universit\u0103\u0163ii Pedagogice de Stat \u201eAlecu Russo\u201d din B\u0103l\u0163i din 1981, dup\u0103 care activeaz\u0103 \u00een calitate de educator, metodist, directoare de gr\u0103dini\u0163\u0103 de copii. Studiile de masterat le face la Universitatea de Stat din Tiraspol, specialitatea Psihopedagogie, iar doctoratul la Academia de \u015etiin\u0163e ale Educa\u0163iei din Federa\u0163ia Rus\u0103, Institutul Cercet\u0103ri \u015etiin\u0163ifice \u00een domeniul Teoriei Educa\u0163iei.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Pe parcursul anilor a activat \u00een diverse func\u0163ii didactice \u015fi manageriale \u00een mai multe institu\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt superior din Republica Moldova: conferen\u0163iar universitar (UST, UPSC); \u015fef Departament monitorizare, evaluare \u015fi control (Academia Administrare Public\u0103 de pe l\u00e2ng\u0103 Pre\u015fedintele RM); \u015fef catedr\u0103 (UST), decan facultatea \u015etiin\u0163e Umaniste, prorector Rela\u0163ii Interna\u0163ionale (Universitatea Slavon\u0103) etc.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Este conduc\u0103tor de doctorat la specialitatea \u015ftiin\u0163ific\u0103: 531.01.Teoria general\u0103 a educa\u0163iei, ghid\u00e2nd doctoranzi din Republica Moldova, Turcia, Rom\u00e2nia. A publicat peste 90 lucr\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice (manuale, suporturi de curs, ghiduri metodologice), a participat la numeroase foruri \u015ftiin\u0163ifice interna\u0163ionale (Rusia, Ucraina, Japonia, SUA, Rom\u00e2nia, Ungaria etc.)<\/em>. Red.<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Educa\u0163ia trece printr-o criz\u0103 f\u0103r\u0103 precedent \u2013 la nivel mondial. Formarea tinerilor sociabili, ferici\u0163i, liberi \u015fi \u00eentreprinz\u0103tori este o mare provocare \u00een ziua de azi. Cantitatea de cuno\u015ftin\u0163e disponibile e mai mare ca oric\u00e2nd, \u00eens\u0103 noile genera\u0163ii nu sunt formate pentru a g\u00e2ndi, ci pentru a repeta informa\u0163ii. Tinerii evit\u0103 studiul \u015fi munca, refugiindu-se \u00een atitudini \u015fi comportamente perdante pentru \u00eentreaga societate. Elevii zilelor noastre nu au pl\u0103cerea de a \u00eenv\u0103\u0163a, nu pot s\u0103 se concentreze<\/em>, sunt agita\u0163i. A cui este vina? A elevilor sau a p\u0103rin\u0163ilor? Nici a unora, nici a celorlal\u0163i. Cauzele sunt mai profunde. Principalele cauze sunt produsul sistemului social care a stimulat, \u00eentr-un mod \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103tor, fenomenele care construiesc g\u00e2ndurile. Mintea tinerilor de ast\u0103zi este diferit\u0103 de cea a tinerilor din trecut. Fenomenele care se afl\u0103 \u00een culisele min\u0163ii lor \u015fi care genereaz\u0103 g\u00e2ndurile sunt acelea\u015fi, dar actorii de pe scen\u0103 sunt diferi\u0163i. Calitatea \u015fi viteza g\u00e2ndirii s-au schimbat.<\/p>\n\n\n\n

Profesorii se simt dep\u0103\u015fi\u0163i. Ei pierd capacitatea de a influen\u0163a lumea psihic\u0103 a elevilor<\/em>. Gesturile \u015fi cuvintele lor nu au impact emo\u0163ional \u015fi, \u00een consecin\u0163\u0103, nu sunt arhivate \u00een mod privilegiat, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 produc\u0103 mii de alte emo\u0163ii care s\u0103 stimuleze dezvoltarea inteligen\u0163ei. Cea mai mare consecin\u0163\u0103 a excesului de stimuli de la televizor, gadgeturi, re\u0163ele on-line de socializare este contribu\u0163ia la apari\u0163ia sindromului g\u00e2ndirii accelerate, S.G.A.<\/em> Viteza g\u00e2ndurilor nu poate fi crescut\u0103 \u00een mod permanent. Dac\u0103 am face-o, s-ar produce o diminuare a concentr\u0103rii \u015fi o cre\u015ftere a anxiet\u0103\u0163ii. Este exact ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 azi cu elevii \u015fi studen\u0163ii no\u015ftri.<\/p>\n\n\n\n

Anxietatea din sindromul S.G.A. genereaz\u0103 nevoia de noi stimuli<\/em>. Principiul este acela\u015fi cu cel din cazul dependen\u0163ei de droguri. Dependen\u0163ii de droguri folosesc mereu alte doze \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 diminueze anxietatea generat\u0103 de dependen\u0163\u0103. Cu c\u00e2t doza e mai mare, cu at\u00e2t devin mai dependen\u0163i. \u00cen agenda Consiliului Na\u0163ional al profesorilor de matematic\u0103 \u015fi a asocia\u0163iei de supervizare \u015fi dezvoltare curricular\u0103 din America, incapacitatea concentr\u0103rii elevilor pe o durat\u0103 minim\u0103 necesar\u0103 rezolv\u0103rii unei probleme<\/em>, a ajuns s\u0103 ocupe un loc central. Problema este tratat\u0103 cu foarte mult\u0103 seriozitate, pentru c\u0103 aproape nici o activitate nu poate fi desf\u0103\u015furat\u0103 f\u0103r\u0103 o anumit\u0103 concentrare a min\u0163ii \u015fi urm\u0103rirea cu aten\u0163ie a procesului respectiv.<\/p>\n\n\n\n

Tinerii<\/em> care sufer\u0103 de sindromul S.G.A.<\/em> prezint\u0103 urm\u0103toarele caracteristici<\/em>:<\/p>\n\n\n\n

\u25ba Neputin\u0163a de a duce la bun sf\u00e2r\u015fit activitatea \u00eenceput\u0103;<\/p>\n\n\n\n

\u25ba Incapacitatea de a asculta \u015fi urm\u0103ri;<\/p>\n\n\n\n

\u25ba Dificultatea de a sta concentrat sau conectat la o activitate;<\/p>\n\n\n\n

\u25ba Tendin\u0163a de a ac\u0163iona \u00eenainte de a g\u00e2ndi;<\/p>\n\n\n\n

\u25ba Alternarea rapid\u0103 a unei activit\u0103\u0163i cu alta;<\/p>\n\n\n\n

\u25ba Dificultatea organiz\u0103rii \u015fi planific\u0103rii ac\u0163iunilor;<\/p>\n\n\n\n

\u25ba Dificultatea de a-\u015fi a\u015ftepta r\u00e2ndul;<\/p>\n\n\n\n

\u25ba Pasivitatea \u2013 p\u00e2n\u0103 la inactivitate, la lene;<\/p>\n\n\n\n

\u25ba Tulbur\u0103ri de comunicare, vorbire incoerent\u0103;<\/p>\n\n\n\n

\u25ba Insomnie \u015fi somnolen\u0163\u0103;<\/p>\n\n\n\n

\u25ba Dificultate de a-\u015fi exprima ideile \u00een scris;<\/p>\n\n\n\n

\u25ba Dependen\u0163a de TV, gadgeturi, re\u0163ele on-line.<\/p>\n\n\n\n

Sindromul g\u00e2ndirii accelerate face ca teorii educa\u0163ionale \u015fi psihologice ale trecutului s\u0103 nu mai func\u0163ioneze<\/em> \u2013 pentru c\u0103, \u00een timp ce profesorii vorbesc, tinerii sunt agita\u0163i, nelini\u015fti\u0163i, nu se concentreaz\u0103 \u015fi, pe deasupra, sunt fura\u0163i de g\u00e2nduri. Profesorii sunt prezen\u0163i \u00een sala de clas\u0103 \u015fi tinerii sunt \u00een alte lumi.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen literatura de specialitate sunt identificate trei cauze ale S.G.A.:<\/p>\n\n\n\n

– excesul de stimuli vizuali produ\u015fi de lumea mediatic\u0103 \u015fi virtual\u0103 care atac\u0103 teritoriul emo\u0163iei;<\/p>\n\n\n\n

– excesul de informa\u0163ie;<\/p>\n\n\n\n

– excesul de culori.<\/p>\n\n\n\n

\u0162inem s\u0103 men\u0163ion\u0103m, c\u0103 prima competen\u0163\u0103 a unui profesor este aceea de a \u00een\u0163elege mintea elevului \u015fi de a g\u0103si r\u0103spunsuri deosebite, diferite de cele cu care elevul este obi\u015fnuit. Ultimul secol este caracterizat de sociologi ca fiind un secol al hedonismului, a omului c\u0103zut sub robia sim\u0163urilor. Consecin\u0163ele pervertirii sim\u0163urilor sunt obezitatea, bolile metabolice etc. Un caz particular \u00eel reprezint\u0103 efectul imagisticii asupra dezvolt\u0103rii intelectuale \u015fi psihice a elevului. Mihaela Marina\u015f men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 \u00een ultimul timp a cunoscut tot mai mul\u0163i oameni care au mic\u015forat drastic timpul petrecut \u00een fa\u0163a televizorului \u015fi gadgeturilor sau chiar au renun\u0163at la ele. \u00centr-o \u00eencercare de a \u00een\u0163elege argumentele pe care s-a bazat decizia lor aduce c\u00e2teva probe semnificative, bazate pe studii \u015ftiin\u0163ifice care s-au f\u0103cut \u00eencep\u00e2nd din anii \u201960, sec. XX, p\u00e2n\u0103 \u00een prezent.<\/p>\n\n\n\n

Cercet\u0103rile efectuate \u00een ultimele decenii arata c\u0103, indiferent de con\u0163inutul produselor mediatice consumate, programului de televiziune urm\u0103rit, traseele electroencefalografice ale celor care privesc la televizor, navigheaz\u0103 pe internet se schimb\u0103 dob\u00e2ndind, dup\u0103 numai dou\u0103 minute de vizionare, o configura\u0163ie nou\u0103, specific\u0103, ne\u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een nici o alt\u0103 activitate uman\u0103 (starea de hipnoz\u0103 \u015fi de vis nu pot fi socotite activit\u0103\u0163i). Se \u00eenregistreaz\u0103 o mic\u015forare a nivelului activit\u0103\u0163ii corticale. Se constat\u0103 o sc\u0103dere a frecven\u0163ei undelor cerebrale care trec din starea beta \u00een starea predominant alfa \u015fi delta. Emisfera st\u00e2ng\u0103 \u00ee\u015fi diminueaz\u0103 extrem de mult activitatea, proces ce se desf\u0103\u015foar\u0103 concomitent cu \u00eentreruperea par\u0163ial\u0103 a pun\u0163ii de leg\u0103tur\u0103 dintre cele doua emisfere \u2013 corpul calos. \u00cen acela\u015fi timp, ariile cortexului prefrontal (centrii executivi ai creierului) sunt periclitate.<\/p>\n\n\n\n

\u00cenc\u0103 din anii \u201960, sec.XX, McLuhan sus\u0163inea faptul c\u0103 esen\u0163ial \u00eentr-un proces de comunicare nu este mesajul transmis, ci mediul prin care se realizeaz\u0103 comunicarea (the medium is the message). Mai concret, fiecare mijloc de comunicare \u2013 vorbirea, scrisul, radioul, telefonul, televizorul, calculatorul \u2013 structureaz\u0103 \u00eentr-un mod specific \u015fi definitoriu mesajele pe care le transmite. Nu este important ce vedem la televizor, spune McLuhan, ci faptul c\u0103 ne uit\u0103m la televizor. Fiecare mediu \u2013 televiziunea, \u00een special \u2013 ne face s\u0103 ne raport\u0103m \u00eentr-un anumit fel la lumea care ne \u00eenconjoar\u0103, ne modeleaz\u0103 comportamentul, percep\u0163iile \u015fi universul de g\u00e2ndire.<\/p>\n\n\n\n

Cu toate c\u0103 teoria lui McLuhan era argumentat\u0103 prin numeroase exemple din istoria culturii, din antropologie \u015fi teoria comunic\u0103rii, ea p\u0103rea destul de pu\u0163in credibil\u0103 pentru marea parte a comunit\u0103\u0163ii oamenilor de \u015ftiin\u0163\u0103. \u00cen anul 1971, Herbert Krugman, un cunoscut cercet\u0103tor din domeniul neuropsihologiei, punea la punct o serie de experimente menite s\u0103 demonstreze, precum a recunoscut singur mai t\u00e2rziu, contrariul teoriei lui MacLuhan. El urm\u0103rea s\u0103 arate c\u0103 activitatea neurologic\u0103 \u00eenregistrat\u0103 \u00een timpul unei comunic\u0103ri, pe parcursul cititului sau al vizion\u0103rii TV, navig\u0103rii pe Internet nu depinde de mediul prin care se realizeaz\u0103 comunicarea, ci de natura mesajului.<\/p>\n\n\n\n

Krugman analizeaz\u0103 mi\u015fc\u0103rile oculare \u015fi electroencefalogramele realizate pe un grup de tineri, compar\u00e2nd activitatea neurologic\u0103 a subiec\u0163ilor din timpul lecturii cu aceea care se \u00eenregistreaz\u0103 pe parcursul vizion\u0103rii TV. O persoan\u0103 citea o carte c\u00e2nd a fost deschis televizorul. De \u00eendat\u0103 ce a devenit atent\u0103 la ecran, frecven\u0163a undelor cerebrale s-a modificat considerabil. \u00cen mai pu\u0163in de dou\u0103 minute subiectul se afla predominant \u00een stare alfa \u2013 relaxat, pasiv, neconcentrat. Reac\u0163ia cerebral\u0103 a subiec\u0163ilor la trei tipuri de con\u0163inut al programului TV a fost esen\u0163ialmente identic\u0103, de\u015fi i-au m\u0103rturisit lui Krugman c\u0103 unul le place, altul le displace, iar al treilea \u00eei plictise\u015fte. Ca rezultat al unei serii de asemenea experimente, Krugman ajunge la o concluzie contrar\u0103 a\u015ftept\u0103rilor sale: aceast\u0103 stare predominant alfa este caracteristic\u0103 modului \u00een care omul reac\u0163ioneaz\u0103 la televiziune, la orice program de televiziune. Se pare c\u0103 r\u0103spunsul la televiziune este foarte diferit de r\u0103spunsul la materiale tip\u0103rite. R\u0103spunsul electric al creierului este \u00een mod evident dependent de mediu, \u015fi nu de con\u0163inut. C\u00e2\u0163iva ani mai t\u00e2rziu, la Universitatea de Stat din Canberra, Australia, se desf\u0103\u015fura un important proiect de cercetare condus de so\u0163ii Emery. La fel ca \u015fi Krugman, ace\u015ftia ajung la concluzia c\u0103, indiferent de emisiunea vizionat\u0103 la televizor, undele cerebrale au un r\u0103spuns caracteristic. R\u0103spunsul \u0163ine de mediu mai degrab\u0103 dec\u00e2t de con\u0163inutul transmis. Odat\u0103 ce televizorul este pornit, undele creierului \u00eencetinesc p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd undele alfa \u015fi delta devin preponderente. Cu c\u00e2t televizorul st\u0103 mai mult timp aprins, cu at\u00e2t sunt mai lente undele cerebrale.<\/p>\n\n\n\n

Doctorul Erich Peper, cercet\u0103tor \u00een domeniul undelor cerebrale, profesor la Universitatea din San Francisco, \u00eempreun\u0103 cu un alt cunoscut cercet\u0103tor din domeniul neuropsihologiei, dr. Thomas Mulholand, au realizat un experiment similar cu cel al lui H. Krugman. S-a cerut unui grup de zece copii s\u0103 priveasc\u0103 emisiunea lor favorit\u0103. Presupunerea savan\u0163ilor a fost c\u0103 din moment ce aceste emisiuni erau cele preferate, copiii ar trebui s\u0103 se implice mai mult \u015fi ar trebui s\u0103 \u00eenregistr\u0103m oscila\u0163ii \u00eentre undele alfa cu frecven\u0163\u0103 joas\u0103 \u015fi undele beta cu o frecven\u0163\u0103 \u00eenalt\u0103. Presupunerea a fost c\u0103 undele alfa vor ap\u0103rea \u015fi vor disp\u0103rea. Dar acest lucru nu s-a \u00eent\u00e2mplat. Aproape tot timpul copiii au fost \u00een starea alfa. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103, \u00een timp ce se uitau la televizor, nu reac\u0163ionau, nu se orientau, nu se concentrau, erau vis\u0103tori.<\/p>\n\n\n\n

Reie\u015find din faptul c\u0103 pe parcursul acestei lucr\u0103ri \u00een mai multe r\u00e2nduri vom face referiri la cele patru tipuri de activitate electric\u0103 cortical\u0103 ce caracterizeaz\u0103 st\u0103rile mentale sau activitatea creierului, consider\u0103m necesar de a face urm\u0103toarea precizare:<\/p>\n\n\n\n

\u25a0 undele b (beta) care au frecven\u0163a cea mai mare \u2013 \u00eentre 14 \u015fi 30 Hz \u2013 apar \u00een creier pe parcursul proceselor de g\u00e2ndire, de analiz\u0103 \u015fi de decizie, \u00een majoritatea st\u0103rilor de veghe, atunci c\u00e2nd mintea este concentrat\u0103 asupra unei sarcini, a unei activit\u0103\u0163i oarecare;<\/p>\n\n\n\n

\u25a0 undele a (alfa) cu o frecven\u0163a cuprins\u0103 \u00eentre 7,6 \u015fi 13,9 Hz domin\u0103 activitatea cortical\u0103 \u00een momentul \u00een care persoana se afl\u0103 \u00eentr-o stare de relaxare;<\/p>\n\n\n\n

\u25a0 undele 0 (teta) \u2013 \u00eentre 5,6 \u015fi 7,6 Hz \u2013 sunt cele care definesc starea de somn u\u015for \u015fi anumite st\u0103ri meditative;<\/p>\n\n\n\n

\u25a0 undele 5 (delta), cele mai lente, \u00eentre 4 si 5,6 Hz apar \u00een creier pe perioada somnului profund.<\/p>\n\n\n\n

Pe parcursul vizion\u0103rii TV, navig\u0103rii pe Internet m\u0103sur\u0103torile au indicat o deplasare a v\u00e2rfului spectrului de activitate electric\u0103 cortical\u0103 dinspre undele beta, cu frecven\u0163a \u00eenalt\u0103, c\u0103tre cele mai lente \u2013 undele alfa \u015fi teta, cu o puternic\u0103 predominan\u0163\u0103 a spectrului undelor alfa.<\/p>\n\n\n\n

Modelele de emisie alfa, \u00eenregistrate \u00een zona occipital\u0103, apreciaz\u0103 dr. Peper, dispar \u00een momentul \u00een care o persoan\u0103 d\u0103 comenzi vizuale (concentrare, acomodare), c\u00e2nd are loc un proces de c\u0103utare de informa\u0163ie. Orice orientare \u00eenspre lumea exterioar\u0103 cre\u015fte frecven\u0163a undelor cerebrale \u015fi blocheaz\u0103 emisia undelor alfa. Undele alfa apar \u00een momentul \u00een care nu te orientezi spre ceva anume. Po\u0163i s\u0103 stai pe spate \u015fi s\u0103 ai ni\u015fte imagini \u00een minte, dar e\u015fti \u00eentr-o stare cu totul pasiv\u0103 \u015fi nu e\u015fti con\u015ftient de lumea din afara imaginilor tale. Cuv\u00e2ntul potrivit pentru starea alfa este \u201e\u00een afara spa\u0163iului\u201d, f\u0103r\u0103 orientare. C\u00e2nd o persoan\u0103 se concentreaz\u0103 vizual sau se orienteaz\u0103 c\u0103tre ceva, indiferent ce, \u015fi observ\u0103 ceva \u00een afara sa, imediat are loc o cre\u015ftere a frecven\u0163ei undelor cerebrale (unde beta), iar undele alfa dispar. A\u015fadar, \u00een loc s\u0103 antreneze aten\u0163ia activ\u0103, televiziunea pare s\u0103 o suspende.<\/p>\n\n\n\n

Toate studiile constat\u0103 apari\u0163ia unei anomalii neurologice \u00een timpul privitului la televizor, navig\u0103rii pe Internet \u015fi anume o inhibare a activit\u0103\u0163ii emisferei st\u00e2ngi a creierului, care reduce extrem de mult activitatea. Cercet\u0103rile lui Herbert Krugman au dovedit c\u0103 vizionarea TV amor\u0163e\u015fte emisfera st\u00e2ng\u0103 \u015fi las\u0103 emisfera dreapt\u0103 s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 toate activit\u0103\u0163ile cognitive. Acest fapt poate avea consecin\u0163e din cele mai importante pentru dezvoltarea \u015fi s\u0103n\u0103tatea creierului. De exemplu, emisfera st\u00e2ng\u0103 este regiunea critic\u0103 pentru organizarea, analiza \u015fi judecata datelor primite. Partea dreapt\u0103 a creierului trateaz\u0103 datele primite \u00een mod necritic: nu descompune \u015fi nu decodeaz\u0103 informa\u0163ia \u00een p\u0103r\u0163ile ei componente. Emisfera dreapt\u0103 proceseaz\u0103 informa\u0163ia \u00een \u00eentregul ei, determin\u00e2nd r\u0103spunsuri mai degrab\u0103 emo\u0163ionale dec\u00e2t ra\u0163ionale, logice. Nu putem trata ra\u0163ional con\u0163inutul prezentat la televiziune, pe re\u0163ele on-line, deoarece emisfera st\u00e2ng\u0103 a creierului nostru nu este opera\u0163ional\u0103. Prin urmare, nu este surprinz\u0103tor faptul c\u0103 oamenii rareori \u00een\u0163eleg ce v\u0103d la televizor, pe Internet, dup\u0103 cum a ar\u0103tat \u015fi un studiu condus de cercet\u0103torul Jacoby. El a descoperit c\u0103, din 2.700 de oameni testa\u0163i, 90% au \u00een\u0163eles gre\u015fit ce au privit la televizor cu c\u00e2teva minute \u00eenainte.<\/p>\n\n\n\n

Acela\u015fi lucru este constatat \u015fi \u00een cercet\u0103rile efectuate de so\u0163ii Emery. Ace\u015ftia arat\u0103 c\u0103, la adul\u0163ii c\u0103rora li s-a f\u0103cut electroencefalograma pe parcursul vizion\u0103rii TV, emisfera st\u00e2ng\u0103 este foarte pu\u0163in activ\u0103. Ei apreciaz\u0103 c\u0103 vizionarea TV se situeaz\u0103 la nivelul con\u015ftient al somnambulismului. Emisfera dreapt\u0103 \u00eenregistreaz\u0103 imaginile de la televizor, dar, din moment ce leg\u0103turile \u00eencruci\u015fate dintre emisfere au fost par\u0163ial \u00eentrerupte, aceste imagini cu greu pot fi con\u015ftientizate.<\/p>\n\n\n\n

 De aici dificultatea celor mai mul\u0163i oameni de a-\u015fi aminti multe dintre lucrurile pe care le-au vizionat anterior.<\/p>\n\n\n\n

Transferul activit\u0103\u0163ii creierului de pe emisfera st\u00e2ng\u0103 pe emisfera dreapt\u0103, concomitent cu \u00eentreruperea par\u0163ial\u0103 a pun\u0163ii dintre cele doua emisfere, fenomen ce se manifest\u0103 pe parcursul vizion\u0103rii TV, navig\u0103rii pe Internet conduce la o anomalie neurologic\u0103 \u00een contextul \u00een care creierul, aflat \u00eentr-o stare mental\u0103 pasiv\u0103 (inhibi\u0163ie a activit\u0103\u0163ii emisferei st\u00e2ngi), este pus \u00een situa\u0163ia de a absorbi o cantitate uria\u015f\u0103 de informa\u0163ii. Mintea omului \u00een fata televizorului, Internetului nu mai este un subiect deplin con\u015ftient al procesului de cunoa\u015ftere, pe care s\u0103-l poat\u0103 controla dup\u0103 capacitatea ei de \u00een\u0163elegere, de ra\u0163ionare \u015fi organizare a materialului parcurs. Privitul \u00eendelung la televizor, navigatul pe re\u0163ele on-line excit\u0103 \u015fi dezvolt\u0103 activitatea emisferei drepte, r\u0103spunz\u0103toare de activitatea \u015fi atitudinea pur emo\u0163ional\u0103, adic\u0103 reac\u0163ie f\u0103r\u0103 g\u00e2ndire prea mult\u0103. \u00cen acela\u015fi timp emisfera st\u00e2ng\u0103 \u2013 cea r\u0103spunz\u0103toare de g\u00e2ndirea critic\u0103 \u2013 este inhibat\u0103; astfel analiza, compara\u0163ia, sinteza, decizia devin procese psihice \u015fterse, ineficiente. Pe m\u0103sur\u0103 ce imaginea ocup\u0103 tot mai mult loc \u00een via\u0163a omului, capacitatea de pricepere \u015fi folosire a informa\u0163iei sonore \u015fi scrise scade. Rezultatele incon\u015ftiente ale acestui fapt sunt grave.<\/p>\n\n\n\n

Un elev cu S.G.A. nu reu\u015fe\u015fte s\u0103-\u015fi administreze g\u00e2ndurile \u00een totalitate \u015fi s\u0103-\u015fi lini\u015fteasc\u0103 mintea. Amenin\u0163area cea mai mare pentru calitatea vie\u0163ii tinerilor mileniului III este excesul de g\u00e2ndire. S.G.A compromite s\u0103n\u0103tatea psihic\u0103 sub trei forme: 1) amintirea excesiv\u0103 a ceea ce a fost \u00een trecut, ceea ce dezvolt\u0103 sentimente de vinov\u0103\u0163ie; 2) preocup\u0103ri \u015fi griji legate de probleme existen\u0163iale; 3) suferin\u0163a prin anticipa\u0163ie. Ast\u0103zi ca s\u0103 fii un profesor de calitate, trebuie s\u0103 cuno\u015fti psihicul elevilor moderni pentru a selecta \u015fi utiliza strategii educa\u0163ionale capabile s\u0103 transforme sala de clas\u0103 \u00eentr-o oaz\u0103, \u015fi nu \u00eentr-o surs\u0103 de stres continuu. Este o chestiune ce \u0163ine de armonizarea rela\u0163iei profesor-elev \u015fi eficientizarea form\u0103rii elevilor capabili de a face fa\u0163\u0103 provoc\u0103rilor lumii contemporane \u015fi ob\u0163ine succes \u00een via\u0163\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen aceast\u0103 ordine de idei, propunem c\u00e2teva tehnici care implic\u0103 schimb\u0103ri \u00een ambientul social psihic al profesorilor \u015fi elevilor<\/em>:<\/p>\n\n\n\n

1) Muzica ambiental\u0103 \u00een sala de curs: are ca scop echilibrarea g\u00e2ndirii, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea concentr\u0103rii, calmarea nelini\u015ftii, dezvoltarea pl\u0103cerii de a \u00eenv\u0103\u0163a, educarea emo\u0163iei;<\/p>\n\n\n\n

2) A\u015fezarea \u00een cerc: are ca scop dezvoltarea siguran\u0163ei, promovarea educa\u0163iei participative, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea concentr\u0103rii, diminuarea conflictelor \u00een sala de clas\u0103, reducerea conversa\u0163iilor \u00eentre elevi;<\/p>\n\n\n\n

3) Expunerea interogativ\u0103: are ca scop ameliorarea SGA, reaprinderea motiva\u0163iei, dezvoltarea capacit\u0103\u0163ii de a-\u015fi pune \u00eentreb\u0103ri, \u00eembog\u0103\u0163irea interpret\u0103rii de texte \u015fi enun\u0163uri, deschiderea ferestrelor inteligen\u0163ei;<\/p>\n\n\n\n

4) Expunerea prin dialog are ca scop dezvoltarea con\u015ftiin\u0163ei critice, promovarea dezbaterii de idei, stimularea educa\u0163iei participative, dep\u0103\u015firea nesiguran\u0163ei, \u00eenvingerea timidit\u0103\u0163ii, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea concentr\u0103rii;<\/p>\n\n\n\n

5) Umanizarea cunoa\u015fterii are ca scop stimularea \u00eendr\u0103znelii, promovarea perspicacit\u0103\u0163ii, cultivarea creativit\u0103\u0163ii, stimularea \u00een\u0163elepciunii, cre\u015fterea capacit\u0103\u0163ii critice, formarea de persoane care g\u00e2ndesc;<\/p>\n\n\n\n

6) Umanizarea profesorului are ca scop dezvoltarea socializ\u0103rii, stimularea afectivit\u0103\u0163ii, stimularea \u00een\u0163elepciunii;<\/p>\n\n\n\n

7) Educarea respectului de sine: are ca scop rezolvarea conflictelor din clas\u0103, promovarea cooper\u0103rii \u015fi solidarit\u0103\u0163ii.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen concluzie, sarcina cea mai important\u0103 a educa\u0163iei este transformarea fiin\u0163ei umane \u00een propriul ei lider \u2013 lider al g\u00e2ndurilor \u015fi emo\u0163iei sale. \u015ecolile din toat\u0103 lumea \u00eei \u00eenva\u0163\u0103 pe elevi s\u0103 conduc\u0103 firme \u015fi aparate, dar nu-i preg\u0103tesc pentru a-\u015fi controla \u015fi s\u0103-\u015fi \u0163in\u0103 \u00een fr\u00e2u g\u00e2ndurile. Sunt nenum\u0103ra\u0163i cei care au succes profesional, dar sunt sclavii propriilor g\u00e2nduri. Via\u0163a lor emo\u0163ional\u0103 este mizerabil\u0103. Ei \u00eenfrunt\u0103 lumea, dar nu \u015ftiu s\u0103-\u015fi \u00eenl\u0103ture din minte ceea ce este inutil. La ce le folose\u015fte tinerilor s\u0103 \u00eenve\u0163e s\u0103 rezolve probleme de matematic\u0103 dac\u0103 nu \u015ftiu s\u0103 rezolve probleme de via\u0163\u0103? Tinerii au nevoie de o educa\u0163ie pentru viitor. Timpul trece, \u015fi noi, cadrele didactice, vom purta toat\u0103 via\u0163a o fr\u00e2ntur\u0103 din fiin\u0163a tinerilor pe care, \u00eencerc\u0103m s\u0103-i educ\u0103m \u015fi s\u0103-i ajut\u0103m s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 provoc\u0103rilor vie\u0163ii.<\/p>\n\n\n\n

Nadejda OVCERENCO, doctor, conferen\u0163iar universitar,<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Catedra Pedagogie \u015fi Psihologie general\u0103,<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Universitatea de Stat din Tiraspol cu sediul \u00een Chi\u015fin\u0103u<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nadejda Ovcerenco, doctor, conferen\u0163iar universitar S-a n\u0103scut la 22 decembrie 1957, \u00een satul Copanca, raionul C\u0103u\u015feni, Republica Moldova. Este licen\u0163iat\u0103 a Universit\u0103\u0163ii Pedagogice de Stat \u201eAlecu Russo\u201d din B\u0103l\u0163i din 1981, dup\u0103 care activeaz\u0103 \u00een calitate de educator, metodist, directoare…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[14,446],"tags":[],"class_list":["post-21776","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-studii-si-sinteze","category-numarul-243"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21776","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21776"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21776\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21778,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21776\/revisions\/21778"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21776"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21776"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21776"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}