{"id":21779,"date":"2021-10-26T12:26:17","date_gmt":"2021-10-26T12:26:17","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=21779"},"modified":"2021-10-26T12:26:17","modified_gmt":"2021-10-26T12:26:17","slug":"sadoveniana-o-istorie-abandonata","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/studii-si-sinteze\/sadoveniana-o-istorie-abandonata\/","title":{"rendered":"Sadoveniana, o istorie abandonat\u0103?"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Nu-i vina lui Sadoveanu c\u0103 el a scris mai mult dec\u00e2t putem noi citi ast\u0103zi!<\/em><\/p>\n\n\n\n

Prof. Constantin TOM\u015eA<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Sadoveniana<\/em> a debutat \u00een 1970, an \u00een care s-au \u00eemplinit 9 decenii de la na\u015fterea scriitorului Mihail Sadoveanu<\/strong>. La manifest\u0103rile din jude\u0163ul nostru, consacrate memoriei marelui scriitor, statornic admirator al oamenilor \u015fi locurilor din zona Neam\u0163ului, iau parte membri ai familiei artistului, scriitori, critici literari \u015fi publici\u015fti din diverse centre culturale ale \u0163\u0103rii<\/em> (Ziarul Ceahl\u0103ul<\/em>, 6 noiembrie 1970, p.1.). Muzeul memorial \u201eMihail Sadoveanu\u201d din V\u00e2n\u0103tori-Neam\u0163 (muzeograf \u2013 Stela Marica-Ionescu), centrul principal al manifest\u0103rilor, cuno\u015ftea, \u00een acele zile, o afluen\u0163\u0103 crescut\u0103 de vizitatori, dar \u015fi de invita\u0163i de seam\u0103 din lumea literar\u0103: Zoe Dumitrescu-Bu\u015fulenga, Edgar Papu, Alexandru Paleologu, Lili Teodoreanu, Emil Manu, I. Opri\u015fan, George Lesnea, Gavril Istrate, Constantin Mitru, Valeria Sadoveanu, so\u0163ia scriitorului.<\/p>\n\n\n\n

Dintre rememor\u0103rile de atunci, am ales-o pe cea a poetului George Lesnea. Sadoveanu era aici, la casa de l\u00e2ng\u0103 m\u0103n\u0103stire. \u00centr-o zi, sub cerdac, s-a oprit o ma\u015fin\u0103, din care au cobor\u00e2t Mihai Ralea \u015fi Tudor Vianu. Veniser\u0103 s\u0103-l viziteze, \u00een pridvorul acesta erau atunci trei academicieni, trei ilu\u015ftri oameni al nea\u00admului nostru. Sadoveanu i-a invitat, dup\u0103 un timp, pe marginea lacului, sub un m\u0103r. Am stat acolo ore \u00een \u015fir. N-a\u015f mai fi plecat niciodat\u0103. Peste doar c\u00e2\u0163iva ani nu mai tr\u0103ia \u00eens\u0103 niciunul. Chiar \u015fi m\u0103rul murise<\/em> (Ziarul Ceahl\u0103ul<\/em>, 7 noiembrie 1970, p.2.)\u2026<\/p>\n\n\n\n

Ample activit\u0103\u0163i dedicate acestui eveniment se organizau \u015fi \u00een alte institu\u0163ii culturale \u015fi \u015fcolare din jude\u0163<\/strong>. Men\u0163ion\u0103m sesiunea de comunic\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice organizat\u0103 de filiala Neam\u0163 a Societ\u0103\u0163ii de \u015ftiin\u0163e filologice, \u00een sala de festivit\u0103\u0163i a liceului \u201ePetru Rare\u015f\u201d. Cu acest prilej, au prezentat comunic\u0103ri profesorii George Bararu (\u201eIpostaze ale unor personaje sadoveniene\u201d), Mihai Manca\u015f<\/em> (\u201eIzvorul Alb\u201d), Har. Mih\u0103ilescu (\u201ePermanen\u0163a lui Sadoveanu\u201d) \u015fi Emilian Petrescu (\u201eOmagiu povestitorului\u201d). La sesiune au participat cadre didactice filologice din municipiu, precum \u015fi numero\u015fi elevi din ultimele clase liceale. Sala de lectur\u0103 a bibliotecii Casei de cultur\u0103 a sindicatelor din Piatra-Neam\u0163 a g\u0103zduit o sear\u0103 omagial\u0103 intitulat\u0103 \u201ePeisajul nem\u0163ean \u00een opera lui Mihail Sadoveanu\u201d. Totodat\u0103, a fost deschis\u0103 o expozi\u0163ie documentar\u0103, cuprinz\u00e2nd operele de seam\u0103 ale prozatorului, fotografii memorabile \u015fi fotocopii dup\u0103 manuscrisele sadoveniene<\/em> (Idem, 6 noiembrie 1970, p.1.).<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u015ei la edi\u0163iile urm\u0103toare, Sadoveniana aducea \u00een prim-plan personalitatea marelui scriitor, prin medalioane, simpozioane, \u015fez\u0103tori literare, expozi\u0163ii de carte, reuniuni tematice, audi\u0163ii, expuneri sau prezentarea principalelor ecraniz\u0103ri dup\u0103 romanele lui Sadoveanu<\/strong>. Dup\u0103 ce regizorul \u015fi actorul bucure\u015ftean Lauren\u0163iu Azimioar\u0103 a citit c\u00e2teva pagini \u00eenchinate de Sadoveanu peisajului dominat de fruntea semea\u0163\u0103 a Ceahl\u0103ului, precum \u015fi zonei legendare din preajma M\u0103n\u0103stirii Neam\u0163, atmosfera de pioas\u0103 reculegere a fost completat\u0103 prin recitalul de lieduri apar\u0163in\u00e2nd compozitoarei Mensi Barberis, pe versurile unor poe\u0163i moldoveni (\u2026). Concertul de muzic\u0103 de camer\u0103 s-a bucurat de o cald\u0103 primire din partea celor prezen\u0163i, r\u0103spl\u0103tit fiind de mul\u0163umirile calde adresate realizatorilor de c\u0103tre Valeria Sadoveanu \u2013 so\u0163ia scriitorului \u015fi muzeografa Stela Marica-lonescu, gazd\u0103 devotat\u0103 a acestei manifest\u0103ri de prestigiu, \u00eencheind un ciclu de dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni bogate<\/em> (Ziarul Ceahl\u0103ul<\/em>, 6 noiembrie 1973, p.1.).<\/p>\n\n\n\n

\u00cencep\u00e2nd cu anul 1982, Sadoveniana<\/em>, ajuns\u0103 la edi\u0163ia a XIII-a, st\u00e2rnea un interes aparte \u015fi datorit\u0103 organiz\u0103rii \u00een premier\u0103 a Festivalului interjude\u0163ean de crea\u0163ie literar\u0103 \u201eMihail Sadoveanu\u201d<\/strong>, eveniment care atr\u0103gea la Tg. Neam\u0163, al\u0103turi de concuren\u0163ii din \u00eentreaga \u0163ar\u0103, \u015fi numeroase personalit\u0103\u0163i ale vie\u0163ii noastre literare. \u00cen juriu figurau reprezentan\u0163i ai Uniunii Scriitorilor, ai Editurii Junimea<\/em>, ai revistelor Luceaf\u0103rul<\/em>, Flac\u0103ra<\/em>, Convorbiri literare<\/em>, Tribuna<\/em>, Ateneu<\/em>, Vatra<\/em>, C\u00e2ntarea Rom\u00e2niei<\/em>, Albina<\/em>. Vasile S\u0103l\u0103jan \u2013 redactorul \u015fef al revistei Tribuna<\/em>, era pre\u015fedintele juriului, iar printre membrii acestui for se mai aflau Horia Alupului-Rus \u2014 directorul C.J.I.C.P.M.A.M. (Centrul Jude\u0163ean de \u00cendrumare a Crea\u0163iei Populare \u015fi a Mi\u015fc\u0103rii Artistice de Mas\u0103 \u2013 n.red.) Neam\u0163 \u015fi profesorul Constantin Tom\u015fa, reprezentantul C.J.C.E.S. (Centrul Jude\u0163ean al Culturii \u015fi Educa\u0163iei Socialiste \u2013 n. red.) Neam\u0163. Atunci, la debutul acestui festival, Premiul pentru proz\u0103 \u201eMihail Sadoveanu\u201d \u015fi Premiul Revistei Tribuna<\/em> au revenit cunoscutului romancier de ast\u0103zi, b\u0103c\u0103uanul Petru Cimpoe\u015fu<\/strong>. De profesie inginer petrolist, Petru Cimpoe\u015fu este unul dintre cei mai citi\u0163i prozatori ai timpului nostru. Debutul meu \u00een literatur\u0103 s-a \u00eent\u00e2mplat la Piatra-Neam\u0163, unde am c\u00e2\u015ftigat mai \u00eent\u00e2i premiul Sindicatelor din \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, la prima edi\u0163ie. Anul urm\u0103tor, am c\u00e2\u015ftigat marele premiu \u201eMihail Sadoveanu\u201d, care a constat \u00eentr-un tablou. Premiile se d\u0103deau de la coad\u0103 la cap. Primul care a primit un tablou a fost cel cu men\u0163iune. Intrai \u00eentr-o \u00eenc\u0103pere \u015fi-\u0163i luai \u201eopera de art\u0103\u201d. Eu, fiind cu premiul \u00eent\u00e2i, c\u00e2nd m-am dus, mai era un tablou \u015fi nu aveam de unde alege<\/em> (Ziarul Mesagerul de Neam\u0163<\/em>, 24 septembrie 2016, format on-line.).<\/p>\n\n\n\n

La aceea\u015fi edi\u0163ie inaugural\u0103 a Festivalului interjude\u0163ean de crea\u0163ie literar\u0103 \u201eMihail Sadoveanu\u201d, Premiul Uniunii Scriitorilor a revenit poetului nem\u0163ean Radu Florescu<\/strong>. Criticul literar, Al. Cistelecan, afirma despre poezia sa: Radu Florescu \u00ee\u015fi taie versurile cu precizie \u015fi siguran\u0163\u0103. Poetul g\u0103se\u015fte \u00eentotdeauna drumul scurt spre stare \u015fi o atac\u0103 \u00eentr-un limbaj minim \u015fi eficient. El nu o construie\u015fte ci o define\u015fte. Lirismul s\u0103u e unul de raport, cu o inventivitate ce se consum\u0103 cu precizia desenului, nu \u00een fascina\u0163ie. Sub enun\u0163ul rece \u015fi indiferent, de grefier, poetul lucreaz\u0103 \u00een culori tari \u015fi \u00een contraste violente<\/em> (www.culturaneam\u0163.ro, 12 iunie 2021.).<\/p>\n\n\n\n

Legat\u0103 suflete\u015fte de jude\u0163ul Neam\u0163 pe care-l considera \u0163inutul meu de adop\u0163iune, academicianul Zoe Dumitrescu-Bu\u015fulenga a fost oaspete de onoare, \u00een 1985, la Sadoveniana<\/em><\/strong>. Referindu-se la via\u0163a spiritual\u0103 a Neam\u0163ului din anii \u201980, criticul literar m\u0103rturisea: Socotesc jude\u0163ul acesta \u0163inutul meu de adop\u0163iune, f\u0103c\u00e2nd suma trecutului \u015fi prezentului s\u0103u, care au permis fixarea unui statut omenesc cu totul particular al \u00abnem\u0163eanului\u00bb. Iat\u0103, de pild\u0103, aceast\u0103 Gal\u0103 a spectacolelor de teatru pentru tineret care concentreaz\u0103 la Piatra-Neam\u0163, pentru o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, cam tot ce avem mai bun la aceast\u0103 or\u0103 \u00een mi\u015fcarea teatral\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Este, indiscutabil, un eveniment artistic de referin\u0163\u0103, ca at\u00e2tea altele de acest fel izvor\u00e2te din climatul cultural deosebit de fertil al acestor locuri<\/em> (Ziarul Ceahl\u0103ul<\/em>, 9 noiembrie 1985, p.1.).<\/p>\n\n\n\n

Ultima edi\u0163ie \u201ecomunist\u0103\u201d, respectiv a XX-a a Sadovenianei<\/em>, a \u00eenceput la 3 noiembrie 1989, \u00een organizarea C.J.C.E.S., a \u00centreprinderii cinematografice jude\u0163ene \u015fi a Cenaclului jude\u0163ean al creatorilor de literatur\u0103<\/strong>. Aduc\u00e2nd, ca \u00een fiecare an, \u00een actualitate personalitatea marelui clasic al literaturii rom\u00e2ne, manifest\u0103rile au continuat prin medalioane \u015fi evoc\u0103ri pe tema \u201ePersonajul feminin \u00een crea\u0163ia sadovenian\u0103\u201d la I.T. \u201e8 Martie\u201d Piatra-Neam\u0163, I.T. \u201eSmirodava\u201d Roman \u015fi \u00centreprinderea de volvatir Tg. Neam\u0163, urmate de proiec\u0163ia filmului \u201eBaltagul\u201d. Din sfera ac\u0163iunilor mai re\u0163in aten\u0163ia cele de la Tarc\u0103u, Pipirig, Borca \u015fi Farca\u015fa. \u00cen cursul zilei de m\u00e2ine, va fi realizat un pelerinaj la muzeul memorial \u201eMihail Sadoveanu\u201d din V\u00e2n\u0103tori-Neam\u0163, unde e programat\u0103 \u015fez\u0103toarea literar\u0103 \u201eSadoveanu \u2013 Ceahl\u0103ul literaturii rom\u00e2ne\u201d, cu participarea membrilor cenaclurilor literare ale elevilor din Piatra-Neam\u0163, Tg. Neam\u0163 \u015fi Miercurea Ciuc. De asemenea, la Centrul de crea\u0163ie \u015fi cultur\u0103 socialist\u0103 din V\u00e2n\u0103tori, va avea loc, \u00een epilogul \u201eSadovenianei\u201d, spectacolul \u201eFrumoase plaiuri rom\u00e2ne\u015fti\u201d, cu concursul unor forma\u0163ii de amatori<\/em> (Ziarul Ceahl\u0103ul<\/em>, 4 noiembrie 1989, p.4.).<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Libertatea adus\u0103 de Revolu\u0163ie n-a fost de bun augur pentru Sadovenian\u0103<\/em>. \u00cen 1990, edi\u0163ia a fost suspendat\u0103<\/strong>, singura fapt\u0103 demn\u0103 de amintit fiind \u00eenfiin\u0163area, la \u00eenceputul lunii noiembrie a acelui an, a Asocia\u0163iei Culturale \u201eMihail Sadoveanu\u201d<\/strong>, cu sediul la muzeul din comuna V\u00e2n\u0103tori-Neam\u0163, datorit\u0103 implic\u0103rii muzeografului Ioan Simion Bab\u0103t\u0103<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

Sadoveniana<\/em> s-a reluat un an mai t\u00e2rziu, dar, odat\u0103 cu trecerea timpului, str\u0103lucirea de odinioar\u0103 a acestei prestigioase manifest\u0103ri culturale s-a estompat, dup\u0103 cum remarca \u015fi profesorul Constantin Tom\u015fa, \u00een num\u0103rul 234 al revistei Apostolul: Din p\u0103cate, dup\u0103 1989, edi\u0163iile nu au mai avut periodicitate anual\u0103, iar amploarea lor a sc\u0103zut, ajung\u00e2ndu-se la o simpl\u0103 marcare a evenimentului \u00een cadrul C\u0103minului Cultural din Tupila\u0163i sau la Hanu Ancu\u0163ei (de c\u00e2teva ori, la Hanul R\u0103ze\u015filor!, construit \u00een vecin\u0103tatea celui imortalizat de Mihail Sadoveanu \u00een opera sa).<\/em><\/p>\n\n\n\n

Se pare c\u0103 dup\u0103 1989 scriitorii din jude\u0163ul Neam\u0163, membri al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia sunt preocupa\u0163i, mai ales de promovarea propriilor lor opere \u015fi mai pu\u0163in de aducerea \u00een aten\u0163ia tinerilor a valorilor culturii na\u0163ionale.<\/em><\/p>\n\n\n\n

C\u00e2t despre manifest\u0103rile de la casa unde scriitorul \u015fi-a petrecut ultimii ani ai vie\u0163ii, nu putem spune c\u0103 ar mai fi demne de men\u0163ionat, dup\u0103 ce muzeul a intrat \u00een administra\u0163ia M\u0103n\u0103stirii Neam\u0163<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

\u00centre 1996 \u015fi 1999, c\u00e2teva edi\u0163ii ale Concursul na\u0163ional de proz\u0103 \u201eMihail Sadoveanu\u201d se desf\u0103\u015foar\u0103 sub egida Centrului Crea\u0163iei Populare al jude\u0163ului Neam\u0163 (azi, Centru pentru Cultur\u0103 \u015fi Arte \u201eCarmen Saeculare\u201d Neam\u0163). Premian\u0163ii acelor edi\u0163ii: Oma St\u0103nescu<\/strong> (1996), Adrian \u0162ion<\/strong> (1997) \u015fi Florinel Agafi\u0163ei<\/strong> (1999) sunt publica\u0163i la Editura Nona<\/em>, \u00eentrunind sufragiile unor jurii din care au f\u0103cut parte scriitorii: Vasile Andru, Adrian Alui Gheorghe, Cristian Livescu, Nicolae Sava, Emil Nicolae, Lucian Strochi, Vasile Spiridon, Constantin Bostan, Dorin Ploscaru, Daniel Corbu, Viorel Buruian\u0103; oamenii de cultur\u0103: Cons\u00adtantin Alupului-Rus, Constantin Cucu, George Br\u0103escu<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 2016, personalitatea scriitorului a fost evocat\u0103, \u00een cadrul Sadovenianei<\/em>, la Muzeul Memorial \u201eCalistrat Hoga\u015f\u201d. \u00centre invita\u0163i, s-a aflat \u015fi p\u0103rintele arhimandrit Mihail Daniliuc, egumenul Schitului Vovidenia-Neam\u0163<\/strong> \u015fi custode al Casei Memoriale \u201eVisarion Puiu\u201d \u015fi Muzeului \u201eMihail Sadoveanu\u201d, care relateaz\u0103: Sadoveanu, sigur c\u00e2t a putut, s-a implicat \u00een salvarea multor a\u015fez\u0103ri monahale. Schitul de unde vin, Vovidenia, dac\u0103 Sadoveanu nu era acolo, urma s\u0103 fie transformat \u00een sediul CLF al CAP-ului de la V\u00e2n\u0103tori-Neam\u0163. O situa\u0163ie \u015fi mai dramatic\u0103 urma s\u0103 aib\u0103 M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163. Cea mai mare restaurare din istoria M\u0103n\u0103stirii Neam\u0163 a fost f\u0103cut\u0103 de comuni\u015fti, din p\u0103cate. Dup\u0103 ce a fost restaurat\u0103 \u015fi urma s\u0103 fie transformat\u0103 \u00een muzeu, Sadoveanu i-a spus lui Gheor\u00adghiu-Dej c\u0103, dac\u0103 o \u00eenchide, aceasta nu mai are via\u0163\u0103, nu mai este vie \u015fi rom\u00e2nii au nevoie de m\u0103n\u0103stiri deschise, pentru a putea demonstra continuitate pe aceste locuri. Gheorghiu-Dej a ascultat de Sadoveanu \u015fi a p\u0103s\u00adtrat m\u0103n\u0103stirea deschis\u0103. V-a\u0163i \u00eentrebat ce caut\u0103 morm\u00e2ntul Veronic\u0103i Micle l\u00e2ng\u0103 o m\u0103n\u0103stire ortodox\u0103, de\u015fi s-a sinucis \u015fi era \u015fi greco-catolic\u0103? Prin anul 1958, cei de la Bucure\u015fti doreau s\u0103 \u00eenchid\u0103 M\u0103n\u0103stirea de la V\u0103ratec \u015fi a venit, la Vovidenia, \u00een vizit\u0103 la Sadoveanu, Mitropolitul Moldovei Iustin Moisescu, care i-a spus: \u201eMaestre, te implor s\u0103 salvezi m\u0103n\u0103stirea!<\/strong>\u201d. Inspirata sa decizie de a face morm\u00e2ntul monument va salva oarecum V\u0103ratecul, care urma s\u0103 fie transformat\u0103 \u00een ateliere me\u015fte\u015fug\u0103re\u015fti ale CAP-ului de la Agapia. Prin acest monument, M\u0103n\u0103stirea V\u0103ratec a intrat \u00een circuitul turistic al Neam\u0163ului<\/em> (Ziarul Mesagerul de Neam\u0163<\/em>, 4 decembrie 2016, format on-line.).<\/p>\n\n\n\n

Peste doi ani, \u201eCeahl\u0103ul literaturii rom\u00e2ne\u201d a fost comemorat la Centrul Cultural Tupila\u0163i \u015fi la Hanul R\u0103ze\u015filor, \u00een cadrul unei noi edi\u0163ii a Sadovenienei<\/em>, eveniment organizat de Prim\u0103ria \u015fi Biblioteca \u201eMihail Sadoveanu\u201d din Tupila\u0163i \u015fi reprezentan\u0163a Neam\u0163 a Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, \u00een cadrul unui proiect coordonat de bibliotecarul Romic\u0103 Leonte.<\/p>\n\n\n\n

\u00centre timp, un juriu alc\u0103tuit din Cristian Livescu, Constantin Tom\u015fa \u015fi Raluca Naclad a mai acordat de c\u00e2teva ori Premiul Mihail Sadoveanu (Florin Bratu, 2015; Constantin Munteanu, 2016; Vasile Popa Homiceanu, 2018), eveniment \u00eenso\u0163it de obicei de lansarea unui nou num\u0103r al revistei \u201eAntiteze\u201d sau de produc\u0163ii ale Editurii Crigarux.<\/p>\n\n\n\n

Edi\u0163ia din 2019 a Sadovenianei<\/em> a fost inclus\u0103 \u00een cadrul manifest\u0103rilor organizate cu ocazia Zilelor Bibliotecii Jude\u0163ene \u201eG.T. Kirileanu\u201d Neam\u0163, iar anul trecut, din cauza situa\u0163iei pandemice, nu s-a mai organizat.<\/p>\n\n\n\n

(N. R.<\/strong> S\u0103rb\u0103toarea Sadoveniana<\/em> a fost g\u00e2ndit\u0103 ca o lec\u0163ie de pre\u0163uire a patrimoniului nostru spiritual, o lec\u0163ie de elogiere a sufletului rom\u00e2nesc \u015fi a unui spa\u0163iu magic: \u0162inutul Neam\u0163ului. Unii am avut norocul de a-l asculta pe Sadoveanu citind din Creang\u0103 sau recit\u00e2nd din Eminescu. Al\u0163ii am avut norocul de a-l sim\u0163i pe Sadoveanu l\u00e2ng\u0103 noi, \u00een istoria \u015fi \u00een sufletul nostru. Un noroc pe care \u00eel uit\u0103m sau de care ne batem joc \u2013 emblema Sadovenienei<\/em> nefiind \u00eentotdeauna folosit\u0103 \u00een cele mai curate scopuri (vezi https:\/\/mesagerulneamt.ro\/2014\/10\/analfabetii-sadoveanu-si-banii-consiliului-judetean)<\/p>\n\n\n\n

Textul de mai sus \u00eencearc\u0103 s\u0103 trag\u0103 un semnal de alarm\u0103 la care ar trebui s\u0103 reac\u0163ioneze vremelnicii diriguitori ai culturii din Neam\u0163. Sau poate, nu?<\/p>\n\n\n\n

Nu-i vina lui Sadoveanu c\u0103 el a scris mai mult dec\u00e2t putem noi citi ast\u0103zi!<\/em> a spus prof. Constantin Tom\u015fa. Adev\u0103rat. Dar putem \u00eencerca. M. Z.<\/em><\/strong>)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nu-i vina lui Sadoveanu c\u0103 el a scris mai mult dec\u00e2t putem noi citi ast\u0103zi! Prof. Constantin TOM\u015eA Sadoveniana a debutat \u00een 1970, an \u00een care s-au \u00eemplinit 9 decenii de la na\u015fterea scriitorului Mihail Sadoveanu. La manifest\u0103rile din jude\u0163ul…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[14,446],"tags":[],"class_list":["post-21779","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-studii-si-sinteze","category-numarul-243"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21779","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21779"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21779\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21783,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21779\/revisions\/21783"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21779"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21779"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21779"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}