{"id":21894,"date":"2021-11-26T17:44:35","date_gmt":"2021-11-26T17:44:35","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=21894"},"modified":"2021-11-26T17:44:35","modified_gmt":"2021-11-26T17:44:35","slug":"mihai-grecu-esti-national-fara-sa-vrei-si-cateodata-fara-sa-ti-dai-seama","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/comemorari\/mihai-grecu-esti-national-fara-sa-vrei-si-cateodata-fara-sa-ti-dai-seama\/","title":{"rendered":"Mihai Grecu: E\u015fti na\u0163ional f\u0103r\u0103 s\u0103 vrei \u015fi c\u00e2teodat\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0163i dai seama"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

105 de ani de la na\u015fterea pictorului<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Artistul plastic Mihai Grecu s-a n\u0103scut \u00een satul Faraonovca, jude\u0163ul Cetatea Alb\u0103, sudul Basarabiei (ast\u0103zi regiunea Odesa). Copil\u0103ria \u015fi-a petrecut-o \u00een satul Ta\u015flac, \u00een familia p\u0103rin\u0163ilor adoptivi Elena \u015fi Grigore Pascaru. \u00centre 1929-1937 a studiat la \u015ecoala normal\u0103 din Cetatea Alb\u0103. Av\u00e2nd \u00eenclina\u0163ie c\u0103tre arta plastic\u0103 a deschis, fiind \u00eenc\u0103 elev, c\u00e2teva expozi\u0163ii personale de pictur\u0103 \u00een s\u0103lile din Cetatea Alb\u0103. Acest fapt i-a adus Marele Premiu al tineretului artistic din Rom\u00e2nia \u015fi l-a recomandat pentru a participa la taberele de crea\u0163ie de la Baia Mare (1935) \u015fi Balcic (1936, 1937), unde a lucrat al\u0103turi de marii pictori: N. Tonitza, I. Crigorescu, I. Izer, H. Catargi. Ulterior, \u015fi-a continuat studiile la Academia de Arte Plastice din Bucure\u015fti, unde i-a avut ca profesori pe F. \u015eirato, E. Stoienescu, N. D\u0103r\u0103scu (1937-1940) \u015fi la \u015ecoala de Arte Plastice \u201eI. Repin\u201d din Chi\u015fin\u0103u, la profesorul M. Gamburd (1940-1941).<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1941 s-a evacuat \u00een Rusia, unde a lucrat la depoul de locomotive din Uralsk. Acolo a pictat Maternitate<\/em> (1944), lucrare care ast\u0103zi face parte din tezaurul colec\u0163iei Muzeului Na\u0163ional de Art\u0103 al Republicii Moldova. Dup\u0103 r\u0103zboi, \u00een 1945, a revenit la Chi\u015fin\u0103u, devenind \u00een acela\u015fi an membru al Uniunii Arti\u015ftilor Plastici din Moldova.<\/p>\n\n\n\n

Crea\u0163ia lui Mihai Grecu a cunoscut trei perioade distincte, care i-au marcat operele.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Prima cuprinde anii 1950-1960 \u015fi poate fi identificat\u0103 cu \u00eensu\u015firea profesional\u0103 a limbajului plastic profesionist \u00een domeniul desenului, compozi\u0163iei \u015fi cromaticii coloristice. Printre cele mai cunoscute opere din aceast\u0103 perioad\u0103 se num\u0103r\u0103 Femeie cu broboad\u0103 galben\u0103<\/em> (1956), Natur\u0103 static\u0103 cu pe\u015fti usca\u0163i<\/em> (1956), R\u0103scoala din Tatarbunar<\/em> (1957), Prim\u0103vara<\/em> (1957), \u0162\u0103ran cu p\u0103l\u0103rie<\/em> (1957), \u00centre zidurile temni\u0163ei<\/em> (1957) \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n

Cea de-a doua perioad\u0103, 1960-1975, reflect\u0103 experimentele coloritului decorativ. Din \u015firul tablourilor de rezonan\u0163\u0103 din aceast\u0103 perioad\u0103 fac parte Fetele din Cead\u00e2r-Lunga<\/em> (1960), O zi de toamn\u0103<\/em> (1964), Recru\u0163ii<\/em> (1965), Ospitalitate<\/em> (1966-1967), tripticul Istoria unei vie\u0163i<\/em> (1967) \u015fi o serie de peisaje moldovene\u015fti cu case, beciuri, gr\u0103dini, por\u0163i, precum \u015fi portrete ale \u0163\u0103ranilor \u015fi intelectualilor \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n

Opera sa din ultima perioad\u0103 este p\u0103truns\u0103 de filozofia \u015fi mitologia artei populare na\u0163ionale \u00eembinate cu rafinamentul discursului pictural, \u00een contextul mi\u015fc\u0103rilor artistice moderne europene. Seria p\u00e2nzelor Masa pomenirii<\/em> (1976), P\u00e2inea \u015fi soarele<\/em> (1977), Luna la Butuceni<\/em> (1979), Por\u0163ile<\/em> (1979), Cimitirul de la Butuceni<\/em> (1981), Anotimpurile<\/em> (1984) \u015fi multe altele au fost concepute \u015fi datorit\u0103 ideilor marelui Br\u00e2ncu\u015fi. A avut numeroase expozi\u0163ii personale at\u00e2t la Chi\u015fin\u0103u, c\u00e2t \u015fi dincolo de hotare: Cern\u0103u\u0163i, Bac\u0103u, Bucure\u015fti, Baku, Odesa, Tallinn, Riga, Vilnius, Tartu, Lvov, Moscova, Vologda, Erevan, Nikolaev, Novosibirsk, Kiev \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Format \u00een spa\u0163iul culturii rom\u00e2ne\u015fti, Mihai Grecu a fost considerat un inovator \u015fi o \u201epersonalitate complex\u0103 \u015fi extrem de dotat\u0103\u201d, care a revolu\u0163ionat artele plastice din Moldova, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp pe terenul fertil al tradi\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti. Multe din tablourile sale au intrat \u00een colec\u0163ia de aur a picturii moldovene\u015fti.<\/p>\n\n\n\n

Pentru merite deosebite \u00een art\u0103 i-au fost acordate numeroase distinc\u0163ii \u015fi premii: Medalia de Aur a EREN, URSS (1966, pentru tabloul O zi de toamn\u0103<\/em>) \u015fi (1970, pentru tripticul Istoria unei vie\u0163i<\/em>), Premiul de Stat al RSSM (1978), Premiul de Stat al URSS (1990), Premiul Mare al Ministerului Culturii din Rom\u00e2nia (1991, pentru tabloul Omagiu str\u0103mo\u015filor<\/em>), Ordinul Republicii (1992), Premiul de Excelen\u0163\u0103 al Uniunii Arti\u015ftilor Plastici din Republica Moldova (1997). \u00cen anul 1987 i se confer\u0103 Titlul Artist al Poporului din RSSM. \u00cen cadrul expozi\u0163iilor Saloanele Moldovei, Bac\u0103u (Rom\u00e2nia) \u2013 Chi\u015fin\u0103u (Republica Moldova) din anul 1999 s-a inaugurat Premiul \u201eMihai Grecu\u201d. Se stinge din via\u0163\u0103 la 9 aprilie 1998 la Chi\u015fin\u0103u. (N. R.<\/strong> Preluare dup\u0103 Anivers\u0103ri culturale<\/em>, Biblioteca Na\u0163ional\u0103 pentru Copii \u201eIon Creang\u0103\u201d, Chi\u015fin\u0103u, 2016)<\/p>\n\n\n\n

Duc o lupt\u0103 \u2013 poate cea mai aprig\u0103 lupt\u0103 \u2013 cu mine \u00eensumi, confrunt\u00e2nd adev\u0103rurile esen\u0163iale \u2013 acest p\u0103m\u00e2nt, aceast\u0103 frumuse\u0163e \u2013 unicele \u015fi ve\u015fnicele valori omene\u015fti.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Pictura, a\u015fa cum o \u00een\u0163eleg eu, se face adecvat sau izomorf, ea nu se bazeaz\u0103 pe natura vizual\u0103, de realul concret, ci pe ni\u015fte lucruri ne\u00eent\u00e2mplate, dar care ar putea s\u0103 se \u00eent\u00e2mple. Nu pictez un m\u0103r pentru ca s\u0103-\u0163i lase gura ap\u0103, ci pentru a gusta \u00eens\u0103\u015fi pictura, ce are o arom\u0103 a sa.<\/em><\/p>\n\n\n\n

E\u015fti na\u0163ional f\u0103r\u0103 s\u0103 vrei \u015fi c\u00e2teodat\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0163i dai seama, iar liber e\u015fti dac\u0103 lup\u0163i s\u0103 r\u0103m\u00e2i liber.<\/em> (Mihai GRECU<\/em><\/strong>)<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Mihai Grecu r\u0103m\u00e2ne una dintre cele mai proeminente prezen\u0163e care \u00een deceniile postbelice au f\u0103cut posibil\u0103 leg\u0103tura, \u00een aceast\u0103 zon\u0103, \u00eentre o mi\u015fcare modern\u0103, \u00eentrerupt\u0103 de evolu\u0163ii istorice \u015fi noul modernism, a\u015fa cum func\u0163ioneaz\u0103 el \u00een estul european, ca o verig\u0103 necesar\u0103 \u00eenspre un postmodernism receptat tardiv. \u00cen aceast\u0103 configura\u0163ie cultural\u0103 specific\u0103, \u00een care tradi\u0163iile locale au jucat un rol la fel de important ca \u015fi prospec\u0163iunea direc\u0163iilor de idei europene, Mihai Grecu ofer\u0103 prin excelen\u0163\u0103 tocmai o astfel de sintez\u0103<\/em>. (Constantin PRUT<\/strong>)<\/p>\n\n\n\n

Maria HAREA<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

105 de ani de la na\u015fterea pictorului Artistul plastic Mihai Grecu s-a n\u0103scut \u00een satul Faraonovca, jude\u0163ul Cetatea Alb\u0103, sudul Basarabiei (ast\u0103zi regiunea Odesa). Copil\u0103ria \u015fi-a petrecut-o \u00een satul Ta\u015flac, \u00een familia p\u0103rin\u0163ilor adoptivi Elena \u015fi Grigore Pascaru. \u00centre 1929-1937…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[5,447],"tags":[],"class_list":["post-21894","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-comemorari","category-numarul-244"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21894","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21894"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21894\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21899,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21894\/revisions\/21899"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21894"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21894"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21894"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}