{"id":22108,"date":"2022-01-27T16:49:10","date_gmt":"2022-01-27T16:49:10","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=22108"},"modified":"2022-01-27T16:49:10","modified_gmt":"2022-01-27T16:49:10","slug":"remember-unirea-cea-mica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/remember-unirea-cea-mica\/","title":{"rendered":"Remember: Unirea cea Mic\u0103"},"content":{"rendered":"\n<div class=\"wp-block-image\"><figure class=\"alignleft size-full\"><a href=\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2022\/01\/21-ap246-foto1.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"425\" height=\"296\" src=\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2022\/01\/21-ap246-foto1.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-22109\" srcset=\"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2022\/01\/21-ap246-foto1.jpg 425w, https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2022\/01\/21-ap246-foto1-300x209.jpg 300w, https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2022\/01\/21-ap246-foto1-260x181.jpg 260w, https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2022\/01\/21-ap246-foto1-160x111.jpg 160w\" sizes=\"auto, (max-width: 425px) 100vw, 425px\" \/><\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Con\u015ftiin\u0163a poporului rom\u00e2n despre unitatea sa etnic\u0103 e str\u0103veche, dar problema revendic\u0103rilor rom\u00e2ne\u015fti, at\u00e2t \u00een ce prive\u015fte Unirea, c\u00e2t \u015fi reformele democratice, s-a pus, pe plan interna\u0163ional, cu toat\u0103 acuitatea dup\u0103 r\u0103zboiul Crimeii, izbucnit \u00een anul 1853. Tratatul de pace s-a semnat la Paris, la 30 martie 1856, prin care s-a \u00eenl\u0103turat protectoratul rusesc asupra Principatelor Rom\u00e2ne, ele r\u0103m\u00e2n\u00e2nd numai sub suzeranitatea otoman\u0103 \u015fi av\u00e2nd garan\u0163ia marilor puteri europene. S-a hot\u0103r\u00e2t convocarea \u00een fiecare principat c\u00e2te unui Divan ad-hoc (pentru aceasta) reprezent\u00e2nd toate clasele societ\u0103\u0163ii. \u00cen anul 1857 marile puteri au trimis \u00een \u0163\u0103rile rom\u00e2ne comisari \u00eens\u0103rcina\u0163i s\u0103 supravegheze opera\u0163iunile electorale \u00een leg\u0103tur\u0103 cu divanurile ad-hoc \u015fi s\u0103 anun\u0163e apoi reprezentan\u0163ilor guvernelor lor, \u00eentruni\u0163i \u00een Conferin\u0163\u0103 la Paris, dorin\u0163ele acestor divanuri. Rom\u00e2nii au hot\u0103r\u00e2t: Unirea Principatelor \u00eentr-un singur stat cu numele ROM\u00c2NIA; respectarea autonomiei lor, conform Capitula\u0163iilor \u00eencheiate cu \u00cenalta Poart\u0103; prin\u0163 str\u0103in, cu mo\u015ftenirea tronului, ales dintr-o familie domnitoare din Europa \u015fi ai c\u0103rui mo\u015ftenitor s\u0103 fie crescut \u00een religia \u0163\u0103rii; neutralitatea; puterea legiuitoare \u00eencredin\u0163at\u0103 unei Ob\u015fte\u015fti Adun\u0103ri (parlament) \u00een care s\u0103 fie reprezentate toate interesele na\u0163iei. Toate aceste prevederi sub garan\u0163ia colectiv\u0103 a Puterilor care au subscris Tratatului de la Paris.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Conferin\u0163a de la Paris din aprilie-august 1858 a stabilit viitorul statut al Principatelor din punct de vedere politic, social \u015fi administrativ. S-a hot\u0103r\u00e2t c\u0103 rom\u00e2nii vor prea mult, textul Conven\u0163iei care a fost semnat de marile puteri stabilea: cele dou\u0103 \u0163\u0103ri s\u0103 poarte numele de Principatele Unite ale Moldovei \u015fi \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti; ele r\u0103m\u00e2n sub suzeranitatea Por\u0163ii \u015fi sub garan\u0163ia colectiv\u0103 a marilor puteri; va exista o Comisie Central\u0103 cu sediul la Foc\u015fani, care va preg\u0103ti legile; armatele vor primi o organizare identic\u0103; fiecare \u0163ar\u0103 va avea domnul ei, p\u00e2n\u0103 la alegerea domnului fiecare \u0163ar\u0103 va fi condus\u0103 de trei caimacami, la Bucure\u015fti \u015fi la Ia\u015fi va exista c\u00e2te un guvern \u015fi c\u00e2te un parlament, to\u0163i cet\u0103\u0163enii vor fi egali \u00een fa\u0163a legilor, rela\u0163iile dintre proprietari \u015fi \u0163\u0103rani urmeaz\u0103 a se revizui. Prin aceast\u0103 Conven\u0163ie, din anul 1858, care devine noua CONSTITU\u0162IE a \u0163\u0103rilor noastre, Regulamentul organic \u00eenceteaz\u0103 de a mai exista ca legiuire fundamental\u0103. Trebuie remarcat faptul c\u0103 reprezentan\u0163ii celor \u015fapte Mari Puteri: Anglia, Fran\u0163a, Prusia, Austria, Rusia, Turcia \u015fi Italia, nu au precizat, nu au explicat clar, c\u0103 domnul ales \u00een \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne s\u0103 nu fie una \u015fi aceea\u015fi persoan\u0103. Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza nu s-a \u00eenc\u0103lcat textul Conven\u0163iei de la Paris. Dubla alegere a fost un curaj excep\u0163ional a unei elite intelectuale \u015fi politice de excep\u0163ie, a poporului rom\u00e2n.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong><em>Prof. Ioan GR\u0102DINARU<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Con\u015ftiin\u0163a poporului rom\u00e2n despre unitatea sa etnic\u0103 e str\u0103veche, dar problema revendic\u0103rilor rom\u00e2ne\u015fti, at\u00e2t \u00een ce prive\u015fte Unirea, c\u00e2t \u015fi reformele democratice, s-a pus, pe plan interna\u0163ional, cu toat\u0103 acuitatea dup\u0103 r\u0103zboiul Crimeii, izbucnit \u00een anul 1853. Tratatul de pace&hellip;<\/p>\n<p class=\"more-link-p\"><a class=\"more-link\" href=\"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/remember-unirea-cea-mica\/\">Read more &rarr;<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,449],"tags":[],"class_list":["post-22108","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-246"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22108","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22108"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22108\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22110,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22108\/revisions\/22110"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22108"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22108"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22108"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}