{"id":22227,"date":"2022-02-24T07:03:41","date_gmt":"2022-02-24T07:03:41","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=22227"},"modified":"2022-02-24T07:08:24","modified_gmt":"2022-02-24T07:08:24","slug":"despre-schimonosirea-limbii-romane","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/studii-si-sinteze\/despre-schimonosirea-limbii-romane\/","title":{"rendered":"Despre schimonosirea limbii rom\u00e2ne"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Acum aproximativ cinci ani, c\u00e2nd m\u0103 \u00eentorceam cu trenul de la un colocviu al doctoranzilor, desf\u0103\u015furat la Facultatea de Litere a Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti, am asistat, f\u0103r\u0103 s\u0103 vreau, la o discu\u0163ie a unui grup de adolescen\u0163i. Tinerii mergeau la Cluj-Napoca, pentru a participa la un festival-concurs de muzic\u0103. Nu \u015ftiu ce fel de concurs, nu \u015ftiu ce fel de muzic\u0103 creau tinerii respectivi, fiindc\u0103 pentru prima dat\u0103 \u00een via\u0163\u0103 eu nu am \u00een\u0163eles ce vorbeau cei de l\u00e2ng\u0103 mine. Nu am \u00een\u0163eles nimic! Precizez c\u0103 tinerii erau etnici rom\u00e2ni \u015fi se aflau \u00een imediata mea apropiere. Nu am \u00een\u0163eles nimic, fiindc\u0103 nu vorbeau rom\u00e2ne\u015fte. \u015ei nici o alt\u0103 limb\u0103 cunoscut\u0103. De fel, nu obi\u015fnuiesc s\u0103 exagerez. Deci, nici \u00een ceea ce scriu acum nu exagerez cu nimic! Tinerii vorbeau un idiom, s\u0103-i zicem, format, din c\u00e2te am priceput, din cuvinte rom\u00e2ne\u015fti, pu\u0163ine, din cuvinte engleze\u015fti, destule, din foarte multe abrevieri ale unor expresii engleze\u015fti utilizate mai ales \u00een mediul electronic \u015fi din exagerat de multe cuvinte argotice.<\/p>\n\n\n\n

Prima stare care m-a cuprins atunci a fost frustrarea. Eram incapabil\u0103 s\u0103 \u00een\u0163eleg ni\u015fte adolescen\u0163i cu doar c\u00e2\u0163iva ani mai tineri dec\u00e2t mine. Apoi m-a cuprins furia. O furie din aceea care nu face r\u0103u dec\u00e2t persoanei care o simte \u015fi nim\u0103nui altcuiva. M\u0103 \u00eentrebam \u015fi m\u0103 \u00eentreb cum este cu putin\u0163\u0103 ca limba rom\u00e2n\u0103 s\u0103 fie supus\u0103 unei asemenea schimonosiri? \u015etiu c\u0103 e \u00een firea limbii, a\u015fa cum este \u015fi \u00een firea omului, s\u0103 se schimbe. \u015etiu asta \u015fi accept acest fenomen. Nici nu ar fi bine ca limba ori ca omul s\u0103 nu suporte, \u00een timp, schimb\u0103ri. Doar c\u0103 schimb\u0103rile lingvistice trebuie s\u0103 fie rare \u015fi lente. Limba este menit\u0103 s\u0103 dureze nu o via\u0163\u0103 de om, ci o via\u0163\u0103 de neam. A\u015fadar, se \u00een\u0163elege c\u0103 pot accepta \u00eemprumuturile, neologismele, chiar \u015fi calchierile, dar \u00een m\u0103sura \u00een care exist\u0103 un rost. Iat\u0103 un verb vechi cu multiple \u015fi frumoase semnifica\u0163ii \u2013 a rosti…<\/p>\n\n\n\n

Care este scopul acestui expozeu? Acela de a-mi permite s\u0103 formulez dou\u0103 concluzii.<\/p>\n\n\n\n

Prima concluzie \u2013 modul \u00een care vorbesc \u015fi g\u00e2ndesc oamenii reflect\u0103 ce \u015fi c\u00e2t au \u00eenv\u0103\u0163at \u00een \u015fcoal\u0103<\/strong>. C\u00e2teva motive concrete care au dus la afectarea grav\u0103 a limbii rom\u00e2ne sunt: diminuarea num\u0103rului de ore, diminuarea con\u0163inuturilor, lipsa corel\u0103rii acestora, nestudierea gramaticii limbii rom\u00e2ne \u00een liceu (elevii de la profil pedagogic pot studia gramatica limbii rom\u00e2ne o or\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 alocat\u0103 \u00een curriculum la decizia \u015fcolii).<\/p>\n\n\n\n

Ca totul s\u0103 fie \u015fi mai clar, am comparat planurile-cadru pentru anul \u015fcolar 2001-2002 cu planurile-cadru aplicate \u00een anul \u015fcolar 2021-2022 (pentru \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul primar \u015fi gimnazial). Pe clase, num\u0103rul de ore de limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 \u00een anul \u015fcolar 2001-2002 a fost: clasa I \u2013 7-8 ore, clasa a II-a \u2013 7-8 ore, clasa a III-a \u2013 5-7 ore, clasa a IV-a \u2013 5-7 ore, clasa a V-a \u2013 5 ore, clasa a VI-a \u2013 4 ore, clasa a VII-a \u2013 4 ore, clasa a VIII-a \u2013 4 ore, iar \u00een anul \u015fcolar 2021-2022 num\u0103rul de ore este: clasa I \u2013 7 ore, clasa a II-a \u2013 6 ore, clasa a III-a \u2013 5 ore, clasa a IV-a \u2013 5 ore, clasa a V-a \u2013 4 ore, clasa a VI-a \u2013 4 ore, clasa a VII-a \u2013 4 ore, clasa a VIII-a \u2013 4 ore. Calcul\u00e2nd, constat\u0103m c\u0103 dup\u0103 noile planuri-cadru (aprobate prin OMEN 3371\/12.03.2013 \u2013 acelea pentru \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul primar, OMENC\u015e 3590\/5.04.2016 \u2013 cele pentru \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul gimnazial) se pierd, din clasa I p\u00e2n\u0103 \u00een clasa a VIII-a, p\u00e2n\u0103 la opt ore! Dac\u0103 \u00eenmul\u0163im cu 35, num\u0103rul aproximativ de s\u0103pt\u0103m\u00e2ni al unui an \u015fcolar, ajungem la num\u0103rul total de ore pierdute \u2013 280 de ore de limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103! Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 la gimnaziu se predau 4 ore de limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, deci, 140 de ore pe an, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 datorit\u0103 planurilor-cadru \u00een vigoare, pe durata \u015fcolii primare \u015fi gimnaziale, elevii pierd doi ani (\u015fcolari) de \u00eenv\u0103\u0163are a limbii \u015fi literaturii rom\u00e2ne! Deocamdat\u0103 m\u0103 limitez la aceste calcule…<\/p>\n\n\n\n

Cea de-a doua concluzie pe care vreau s\u0103 o enun\u0163 este aceea c\u0103 no\u0163iunea\/conceptul de rezisten\u0163\u0103 prin cultur\u0103<\/strong> din comunism trebuie s\u0103 existe \u015fi ast\u0103zi, sub regimul tuturor libert\u0103\u0163ilor, iar o component\u0103 de baz\u0103 a acestei conduite intelectuale trebuie s\u0103 fie rezisten\u0163a limbii rom\u00e2ne sau rezisten\u0163a prin limba rom\u00e2n\u0103<\/strong>. C\u00e2t\u0103 vreme vom vorbi (corect) rom\u00e2ne\u015fte, nu doar limba, istoria limbii, istoria \u00een general vor fi salvate de schimonosire, ci \u015fi g\u00e2ndirea, logica, tr\u0103irea, ac\u0163iunea, fapta.<\/p>\n\n\n\n

M\u0103 opresc \u00een continuare la (alte) c\u00e2teva exemple de schimonosire a limbii rom\u00e2ne, a limbii noastre.<\/p>\n\n\n\n

Guvernul Rom\u00e2niei a lansat o campanie de comunicare \u00een parteneriat cu UNICEF. Campania aceasta presupune realizarea \u015fi difuzarea unor videoclipuri\/reclame\/spoturi, cu scopul de a convinge oamenii s\u0103 se vaccineze \u00eempotriva COVID-19. Fac \u015fi aici o precizare important\u0103 \u2013 eu nu sunt \u00eempotriva vaccin\u0103rii! Dar sunt \u00eempotriva fracturilor de sens \u015fi de logic\u0103 gramatical\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Probabil dorind s\u0103 fie expresivi \u015fi persuasivi, autorii textelor rostite \u00een unul dintre videoclipurile numite ajung la urm\u0103torul con\u0163inut: Ce con\u0163ine vaccinul? S\u0103 nu mai fiu trist\u0103, s\u0103 nu mai fie \u015fcoala online. S\u0103 pot s\u0103 o iau \u00een bra\u0163e pe doamna \u00eenv\u0103\u0163\u0103toare. S\u0103 pot s\u0103 stau \u00een clas\u0103 cu to\u0163i colegii mei f\u0103r\u0103 masc\u0103. Mi-e foarte dor de ei! Vaccinul \u00eenseamn\u0103 s\u0103 m\u0103 bucur de copil\u0103rie<\/em>. Dac\u0103 relu\u0103m parte din \u00eentrebarea Ce con\u0163ine vaccinul?, a\u015fa cum \u00eenv\u0103\u0163au, \u00eenva\u0163\u0103 elevii la \u015fcoala primar\u0103, afl\u0103m c\u0103 vaccinul con\u0163ine s\u0103<\/strong> nu mai fiu trist\u0103, s\u0103<\/strong> nu mai fie \u015fcoal\u0103 online, s\u0103<\/strong> pot s\u0103 o iau \u00een bra\u0163e pe doamna \u00eenv\u0103\u0163\u0103toare, s\u0103<\/strong>… Cum e cu putin\u0163\u0103? C\u00e2\u0163i oameni au citit, au auzit acest text, c\u00e2\u0163i au v\u0103zut reclama \u00eenainte de a fi difuzat\u0103? Tuturor le-a sunat bine?! Mie \u00eemi provoac\u0103 starea prin care am trecut c\u00e2nd nu \u00eei puteam \u00een\u0163elege pe tinerii despre care am scris la \u00eenceputul acestui articol. Se prea poate ca \u015fi aceste texte s\u0103 fi fost concepute mai \u00eent\u00e2i \u00een limba englez\u0103 \u015fi traduse apoi neglijent \u00een limba rom\u00e2n\u0103. Chiar \u015fi a\u015fa, nu exist\u0103 scuze. R\u0103spunsul trebuia alc\u0103tuit din substantive, din infinitive lungi cu valoare de substantiv, nu din verbe la conjunctiv. Vaccinul con\u0163ine (de\u015fi nu con\u0163ine, aduce) bucurie, \u015fcoal\u0103, \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u0103ri, \u00eent\u00e2lniri. \u015ei a\u015f fi ad\u0103ugat la \u00eenceputul enumer\u0103rii \u2013 s\u0103n\u0103tate!<\/p>\n\n\n\n

\u00cen anii trecu\u0163i, elevii de \u015fcoal\u0103 general\u0103 \u00eenv\u0103\u0163au \u00een clasa a VIII-a ce este un anacolut, \u00eenv\u0103\u0163au s\u0103 identifice anacoluturile \u00een diferite texte \u015fi cum s\u0103 le evite. Din programa actual\u0103 de limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 pentru gimnaziu a disp\u0103rut no\u0163iunea de anacolut. De foarte multe ori, c\u00e2nd am fost nevoit\u0103 s\u0103 \u00eei corectez pe elevi \u015fi s\u0103 le explic gre\u015felile care presupuneau discontinuit\u0103\u0163i sau rupturi sintactice, am constatat c\u0103 ace\u015ftia nu reu\u015feau s\u0103 sesizeze nepotrivirile sau le descopereau foarte greu. M\u0103 \u00eentrebam cum este posibil ca vorbitori nativi de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 s\u0103 nu aib\u0103 activ sim\u0163ul limbii, care s\u0103 \u00eei ajute s\u0103 perceap\u0103 gre\u015felile. Singura explica\u0163ie pe care am g\u0103sit-o a fost aceea c\u0103 ei a\u015fa i-au auzit vorbind pe cei din jurul lor, c\u0103 mereu cei de l\u00e2ng\u0103 ei au vorbit gre\u015fit. De aceea, pentru ace\u015fti elevi forma corect\u0103 suna a ceva gre\u015fit<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

Nu doar ignoran\u0163a caracterizeaz\u0103 discursurile actuale, ci \u015fi superficialitatea. Vorbitorii cred c\u0103 orice sinonim al unui cuv\u00e2nt se poate folosi \u00een orice context (Sacoul se potrive\u015fte cu aproximativ toate \u0163inutele!). A devenit o mod\u0103 ca \u00eentr-o enumerare conjunc\u0163ia coordonatoare copulativ\u0103 \u015fi<\/u><\/strong> s\u0103 fie \u00eenlocuit\u0103 cu conjunc\u0163ia coordonatoare disjunctiv\u0103 sau<\/u><\/strong>: \u201e(…) un pachet legislativ de reinser\u0163ie, care con\u0163ine m\u0103suri economice, financiare \u015fi educa\u0163ionale, cu accent pe debirocratizare, repatrierea afacerilor sau<\/em> crearea unor clase \u00een Rom\u00e2nia pentru copiii n\u0103scu\u0163i \u00een \u0163\u0103rile de adop\u0163ie\u201d; \u201eFestivalul Interna\u0163ional George Enescu are ast\u0103zi \u00een program spectacole \u015fi \u00een alte ora\u015fe din \u0163ar\u0103, la Sibiu sau<\/em> Cluj-Napoca\u201d. Apeleaz\u0103 la aceast\u0103… schimonosire chiar \u015fi crainicii de la posturile radio importante. \u015ei aici contaminarea trebuie s\u0103 fie explica\u0163ia, dar se poate ca pentru ace\u015fti vorbitori utilizarea conjunc\u0163iei sau (care impune excluderea, nu cumularea unor elemente)<\/u><\/strong> s\u0103 aib\u0103 \u015fi o sonoritate livresc\u0103…<\/p>\n\n\n\n

Folosirea anapoda a cuvintelor este foarte contagioas\u0103. Vorbim \u015fi ne trezim c\u0103 folosim cuvin\u00adte(le) anapoda (unii dintre noi, al\u0163ii nu-\u015fi dau seama niciodat\u0103, din contr\u0103, folosesc barbarisme \u015fi cuvinte inexistente \u00een DEX cu ostenta\u0163ie, cu m\u00e2ndrie, cu sentimentul c\u0103 sunt superiori). A\u015fa ajungem s\u0103 folosim capabilitate<\/em>, \u00een loc de capacitate<\/em>, a disturba<\/em>, \u00een loc de a perturba<\/em>, remediale<\/em> pentru remediere<\/em>, undeva<\/em> pentru c\u00e2ndva<\/em>, zon\u0103<\/em> pentru domeniu<\/em>, rezilien\u0163\u0103<\/em>, \u00een loc de redresare<\/em>, revenire<\/em>, expertiz\u0103<\/em>, \u00een loc de experien\u0163\u0103<\/em> \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n

Este foarte interesant c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia tr\u0103iesc minorit\u0103\u0163i care vorbesc foarte bine limba rom\u00e2n\u0103<\/strong>. \u00cen Parlamentul Rom\u00e2niei au fost \u015fi \u00eenc\u0103 sunt etnici maghiari care vorbesc limba rom\u00e2n\u0103 mult mai bine dec\u00e2t mul\u0163i etnici rom\u00e2ni. \u015ei aici exist\u0103 o explica\u0163ie. Elevii de etnie maghiar\u0103 studiaz\u0103 un num\u0103r de ore de limb\u0103 matern\u0103 egal cu num\u0103rul orelor de limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103. A\u015fadar, ace\u015fti elevi sunt de dou\u0103 ori mai familiariza\u0163i cu no\u0163iunile de morfologie \u015fi de sintax\u0103 (la modul general).<\/p>\n\n\n\n

A\u015fadar, \u00eenv\u0103\u0163area limbii rom\u00e2ne \u00een \u015fcoal\u0103 este esen\u0163ial\u0103 pentru ce suntem \u015fi pentru ce vom fi, fiecare \u00een parte \u015fi to\u0163i \u00eempreun\u0103! (N. R.<\/strong> Preluare din Rom\u00e2nia literar\u0103<\/em> nr. 41\/2021)<\/p>\n\n\n\n

Alexandra Florina M\u0102NESCU<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Acum aproximativ cinci ani, c\u00e2nd m\u0103 \u00eentorceam cu trenul de la un colocviu al doctoranzilor, desf\u0103\u015furat la Facultatea de Litere a Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti, am asistat, f\u0103r\u0103 s\u0103 vreau, la o discu\u0163ie a unui grup de adolescen\u0163i. Tinerii mergeau la…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[14,450],"tags":[],"class_list":["post-22227","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-studii-si-sinteze","category-numarul-247"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22227","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22227"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22227\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22235,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22227\/revisions\/22235"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22227"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22227"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22227"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}