{"id":22260,"date":"2022-02-24T07:37:33","date_gmt":"2022-02-24T07:37:33","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=22260"},"modified":"2022-02-24T07:37:33","modified_gmt":"2022-02-24T07:37:33","slug":"in-memoriam-ion-ungureanu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/comemorari\/in-memoriam-ion-ungureanu\/","title":{"rendered":"IN MEMORIAM: Ion Ungureanu"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u00centre ve\u015fnicie \u015fi dragostea Basarabiei recunosc\u0103toare<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Ion Ungureanu s-a n\u0103scut \u00een Opaci, Tighina, Rom\u00e2nia. Studii: Institutul Pedagogic Ion Creang\u0103 din Chi\u00ad\u015fin\u0103u, Facultatea de filologie (1952-1955), \u015ecoala teatral\u0103 Boris \u015eciukin, actorie (1955-1960), Institutul de art\u0103 cinematografic\u0103 A.V. Lunacearski, regie (1963-1964) \u2013 ambele la Moscova. Prim-regizor la Teatrul Luceaf\u0103rul din Chi\u015fin\u0103u (1964-1971), acuzat de na\u0163ionalism pleac\u0103 la Moscova, unde lucreaz\u0103 ca regizor \u015fi actor de teatru \u015fi film, p\u00e2n\u0103 \u00een 1989.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 declararea indepenen\u0163ei Republicii Moldova, este Ministru al Culturii \u015fi Cultelor (6 iunie 1990 \u2013 5 aprilie 1994), apoi Vicepre\u015fedinte al Funda\u0163iei Culturale Rom\u00e2ne din Bucure\u015fti (1995-2005).<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cen calitate de ministru a desfiin\u0163at \u00een anul 1992 Teatrul Na\u0163ional \u201eMaxim Gorki\u201d din Chi\u015fin\u0103u, \u00eenfiin\u0163\u00e2nd \u00een locul lui Teatrul Na\u0163ional \u201eMihai Eminescu\u201d. A repus \u00een centrul Chi\u015fin\u0103ului statuia lui \u015etefan cel Mare. Artist al Poporului, Laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova (2009).<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Un vis\u0103tor. Un model. Un reper. O institu\u0163ie.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Ilustru orator. Ilustru g\u00e2nditor. Ilustru c\u0103rturar. Ilustru rom\u00e2n.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Acesta e Ion Ungureanu.<\/em> (Nicolae DABIJA)<\/p>\n\n\n\n

Ion Ungureanu \u00eentruchipeaz\u0103 destinul rom\u00e2nesc al Basarabiei \u015fi credin\u0163a ei nestr\u0103mutat\u0103 \u00een dreptatea lui Dumnezeu.<\/p>\n\n\n\n

El vine de departe, de foarte departe, de la izvoarele f\u0103r\u0103 de moarte ale unui neam care \u00ee\u015fi duce crucea de secole \u015fi merge f\u0103r\u0103 odihn\u0103 spre Ziua unit\u0103\u0163ii \u015fi re\u00eentregirii sale. Cu t\u0103lpile goale, ca sfin\u0163ii \u015fi apostolii de la \u00eenceputuri, Ion Ungureanu a ales s\u0103 mearg\u0103 pe drumul interzis \u015fi s\u0103 spun\u0103 adev\u0103rul despre fiin\u0163a noastr\u0103. Era drumul sfin\u0163it cu s\u00e2ngele buneilor \u015fi p\u0103rin\u0163ilor, drumul pe care merseser\u0103 martirii \u015fi lupt\u0103torii pentru cauza dreapt\u0103, pentru re\u00eentoarcerea Basarabiei Acas\u0103, la s\u00e2nul \u00eentregului popor rom\u00e2n.<\/p>\n\n\n\n

F\u0103uritor de con\u015ftiin\u0163e, de cultur\u0103 \u015fi istorie na\u0163ional\u0103, Ion Ungureanu \u015fi-a f\u0103cut loc \u00een sufletele mul\u0163imilor de\u015fteptate de vocea sa venit\u0103 din ceruri \u015fi de \u00eendr\u0103zneala sa rar\u0103 de a spune lucrurilor pe nume \u00een fa\u0163a unor conduceri servile, mincinoase \u015fi la\u015fe, pentru care tr\u0103darea de neam \u015fi de \u0162ar\u0103 era o norm\u0103 \u015fi o garan\u0163ie de a r\u0103m\u00e2ne la treuca puterii, slujindu-\u015fi \u00een genunchi st\u0103p\u00e2nii de la Kremlin.<\/p>\n\n\n\n

Avea oroare de intelectualii oportuni\u015fti \u015fi de demnitarii la\u015fi, rup\u0163i de societate \u015fi de via\u0163a cet\u0103\u0163ii, de destinul nedrept al Basarabiei \u00eenstr\u0103inate. Nu o singur\u0103 dat\u0103 le amintea de datoria lor fa\u0163\u0103 de popor \u015fi \u00eei \u00eendemna s\u0103 coboare din turnul de filde\u015f \u015fi s\u0103 intre \u00een b\u0103t\u0103lie, s\u0103 participe la de\u015fteptarea fra\u0163ilor \u00eendoctrina\u0163i.<\/p>\n\n\n\n

Via\u0163a lui exemplar\u0103 de lupt\u0103tor convins pentru idealul na\u0163ional \u015fi de misionar al adev\u0103rului nepermis \u00eentr-o provincie imperial\u0103 sovietic\u0103, reprezint\u0103 o cutremur\u0103toare lec\u0163ie de jertfire de sine \u015fi de d\u0103ruire total\u0103 pentru libertatea unui popor umilit \u015fi nedrept\u0103\u0163it la el acas\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Avea un sim\u0163 \u00eenn\u0103scut al istoriei, al adev\u0103rului \u015fi drept\u0103\u0163ii. \u00cenc\u0103 p\u00e2n\u0103 a ajunge la arhivele \u00eencuiate \u015fi la documentele secretizate, el intuia c\u0103 basarabenilor le-a fost furat\u0103 \u0162ara, limba \u015fi originea, iar \u00een loc li s-au b\u0103gat cu for\u0163a un buletin de identitate fals, o limb\u0103 str\u0103in\u0103 \u015fi o patrie vitreg\u0103, surogat.<\/p>\n\n\n\n

Nu pot s\u0103 spun cu precizie c\u00e2t au durat \u00een tinere\u0163e c\u0103ut\u0103rile lui Ion Ungureanu, dar c\u00e2nd l-am cunoscut prin 1987, am \u00een\u0163eles c\u0103 d\u00e2nsul nu s-a chinuit ani \u00een \u015fir s\u0103 descopere c\u0103 moldovenii sovietici sunt rom\u00e2ni, c\u0103 ei vorbesc limba rom\u00e2n\u0103, iar \u0162ara lor adev\u0103rat\u0103 este Rom\u00e2nia. Ceea ce am observat, \u00eenc\u0103 de la primele discu\u0163ii, c\u00e2nd trecea pe la \u201eLiteratura \u015fi Arta\u201d \u015fi ne transforma ziua \u00een s\u0103rb\u0103toare, apoi \u015fi \u00een confrunt\u0103rile din Primul Parlament, e c\u0103 \u00een lips\u0103 de documente istorice, el, adeseori, g\u00e2ndea cu inima. \u00cen polemicile aprinse, c\u00e2nd c\u0103\u0163eii imperiului l\u0103trau \u015fi \u00eempro\u015fcau venin, c\u00e2nd aduceau \u201eargumente\u201d c\u0103 \u201eeliberatorii ne-au f\u0103cut oameni\u201d, Ion Ungureanu se oprea pentru o clip\u0103, \u00ee\u015fi asculta inima, apoi tuna \u015fi f\u0103cea praf din lichelele de serviciu, din papagalii regimului specializa\u0163i \u00een sp\u0103larea creierilor, \u00een mancurtizarea moldovenilor \u015fi \u00een def\u0103imarea Rom\u00e2niei.<\/p>\n\n\n\n

Era un orator de temut, t\u0103ia \u00een carne vie, iar lacheii din toate regimurile, indiferent ce titlu sau post de\u0163ineau, aveau o spaim\u0103 patologic\u0103 la vederea uria\u015fului, a c\u0103rui arm\u0103 nu era pumnul, ci vocea, g\u00e2ndul, adev\u0103rul \u015fi iubirea de \u0162ar\u0103. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, nici dup\u0103 moarte, mancur\u0163ii de la pre\u015fedin\u0163ie, \u00een ura lor patologic\u0103, s-au temut s\u0103-i dea Cezarului ce e a Cezarului \u015fi s\u0103 decreteze oficial ziua de adio ca zi de doliu na\u0163ional. Dar, ori cu decretul lor, ori f\u0103r\u0103, respectul \u015fi dragostea oamenilor de bun\u0103 credin\u0163\u0103 \u015fi a poporului fa\u0163\u0103 de str\u0103lucitul lui fiu a fost, este \u015fi va fi una imens\u0103, curat\u0103 \u015fi nem\u0103rginit\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Spuneam c\u0103 Ion Ungureanu vine de departe, de foarte departe, de la izvoarele f\u0103r\u0103 de moarte ale neamului rom\u00e2nesc. El avea con\u015ftiin\u0163a deplin\u0103 c\u0103 merge, pas cu pas, pe drumul \u00een\u0103l\u0163at din sacrificii \u015fi iubire de mo\u015fie de \u00eenainta\u015fii-titani, c\u0103 la r\u0103scrucile \u00een cea\u0163\u0103 sau la oboseal\u0103 cumplit\u0103, se poate \u00eent\u0103ri \u015fi sprijini pe Eminescu sau Ha\u015fdeu, pe Iorga sau Eliade, pe Pelivan sau Stere, pe Mateevici sau Vieru. Prin amploarea faptelor sale de re\u00eentoarcere acas\u0103 a simbolurilor arhetipale \u015fi a demnit\u0103\u0163ii na\u0163ionale, el prelungea acest drum al nemuririi \u015fi ve\u015fniciei rom\u00e2ne\u015fti prin Basarabia sa natal\u0103. Prezen\u0163a sa curajoas\u0103 \u015fi ne\u00eentrerupt\u0103 \u00een spa\u0163iul public, cuv\u00e2nt\u0103rile sale sc\u00e2nteietoare \u015fi mobilizatoare, atitudinea sa ferm\u0103 \u015fi principial\u0103 \u00een ap\u0103rarea identit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti \u015fi a drepturilor legitime ale b\u0103\u015ftina\u015filor, zbuciumul s\u0103u impresionant pentru re\u00eentregirea na\u0163iunii rom\u00e2ne, reprezint\u0103 file de mare demnitate pentru un popor, care a spart zidurile \u00eenchisorii imperiale \u015fi a \u00een\u0103l\u0163at pe ruine Tricolorul unit\u0103\u0163ii noastre seculare.<\/p>\n\n\n\n

Basarabia nu a avut parte de mun\u0163ii Carpa\u0163i, care s-o apere de viforni\u0163ele siberiene \u015fi de urgiile pustiitoare de la Est. Ca s\u0103 reziste hoardelor fioroase, n\u0103pastelor \u015fi furtunilor dezl\u0103n\u0163uite din \u00eentunecimile stepelor nomade, rom\u00e2nii basarabeni au slobozit r\u0103d\u0103cini ad\u00e2nci de tot, care se \u00eentindeau pe sub p\u0103m\u00e2nt p\u00e2n\u0103 \u00een Carpa\u0163i, p\u00e2n\u0103 la Dun\u0103re \u015fi la Marea cea Mare, p\u00e2n\u0103 la izvoarele f\u0103r\u0103 de moarte ale neamului rom\u00e2nesc. O r\u0103d\u0103cin\u0103 de foc \u015fi de ve\u015fnicie, pe care se sprijin\u0103 \u0162ara, trece pe sub p\u0103m\u00e2ntul de la Sud, pe la C\u0103u\u015feni, care i-a dat na\u0163iunii pe Alexe Mateevici \u015fi pe Ion Ungureanu. Cel care a d\u0103ltuit pentru totdeauna \u00een con\u015ftiin\u0163a rom\u00e2neasc\u0103: \u201eLimba noastr\u0103-i limb\u0103 sf\u00e2nt\u0103\u201d \u015fi cel care a declamat-o cu vocea sa venit\u0103 din ceruri, sunt n\u0103scu\u0163i \u00een aceea\u015fi vatr\u0103 at\u00e2t de generoas\u0103 \u00een mari creatori de valori \u015fi slujitori de \u0162ar\u0103. Pentru c\u0103 nu are mun\u0163i, Basarabia \u015fi-a ridicat astfel de uria\u015fi la Nistru, s\u0103 ne ad\u0103posteasc\u0103 de nenorociri \u015fi s\u0103 ne dea t\u0103ria \u015fi \u00eencrederea \u00een \u00eemplinirea idealului nostru de unitate na\u0163ional\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Ion Ungureanu nu ne-a p\u0103r\u0103sit. Negr\u0103bit de timp, el va trece pe r\u00e2nd \u00een c\u0103r\u0163i \u015fi manuale, \u00een denumiri de str\u0103zi \u015fi licee, \u00een muzee \u015fi monumente. Lada de zestre, pe care ne-a l\u0103sat-o mo\u015ftenire, cuprinde re\u00eentoarcerea statuii-simbol a lui \u015etefan cel Mare la locul ini\u0163ial, filme \u015fi spectacole de excep\u0163ie, m\u0103rturii \u015fi c\u0103r\u0163i despre re\u00eenvierea Basarabiei, aducerea Lupoaicei, simbolul romanit\u0103\u0163ii la Chi\u015fin\u0103u, zeci de cuv\u00e2nt\u0103ri sclipitoare de la diferite tribune \u015fi sute de emisiuni radiofonice \u015fi televizate, Declara\u0163iile de Suveranitate \u015fi Independen\u0163\u0103 rostite \u00een Pia\u0163a Marii Adun\u0103ri Na\u0163ionale de la Chi\u015fin\u0103u etc.<\/p>\n\n\n\n

\u015etiu c\u0103 cel mai str\u0103lucit tribun al Basarabiei postbelice avea p\u0103strat\u0103 l\u00e2ng\u0103 inim\u0103 Declara\u0163ia de Unire, pe care dorea s-o rosteasc\u0103 \u00een fa\u0163a unui popor re\u00eentregit. El, Omul Unirii, ne-a l\u0103sat-o ca testament s\u0103 tr\u0103im liberi \u015fi demni \u00eentr-o \u0162ar\u0103 unit\u0103.<\/p>\n\n\n\n

(Sursa: Revista<\/em> NATURA<\/em>, februarie 2017)<\/p>\n\n\n\n

 Alecu RENI\u0162\u0102<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00centre ve\u015fnicie \u015fi dragostea Basarabiei recunosc\u0103toare Ion Ungureanu s-a n\u0103scut \u00een Opaci, Tighina, Rom\u00e2nia. Studii: Institutul Pedagogic Ion Creang\u0103 din Chi\u00ad\u015fin\u0103u, Facultatea de filologie (1952-1955), \u015ecoala teatral\u0103 Boris \u015eciukin, actorie (1955-1960), Institutul de art\u0103 cinematografic\u0103 A.V. Lunacearski, regie (1963-1964) \u2013…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[5,450],"tags":[],"class_list":["post-22260","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-comemorari","category-numarul-247"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22260","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22260"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22260\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22262,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22260\/revisions\/22262"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22260"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22260"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22260"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}