{"id":22360,"date":"2022-03-28T12:14:32","date_gmt":"2022-03-28T12:14:32","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=22360"},"modified":"2022-03-28T12:14:32","modified_gmt":"2022-03-28T12:14:32","slug":"recurs-la-patrimoniu-xii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/recurs-la-patrimoniu-xii\/","title":{"rendered":"Recurs la patrimoniu (XII)"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

1948. Ionel Perlea debuteaz\u0103 la Metropolitan Opera din New York cu opera Tristan \u015fi Isolda<\/em> de Richard Wagner<\/strong><\/p>\n\n\n\n

R\u0103mas\u0103 v\u0103duv\u0103 \u00een 1905, Margareta Perlea, n\u0103scut\u0103 Haberlein, s-a retras cu familia la Munchen, \u00een casa p\u0103rin\u0163ilor. Dovedind de copil \u00eenclina\u0163ie spre muzic\u0103, la 18 ani Ionel Perlea a fost \u00eenscris la Conservatorul din Leipzig, unde va studia compozi\u0163ia \u015fi dirijatul, dar va reveni la M\u00fcnchen, la Conservatorul din ora\u015f.<\/p>\n\n\n\n

Primul premiu pentru compozi\u0163ie, Premiul George Enescu, l-a ob\u0163inut \u00een anul 1926, fapt ce l-a propulsat la pupitrul Operei Rom\u00e2ne din Cluj. Calitatea viziunii dirijorale a fost imediat remarcat\u0103, din 1929 p\u00e2n\u0103 \u00een 1936 func\u0163ion\u00e2nd cu \u00eentreruperi ca director al Operei Na\u0163ionale din Bucure\u015fti. Invita\u0163ia dirij\u0103rii unor opere la Theatro Dell\u2019Opera din Roma, \u00een anul 1945, l-a determinat s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 definitiv \u00een Occident. Va fi la pupitrul celor mai mari \u015fi importante teatre de oper\u0103 de pe mapamond, \u00een 1955 fiind numit dirijorul Connecticut Symphony Orchestra, iar \u00een 1965 profesor de dirijat la Manhattan School of Music, ambele posturi \u00een locul \u015fi la recomandarea lui Arturo Toscanini, care, \u00een semn de apreciere, \u00eei d\u0103ruise propria baghet\u0103. Efortul \u015fi-a spus cuv\u00e2ntul, dirijorul rom\u00e2n suferind un atac cerebral care i-a afectat mobilitatea bra\u0163ului drept. A \u00eenvins, \u00eens\u0103, acest handicap reu\u015find nu doar s\u0103 dirijeze cu m\u00e2na st\u00e2ng\u0103, ci s\u0103 interpreteze memorabil partituri de mare dificultate. Cumnat al lui Mircea Eliade, Ionel Perlea a sus\u0163inut \u00een mai 1969, \u00een Sala Palatului \u015fi a Ateneului Rom\u00e2n, ultimele sale concerte: era bolnav de cancer. \u015ei-a luat, astfel, adio de la \u0163ara \u015fi de la na\u0163iunea rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n\n\n\n

De c\u00e2te ori g\u00e2ndul meu nu fuge hoinar, desc\u0103tu\u015fat de convenien\u0163ele rostului meu \u00een dep\u0103rt\u0103rile str\u0103in\u0103t\u0103\u0163ii, de c\u00e2te ori cugetul meu nu evada din emisferele universului muzical pentru a-mi oferi un popas la Ograda, satul meu natal, din marea ialomi\u0163ean\u0103 a spicelor de gr\u00e2u a B\u0103r\u0103ganului, de c\u00e2te ori cu \u00eenc\u0103l\u0163\u0103mintea pe marmura marilor s\u0103li de concerte \u015fi de oper\u0103 din America sau din centrele muzicale ale Europei, nu mi-a\u015f fi dorit t\u0103lpile descul\u0163e \u00een pulberea uli\u0163elor din Ograda, dup\u0103 cum visam o plimbare \u00een forfota str\u0103zilor bucure\u015ftene?<\/em> (Ionel PERLEA<\/em><\/strong>)<\/p>\n\n\n\n

1948. Paul Celan public\u0103 la Paris prima sa colec\u0163ie de poeme, Nisipul din urne<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Cine altcineva dec\u00e2t Paul Celan l-ar fi putut traduce \u00een limba rom\u00e2n\u0103 mai bine pe Kafka? Kafka era evreul ceh, de limb\u0103 german\u0103, tr\u0103itor \u00eentr-un imperiu \u00een descompunere, din care motive \u00een ve\u015fnic\u0103 nesiguran\u0163\u0103, derut\u0103, c\u0103utare a identit\u0103\u0163ii. Paul Celan era n\u0103scut la Cern\u0103u\u0163i-Bucovina, \u0163inut rom\u00e2nesc ce a apar\u0163inut c\u00e2nd imperiului, c\u00e2nd Rom\u00e2niei, c\u00e2nd Rusiei. Provenea dintr-o familie de evrei sioni\u015fti, datorit\u0103 tat\u0103lui, care vorbea \u00een cas\u0103 limba german\u0103, datorit\u0103 mamei iubitoare de literatur\u0103. B\u0103iatul \u00ee\u015fi tr\u0103ie\u015fte tinere\u0163ea \u00een acest spa\u0163iu multicultural \u015fi \u00eenva\u0163\u0103 limba rom\u00e2n\u0103 de la prietenii de joac\u0103. S\u0103tul de sionism, devine un membru activ al mi\u015fc\u0103rii socialiste \u015fi suporter al cauzei republicanilor \u00een timpul r\u0103zboiului civil din Spania. \u00cen 1939, a izbutit s\u0103 fie admis ca student la Universitatea din Cern\u0103u\u0163i, la literatur\u0103 \u015fi limbile romanice. \u00cen 1945 s-a decis s\u0103 se stabileasc\u0103 la Bucure\u015fti, unde a locuit p\u00e2n\u0103 \u00een 1947. Ca membru activ al comunit\u0103\u0163ii literare evreie\u015fti din Rom\u00e2nia, a tradus literatur\u0103 rus\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi a publicat c\u0103r\u0163i sub diferite pseudonime. Andr\u00e9 Breton, \u00eentemeietorul suprarealismului, afirma: \u201eCentrul lumii (suprarealiste) s-a mutat la Bucure\u015fti\u201d. Dup\u0103 un scurt interludiu la Viena, Celan se stabile\u015fte la Paris unde a \u00eent\u00e2lnit-o pe graficiana Gis\u00e8le Lestrange, cu care s-a c\u0103s\u0103torit. Poezia sa de maturitate a devenit treptat tot mai criptic\u0103, fracturat\u0103 \u015fi monosilabic\u0103, suport\u00e2nd o compara\u0163ie cu muzica lui Weber. Unii critici cred c\u0103 Paul Celan a \u00eencercat fie s\u0103 distrug\u0103, fie s\u0103 refac\u0103 din temelii limba german\u0103. A scris \u00een limba german\u0103 \u015fi a tradus \u00een aceast\u0103 limb\u0103 literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103, portughez\u0103, rus\u0103, englez\u0103 \u015fi francez\u0103, iar din limba german\u0103 a tradus \u00een rom\u00e2ne\u015fte povestirile lui Franz Kafka.<\/p>\n\n\n\n

Dintre marii devasta\u0163i ai secolului trecut, Celan e poate cel mai magnetic. Sinuciderea lui i-a inventat mitul personal \u2013 cu aceea\u015fi for\u0163\u0103 cu care poezia lui a reinventat limba german\u0103, dup\u0103 ce mai \u00eent\u00e2i a devastat-o. E imposibil s\u0103 g\u00e2nde\u015fti poezia secolului trecut f\u0103r\u0103 mitul Celan.<\/em> (Radu VANCU<\/em><\/strong>)<\/p>\n\n\n\n

Poezia nu e pl\u0103cere. Textul nu e nicidecum bucurie. Limbajul nu e altceva dec\u00e2t o manier\u0103 superficial\u0103 de a uita. Cine-l cite\u015fte pe Celan va \u00een\u0163elege. Nu se poate \u00eenainta nic\u0103ieri.<\/em> (Dan COMAN<\/em><\/strong>)<\/p>\n\n\n\n

1950. 11 mai, a avut loc pe scena Teatrului Noctambules premierea piesei C\u00e2nt\u0103re\u0163a cheal\u0103<\/em><\/strong><\/em><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Autorul, Eugen Ionescu, era din Slatina. Leg\u0103tura cu Fran\u0163a a fost mama sa, Marie Therese, n\u0103scut\u0103 Ipcar, o alsacian\u0103 de confesiune protestant\u0103. De altfel, mare parte din copil\u0103rie \u015fi-a petrecut-o \u00een Fran\u0163a. \u201eParadisul \u00een care a copil\u0103rit\u201d, a\u015fa a descris perioada petrecut\u0103 al\u0103turi de familia mamei sale \u00een localitatea La Chapelle-Anthenaise, un sat mic din nord-vestul Fran\u0163ei. Timpul petrecut acolo avea s\u0103-l marcheze pentru totdeauna \u015fi s\u0103-i influen\u0163eze opera. \u201e\u00cen Chapelle-Anthenaise timpul nu exista! Tr\u0103iam doar prezentul. Tr\u0103iam cu har, cu bucurie\u201d. Parin\u0163ii se despart \u015fi este nevoit s\u0103 se \u00eentoarc\u0103, cu tat\u0103l s\u0103u \u00een Rom\u00e2nia. Bacalaureat al Colegiului Na\u0163ional Carol I<\/em> \u015fi absolvent al facult\u0103\u0163ii de Litere, cu licen\u0163a pentru limba \u015fi cultura francez\u0103, a debutat ca scriitor cu poezii publicate de Tudor Arghezi \u00een Bilete de Papagal<\/em>. \u00cens\u0103, \u00een sclipitorul volum Nu!<\/em><\/strong>, primul dintre cei ataca\u0163i ca scriitori superficiali este Arghezi. \u00cen 1938 a plecat cu o burs\u0103 la Paris. Prelungirea \u015federii o va datora guvernului Antonescu, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd ca ata\u015fat cultural \u00een cadrul Lega\u0163iei Rom\u00e2ne. Ocuparea \u0163\u0103rii de c\u0103tre Armata Ro\u015fie \u015fi instaurarea regimului stalinist l-au determinat s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 definitiv la Paris. R\u0103zbate greu, dar sigur. Prima lui pies\u0103 de teatru, La Cantatrice Chauve<\/em> (C\u00e2nt\u0103rea\u0163a cheal\u0103) a fost reprezentat\u0103 la 11 mai 1950 la Th\u00e9atre de la Huchette \u00een regia lui Nicholas Bataille, pus\u0103 \u00een scen\u0103 la sugestia doamnei Monica Lovinescu, marc\u00e2nd astfel na\u015fterea teatrului absurdului. \u00cen \u201966 La Comedie Francaise<\/strong> \u00eei prezint\u0103 piesa Setea \u015fi foamea<\/em> urmat\u0103 de Regele moare<\/em>. Opera sa dramatic\u0103 va fi scris\u0103 exclusiv \u00een limba francez\u0103, valoarea ei conduc\u00e2nd \u00een anul 1970 la alegerea primului rom\u00e2n ca membru titular al Academiei Franceze.<\/p>\n\n\n\n

Se poate face un circ cu purici. Puricii trebuie dresa\u0163i, primul lucru care trebuie f\u0103cut este s\u0103 se ob\u0163in\u0103 ca puricii s\u0103 nu mai sar\u0103. Cum se ajunge aici? Se pun puricii sub un pahar. Puricii \u00eencearc\u0103 s\u0103 sar\u0103, se lovesc de sticl\u0103, cad la loc. Dintr-un anumit moment, ei nu mai sar. Paharul poate fi ridicat. \u015ei iat\u0103-i pe purici avans\u00e2nd \u00eencet, prosti\u0163i; ei pot fi \u00eempin\u015fi cu degetul, se poate sufla peste ei, nu mai sar.<\/em> (Eugen IONESCU<\/em><\/strong>)<\/p>\n\n\n\n

Red.<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

1948. Ionel Perlea debuteaz\u0103 la Metropolitan Opera din New York cu opera Tristan \u015fi Isolda de Richard Wagner R\u0103mas\u0103 v\u0103duv\u0103 \u00een 1905, Margareta Perlea, n\u0103scut\u0103 Haberlein, s-a retras cu familia la Munchen, \u00een casa p\u0103rin\u0163ilor. Dovedind de copil \u00eenclina\u0163ie spre…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,451],"tags":[],"class_list":["post-22360","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-248"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22360","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22360"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22360\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22364,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22360\/revisions\/22364"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22360"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22360"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22360"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}