<\/p>\n\n\n\n
Activitatea didactic\u0103 a cunoscut \u015fi \u00eenregistreaz\u0103 numeroase \u015fi variate moduri alternative de organizare \u015fi realizare a instruirii. Dintre acestea, cele care cunosc cea mai mare r\u0103sp\u00e2ndire, \u00een unele sisteme \u015fcolare sunt: pedagogia \u201eFreinet\u201d, pedagogia \u201eMontessori\u201d \u015fi pedagogia \u201eWaldorf\u201d.<\/p>\n\n\n\n
1. Pedagogia \u201eFreinet\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n C\u00e9l\u00e8stin Freinet (1896-1966) a lansat \u00een Fran\u0163a o mi\u015fcare pedagogic\u0103 ce \u00eei poart\u0103 numele \u015fi care se remarc\u0103 prin tendin\u0163a individualiz\u0103rii parcursului \u015fcolar. El propune ca \u00eenv\u0103\u0163area s\u0103 se realizeze prin tatonare experimental\u0103<\/em>, proces care poate fi perfec\u0163ionat \u015fi accelerat de mediul educativ. Principiul acestei metode este urm\u0103torul: \u00een loc de a se introduce \u00eenv\u0103\u0163area din afar\u0103, ea s\u0103 fie produs\u0103 din interior, \u00een loc de imprimarea, de impregnarea min\u0163ii elevului s\u0103 se prefere exprimarea, cons\u00ad- truc\u0163ia, creativitatea \u2013 ceea ce favorizeaz\u0103 succesul datorit\u0103 aportului decisiv al vie\u0163ii \u015fi experien\u0163ei personale a copilului.<\/p>\n\n\n\n Metoda \u201eFreinet\u201d are la baz\u0103 centrarea activit\u0103\u0163ii educative pe cel ce \u00eenva\u0163\u0103, dar nu \u00een forma jocului ci prin munc\u0103<\/em>, pe care o consider\u0103 principalul nucleu al activit\u0103\u0163ii \u015fcolare. Argumentul folosit este c\u0103 \u015fcoala nu trebuie s\u0103 caute pl\u0103cerea, tot a\u015fa cum nu trebuie s\u0103 provoace suferin\u0163a<\/em>. Desf\u0103\u015furarea activit\u0103\u0163ilor \u015fcolare \u00een form\u0103 de \u201emunc\u0103-joc\u201d realizeaz\u0103 preg\u0103tirea copilului pentru via\u0163a real\u0103, satisf\u0103c\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp at\u00e2t trebuin\u0163ele de \u00eenv\u0103\u0163are c\u00e2t \u015fi pe cele sociale.<\/p>\n\n\n\n Rolul educatorului \u015fcolar const\u0103 \u00een provocarea nevoilor naturale ale copilului, care \u00ee\u015fi va asuma liber efortul presupus de sarcinile de \u00eenv\u0103\u0163are pe care le propune \u015fcoala.<\/p>\n\n\n\n Practica a dovedit c\u0103 \u015fcoala de tip Freinet este una a exprim\u0103rii \u015fi a comunic\u0103rii care opune \u015fcolii tradi\u0163ionale \u2013 acuzat\u0103 de verbalism \u2013 o pedagogie a ac\u0163iunii \u015fi a muncii.<\/p>\n\n\n\n 2. Pedagogia \u201eMontessori\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n Maria Montessori (1876-1952), medic \u015fi psiholog, a realizat un adev\u0103rat pionierat \u00een direc\u0163ia c\u0103ut\u0103rii acelor modalit\u0103\u0163i educative care s\u0103 stimuleze \u015fi s\u0103 dezvolte la maximum poten\u0163ialul de \u00eenv\u0103\u0163are de care dispune fiecare elev. \u00cen centrul filosofiei pe care o propune \u015fi a metodei pe care o promoveaz\u0103 situeaz\u0103 ideea afirm\u0103rii libert\u0103\u0163ii individuale a copilului, ale c\u0103rei baze se pun \u00een copil\u0103ria timpurie c\u00e2nd acesta \u00eenva\u0163\u0103 cum s\u0103 \u00eenve\u0163e. \u00cen consecin\u0163\u0103:<\/p>\n\n\n\n \u2022 copilul trebuie tratat cu un respect deosebit;<\/p>\n\n\n\n \u2022 el este v\u0103zut ca un individ cu personalitate unic\u0103 \u015fi cu un poten\u0163ial intelectual diferit de al altora;<\/p>\n\n\n\n \u2022 \u00een perioada pre\u015fcolarit\u0103\u0163ii copilul \u00ee\u015fi dezvolt\u0103 sentimentul de sine care este esen\u0163ial \u00een raport cu dezvoltarea sa viitoare;<\/p>\n\n\n\n \u2022 copilul nu este un adult \u00een miniatur\u0103.<\/p>\n\n\n\n Ca strategie, metoda Montessori<\/em> pune accent pe individualizarea instruirii, men\u0163in\u00e2nd copiii \u00een sala de clas\u0103. Rolul educatorului se rezum\u0103 la preg\u0103tirea mediului \u015fi la observarea copilului<\/em>. Mediul educa\u0163ional poate fi considerat preg\u0103tit atunci c\u00e2nd ofer\u0103 materiale educative adaptate nevoilor copilului \u015fi las\u0103 fiec\u0103ruia libertatea de a-l explora pentru a se dezvolta \u00een ritmul s\u0103u natural.<\/p>\n\n\n\n \u00cen general \u2013 spune Montessori \u2013 adultul nu trebuie s\u0103 fac\u0103 pentru copil ceea ce acesta poate s\u0103 fac\u0103 de unul singur<\/em>. El are o minte absorbant\u0103 \u015fi \u00eenva\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 efort.<\/p>\n\n\n\n 3. Pedagogia \u201eWaldorf\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n Aceasta a fost creat\u0103 la \u00eenceputul secolului XX de c\u0103tre Rudolf Steiner, prin \u00eenfiin\u0163area unei \u015fcoli pentru copiii muncitorilor de la \u015fcoala Waldorf Astoria. \u015ecolile apar\u0163in\u00e2nd acestei alternative, \u00eenfiin\u0163ate \u00een diferite \u0163\u0103ri sunt cunoscute ca \u201e\u015ecoli Waldorf\u201d sau \u201e\u015ecoli R. Steiner\u201d. Pedagogia \u201eWaldorf\u201d, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie ostil\u0103 celei tradi\u0163ionale pre\u0163uie\u015fte integrarea copilului \u00een realitatea social\u0103 \u015fi conducerea acestuia spre o libertate a individualit\u0103\u0163ii<\/em>. Dup\u0103 Steiner, calitatea suprem\u0103 a omului este libertatea, voin\u0163a liber\u0103. De aceea educa\u0163ia este chemat\u0103 s\u0103-i ajute pe copii s\u0103 devin\u0103 ei \u00een\u015fi\u015fi, s\u0103-\u015fi g\u0103sesc\u0103 drumul spre interior. Prin educa\u0163ie, trebuie s\u0103 permitem personalit\u0103\u0163ii copilului s\u0103 se dezvolte liber, \u00eenl\u0103tur\u00e2nd toate opreli\u015ftile.<\/p>\n\n\n\n Pedagogia \u201eWaldorf\u201d nu se preocup\u0103 \u00een cadrul \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului de \u00eendrumarea elevului spre o formare profesional\u0103 anumit\u0103, spre o specializare, ci urm\u0103re\u015fte s\u0103 dezvolte personalitatea \u00een ansamblul ei.<\/p>\n\n\n\n Organizarea \u015fi desf\u0103\u015furarea activit\u0103\u0163ii \u00een cadrul institu\u0163iilor \u015fcolare prezint\u0103 unele note distinctive fa\u0163\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul clasic:<\/p>\n\n\n\n \u2022 arta se \u00eemplete\u015fte cu predarea \u015ftiin\u0163ific\u0103, armoniz\u00e2nd procesul de instruire;<\/p>\n\n\n\n \u2022 disciplinele \u015fcolare nu sunt privite ca scop \u00een sine, ci ca mijloace educa\u0163ionale;<\/p>\n\n\n\n \u2022 nu se pun note, ci, la sf\u00e2r\u015fitul anului \u015fcolar elevii primesc o caracterizare;<\/p>\n\n\n\n \u2022 rolul manualelor este redus sim\u0163itor, elevii primind informa\u0163ia \u00een orele de curs \u015fi din toat\u0103 gama de c\u0103r\u0163i existente \u00een domeniul studiat.<\/p>\n\n\n\n \u00cen anul 1990 a luat fiin\u0163\u0103 la Bucure\u015fti \u201eCentrul pentru Pedagogie Waldorf\u201d, sus\u0163inut de Guvernul Germaniei \u015fi de Uniunea \u015ecolilor Waldorf din Germania.<\/p>\n\n\n\n \u00cen \u00eencheiere a\u015f dori s\u0103 men\u0163ionez c\u0103 scopul meu nu este de a convinge pe cineva despre superioritatea acestor metode alternative de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u00een defavoarea educa\u0163iei clasice ci, de a deschide un orizont de analiz\u0103 \u00een ideea prelu\u0103rii unor elemente benefice pentru elevi \u015fi \u00eenglob\u0103rii lor \u00een munca de zi cu zi la catedr\u0103.<\/p>\n\n\n\n Bibliografie:<\/p>\n\n\n\n 1. Radu, I.T., Ezechil, L. \u2013 Didactica \u2013 Teoria instruirii<\/em>, Editura Paralela 45, Pite\u015fti 2006;<\/p>\n\n\n\n 2. S\u0103l\u0103v\u0103stru, D. \u2013 Psihologia educa\u0163iei<\/em>, Editura Polirom, Ia\u015fi, 2004;<\/p>\n\n\n\n 3. Tru\u0163a, E., Mardar, S. \u2013 Rela\u0163ia profesor \u2013 elevi: blocaje \u015fi deblocaje<\/em>, Editura Aramis, Bucure\u015fti, 2007;<\/p>\n\n\n\n 4. Ionescu M., Boco\u015f M. \u2013 Tratat de didactic\u0103 modern\u0103<\/em>, Editura Paralela 45, Pite\u015fti, 2009;<\/p>\n\n\n\n 5. Gordon, T., Burch, N. \u2013 Profesorul eficient<\/em>, Editura Trei, 2011.<\/p>\n\n\n\n Prof. Gianina BURUIAN\u0102<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Activitatea didactic\u0103 a cunoscut \u015fi \u00eenregistreaz\u0103 numeroase \u015fi variate moduri alternative de organizare \u015fi realizare a instruirii. Dintre acestea, cele care cunosc cea mai mare r\u0103sp\u00e2ndire, \u00een unele sisteme \u015fcolare sunt: pedagogia \u201eFreinet\u201d, pedagogia \u201eMontessori\u201d \u015fi pedagogia \u201eWaldorf\u201d. 1. Pedagogia…<\/p>\n