{"id":22403,"date":"2022-03-28T13:03:50","date_gmt":"2022-03-28T13:03:50","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=22403"},"modified":"2022-03-28T13:03:50","modified_gmt":"2022-03-28T13:03:50","slug":"andrei-mudrea-arta-si-context","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/arte-si-meserii-plastica\/andrei-mudrea-arta-si-context\/","title":{"rendered":"ANDREI MUDREA. Art\u0103 \u015fi Context"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Andrei Mudrea este bine cunoscut \u00een Republica Moldova \u015fi peste hotarele ei datorit\u0103 lucr\u0103rilor sale remarcabile din diverse genuri ale artelor plastice: pictur\u0103, grafic\u0103, sculptur\u0103 \u015fi art\u0103-obiect.<\/p>\n\n\n\n

Biografia sa, p\u00e2n\u0103 la un punct, nu difer\u0103 cu mult de cea a intelectualilor basarabeni, care s-au format \u00een anii \u201970. El s-a n\u0103scut la 29 aprilie 1954 \u00een Mitocul Vechi, Orhei. Din 1969 p\u00e2n\u0103 \u00een 1973 a studiat la \u015ecoala de Arte Plastice \u201eI. Repin\u201d, actualmente Colegiul Republican de Arte Plastice \u201eAlexandru Pl\u0103m\u0103deal\u0103\u201d din Chi\u015fin\u0103u. Din 1975 a lucrat \u015fi a studiat pictura \u00een atelierul lui Mihai Grecu. \u00cencep\u00e2nd cu acela\u015fi an \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een 1985, a fost profesor la \u015ecoala de Arte Plastice pentru copii din ora\u015ful Orhei. A debutat \u00een 1978 cu tablourile Mama \u015fi Casa p\u0103rinteasc\u0103<\/em> (tehnic\u0103 mixt\u0103, alb pe alb), iar din anul 1978 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een prezent particip\u0103 la toate expozi\u0163iile organizate de Uniunea Arti\u015ftilor Plastici din Republica Moldova, precum \u015fi la multiple expozi\u0163ii de peste hotare. Tablourile \u015fi art-obiectele artistului se afl\u0103 \u00een numeroase colec\u0163ii publice \u015fi \u00een colec\u0163ii particulare \u00een mai multe \u0163\u0103ri, autorul fiind \u00eenalt apreciat \u015fi bucur\u00e2ndu-se de o mare popularitate \u00een mediul artistic basarabean.<\/p>\n\n\n\n

\u015ei totu\u015fi exist\u0103 o diferen\u0163\u0103 a modului \u00een care s-a impus Andrei Mudrea. \u00cen anii \u201970 proiec\u0163ia ideologic\u0103 asupra artelor \u00een spa\u0163iul ex-sovietic fiind evident\u0103, curajul arti\u015ftilor era \u00eendreptat spre p\u0103strarea libert\u0103\u0163ii de g\u00e2ndire, astfel \u00eenc\u00e2t a \u00een\u0163elege arta lui Andrei Mudrea \u00eenseamn\u0103 a \u00een\u0163elege sistemul cultural \u00een care i-a fost dat s\u0103 se \u00eenscrie. Preciz\u0103m c\u0103 pictorul s-a afirmat \u00een cadrul unei genera\u0163ii a arti\u015ftilor plastici din care fac parte Andrei S\u00e2rbu, Dmitri Peicev, Tudor Zb\u00e2rnea \u015fi al\u0163ii. Amintim c\u0103 dup\u0103 invazia ex-Uniunii Sovietice \u00een Cehoslovacia orice orientare spre modernitatea occidental\u0103 era taxat\u0103 drept act de tr\u0103dare a idealurilor comunismului sovietic. \u00cen aceste condi\u0163ii este c\u00e2t se poate de clar c\u0103, f\u0103r\u0103 sus\u0163inerea substan\u0163ial\u0103 din partea \u00eenainte-merg\u0103torilor cu merite incontestabile \u00een domeniu, \u015fansele tinerilor de a se afirma erau minime. Un astfel de \u00eendrum\u0103tor s-a dovedit a fi pictorul Mihai Grecu. Mudrea \u015fi colegii s\u0103i de genera\u0163ie, care s-au format la \u015fcoala lui Mihai Grecu, au fost ni\u015fte noroco\u015fi, situa\u0163ia \u00een artele plastice dovedindu-se a fi \u00eentruc\u00e2tva mai bun\u0103, \u00een compara\u0163ie cu cea din literatur\u0103 \u015fi din teatru, unde afirmarea tinerelor talente a fost poate mai anevoioas\u0103. (…)<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

 Bine\u00een\u0163eles, Andrei Mudrea, care f\u0103cea parte din cercul lui Mihai Grecu, al\u0103turi de care \u201e\u015fi-a asumat riscul disiden\u0163ei\u201d (Nicolae Gu\u0163u), a avut de \u00eendurat de pe urma persecu\u0163iilor care se \u0163ineau lan\u0163. Anume, \u00een aceste condi\u0163ii avea s\u0103 o cunoasc\u0103 pe Leonida Lari, care, \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ul ei Mihai Iorga, au g\u0103zduit familia Mudrea \u00een apartamentul lor modest. Acest tip de solidaritate intelectual\u0103 exemplar\u0103 a avut un rol incontestabil \u00een \u00eencurajarea spiritului novator \u00een art\u0103, pe care \u00eel \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fea, de altfel, \u015fi poeta Leonida Lari, \u00eenvinuit\u0103 de abstrac\u0163ionism. Persecu\u0163ia \u015fi marginalizarea celor orienta\u0163i spre inovare era v\u0103dit\u0103 \u015fi \u00een artele plastice, \u00eens\u0103 aici totu\u015fi aerul \u201erevolu\u0163ionar\u201d occidental p\u0103trundea mai lesne, aceast\u0103 situa\u0163ie explic\u00e2ndu-se prin rolul pe care l-au avut rela\u0163iile de prietenie cu oamenii de crea\u0163ie din Moscova \u015fi din Republicile Baltice, care erau supranumite \u201eOccidentul Uniunii Sovietice\u201d. De precizat c\u0103, pe plan european, spre finele anilor \u015faptezeci, se vorbea despre sf\u00e2r\u015fitul picturii, de-a lungul anilor \u201980 critica de art\u0103, aflat\u0103 sub influen\u0163a efectelor avangardei, discut\u00e2nd insistent acest subiect, pentru ca ulterior, dup\u0103 2000, s\u0103 nu se mai discute at\u00e2t despre moartea picturii, c\u00e2t despre \u201erena\u015fterea\u201d ei. Are loc un fel de cobor\u00e2re a artei de pe soclu, acest proces de \u201edesacralizare\u201d fiind unul asumat de c\u0103tre arti\u015ftii plastici. Anume pe aceast\u0103 cale merge \u015fi maestrul Mihai Grecu, tr\u0103g\u00e2ndu-i dup\u0103 sine \u015fi pe tinerii temerari din categoria c\u0103rora f\u0103cea parte \u015fi Andrei Mudrea.<\/p>\n\n\n\n

Educat \u00een spiritul curajului, at\u00e2t de necesar unui artist, Andrei Mudrea, cu \u00eencepere din anii \u201990, va pleda pentru experiment \u00een art\u0103. La mijloc poate fi vorba \u015fi de perioada gorbaciovist\u0103, perestroika \u015fi glasnost, care, f\u0103r\u0103 doar \u015fi poate, au l\u0103sat urme \u00een g\u00e2ndirea \u015fi \u00een mentalitatea oamenilor de crea\u0163ie. Experimentul care p\u00e2n\u0103 atunci r\u0103zb\u0103tea cu greu \u00een prim-planul preocup\u0103rilor arti\u015ftilor \u00eencepea s\u0103 aib\u0103 sor\u0163i de izb\u00e2nd\u0103, trec\u00e2nd de pe planul marginal pe unul mai avansat, deschiz\u00e2nd calea interferen\u0163elor, a melanjului tehnicilor \u00een pictur\u0103. Pictorul orheian va lucra insistent la interferen\u0163a dintre discipline, arta pentru el nelimit\u00e2ndu-se doar la o \u201emeserie\u201d. Lucr\u00e2nd la frontiera dintre mai multe discipline, \u00een care pictura, sculptura, ingineria etc. se asociaz\u0103 \u00eentre ele, Andrei Mudrea scoate la lumin\u0103 aspecte \u0163inute mult timp la index. Lucr\u0103ri precum cele inspirate din Biblie \u2013 Ritual<\/em> (1998), Iconoclastul<\/em> (1987), Blagoslovire<\/em> (1989), Ducerea crucii<\/em> (1998), sau din istoria dramatic\u0103 a rom\u00e2nilor basarabeni: Amintiri despre Siberia<\/em> (1980), Flori \u00een noapte<\/em> (1986), Orfelinatul<\/em>, S\u00e2rm\u0103 ghimpat\u0103<\/em>, Dialog<\/em> (1987), Eclips\u0103<\/em> (1988), Desp\u0103r\u0163irea Luminii de \u00centuneric<\/em> (1989) \u2013 sunt o dovad\u0103 clar\u0103 a procedeelor plastice puse \u00een acord cu un anumit mesaj \u00eenc\u0103rcat de semnifica\u0163ie simbolic\u0103. Descoperirea spiritualit\u0103\u0163ii, adev\u0103rul subiectului, care e universal \u015fi atemporal, deblocarea imaginii trecutului, scrierea \u015fi rescrierea trecutului, toate acestea vorbesc despre un alt fel de raportare a artistului la cel\u0103lalt, care acum \u00eenseamn\u0103 raportarea la propria istorie, la istoria poporului.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Arta lui Andrei Mudrea te pune pe g\u00e2nduri, te \u00eendeamn\u0103 s\u0103 reflectezi, s\u0103 te conectezi la anumite momente legate de istoria neamului din care faci parte, dar, deopotriv\u0103, \u015fi la istoria cultural\u0103 a lumii. Ea se \u00eenscrie \u00eentr-o paradigm\u0103 a artei contemporane, care const\u0103 \u00een reconfigurarea sensului normalit\u0103\u0163ii, statutul artistului \u015fi al consumatorului de art\u0103 schimb\u00e2ndu-se. Ne afl\u0103m \u00eentr-un univers \u00een care are loc transgresiunea frontierelor, experimentarea \u00eentre art\u0103 \u015fi non-art\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t opera nu rezid\u0103 \u00een obiectul propriu-zis (a\u015fa ca \u00een arta clasic\u0103 \u015fi \u00een cea modern\u0103), ci \u00een ansamblul discursului pe care ni-l propune autorul, tr\u0103s\u0103tura caracteristic\u0103 a artei contemporane fiind ruptura cu formele familiare ale artei. Aici, trebuie s\u0103 mai ad\u0103ug\u0103m conflictul cu sistemul de valori dominant \u00een perioada sovietic\u0103 \u015fi recursul la istoria necontraf\u0103cut\u0103, relativ recent\u0103, a Basarabiei, care include \u015fi interzicerea valorilor religioase, \u015fi foametea organizat\u0103, \u015fi deport\u0103rile. A\u015fa se explic\u0103, la un moment dat, construc\u0163ia social\u0103 a lucr\u0103rilor sale. C\u00e2t prive\u015fte diversificarea incredibil\u0103 a materialului cu care lucreaz\u0103 artistul, ea demonstreaz\u0103 tendin\u0163a spre hibridizare a artei la ora actual\u0103, opera \u00een arta contemporan\u0103 din care face parte \u015fi cea a lui Andrei Mudrea, integr\u00e2nd propriul context.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen perioada mai recent\u0103 a crea\u0163iei sale, plasticianul \u00ee\u015fi rezerv\u0103 dreptul re-fabric\u0103rii obiectelor, amuz\u00e2ndu-se pe seama contextului \u00een care acestea sunt plasate. Este evident\u0103 aici ruptura cu arta modern\u0103, care comunic\u0103, \u00een mod predominant, tr\u0103irile interioare ale artistului, accentul fiind pus acum pe individualizare, pe modelul care structureaz\u0103 g\u00e2ndirea, pe discursul provocat de obiectul luat din contextul cotidian, obi\u015fnuit, ordinar \u015fi pus \u00eentr-un context artistic.<\/p>\n\n\n\n

Ana BANTO\u015e,  critic literar, Universitatea de Stat <\/em><\/strong>Alecu Russo, B\u0103l\u0163i<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Andrei Mudrea este bine cunoscut \u00een Republica Moldova \u015fi peste hotarele ei datorit\u0103 lucr\u0103rilor sale remarcabile din diverse genuri ale artelor plastice: pictur\u0103, grafic\u0103, sculptur\u0103 \u015fi art\u0103-obiect. Biografia sa, p\u00e2n\u0103 la un punct, nu difer\u0103 cu mult de cea a…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[196,451],"tags":[],"class_list":["post-22403","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-si-meserii-plastica","category-numarul-248"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22403","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22403"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22403\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22407,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22403\/revisions\/22407"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22403"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22403"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22403"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}